13,008 matches
-
1857; Colecțiune de poezii vechi și noui, I-III, București, 1857; Domnul Tudor, épisode de la révolution roumaine de 1821, Paris, 1858; Culegere de mai mulți articoli publicați atât în străinătate cât și în țeară în anii trecuți, București, 1861; Călătorie arheologică în România, București, 1861; Monastirile din România (Monastirile închinate), București, 1862; Monastirile din România (Monastirile zise Brâncovenești), București, 1863; Escursiune arheologică din anul 1869, București, 1869; Opere, I-II, îngr. Andrei Rusu, introd. G. Munteanu, București, 1956; Scrieri, I-II
BOLLIAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285808_a_287137]
-
Culegere de mai mulți articoli publicați atât în străinătate cât și în țeară în anii trecuți, București, 1861; Călătorie arheologică în România, București, 1861; Monastirile din România (Monastirile închinate), București, 1862; Monastirile din România (Monastirile zise Brâncovenești), București, 1863; Escursiune arheologică din anul 1869, București, 1869; Opere, I-II, îngr. Andrei Rusu, introd. G. Munteanu, București, 1956; Scrieri, I-II, îngr. Andrei Rusu, pref. Mircea Scarlat, București, 1983. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. XIX, I, 227-230, II, 178-186, III, 41-42, 65-66
BOLLIAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285808_a_287137]
-
reconstitui, cu ajutorul documentelor, viața poporului, „cu instituțiile, sentimentele și obiceiurile lui în deosebite veacuri”. Istoricul, cunoscând și apreciind cu discernământ operele istorice moderne, trebuie să cerceteze izvoarele adevăratei istorii naționale: tradițiile și literatura populară, hrisoavele și cronicile, inscripțiile și vestigiile arheologice, descrierile etnografice. Într-o perioadă când scrierea istorică nu se desprinsese cu totul de literatură, B., istoric romantic, este mereu preocupat de expresia stilistică și de arhitectura operelor lui. Datorită talentului său, aproape tot ce a scris, nu numai cartea
BALCESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285581_a_286910]
-
cu gura la soare ca să se coacă.” Subzistă aici morala creatoare a întregii opere. Ștefan Bănulescu a subțiat sângele personajelor sale din Metopolis până la desăvârșita lui transformare în apă, ținând cont de vechimea acestui sânge, consemnată în valori numismatice și arheologice, spre a-l trezi apoi iarăși la o utopică existență, în desimea aerului balcanic. De aceea, sub fantasmagoria vehementă a numelor și poreclelor actuale se citește raționamentul obosit al oțiumului antic. Acesta este sensul cel mai adânc al utopiei lui
BANULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285610_a_286939]
-
-a fi d-o patimă, / Aminte a-și aduce”). Vechea Romă, dar și splendorile Italiei moderne sunt beatificate poetic în compoziții clasice: sonetul Cătră Tibru sau oda La Italia. Adorația peisajului sudic se răsfrânge în contemplarea măreției romane, a vestigiilor arheologice, transcrise într-o succesiune toponimică sonoră: Columna lui Traian - memento al nobleței originilor, Capitoliul ș.a. Lirica ocazională - ode, imnuri, unele sonete și meditații - înregistrează evenimentul istoric și cultural, reușitele constructive și civilizatorii. Îndemnul programatic și militant din Prolog. La Patrie
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
24.XI.1994, București), poet. Este fiul Lucreției (n. Stoenescu) și al lui Leon Almosnino, director la Societatea Română de Telefoane. A urmat Facultatea de Istorie a Universității București, absolvită în 1959. A lucrat ca muncitor zilier pe diferite șantiere arheologice, ca fierar betonist, apoi, din 1960, ca librar la Centrul de librării și difuzare a cărții, din 1980 devenind scriitor liber profesionist. A fost soțul poetei Nora Iuga. Debutează în „Povestea vorbei”, supliment literar al revistei „Ramuri”, în 1966, sub
ALMOSNINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285309_a_286638]
-
putea rezista); poncifele proletcultismului devin însă determinante. Sub semnul lui Homer, romanul Cetatea de pe stânca verde (1959) demonstrează abilitatea lui A. de a percepe simpatetic neliniști și pasiuni adolescentine, punând în scenă revelațiile personajelor, studenți care lucrează pe un șantier arheologic. În N. Bălcescu - revoluționar (1959), lucrare de vulgarizare, respectul pentru adevărul istoric este în cele din urmă corupt de teza partinică. Căderea Bastiliei (1959) este o istorisire marxistă a Revoluției franceze de la 1789, în timp ce o ficțiune romantică, Trandafirul roșu (1963
ALMAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285308_a_286637]
-
oameni care au sesizat necesitatea realizării la Constanța a unui astfel de muzeu, precum și pe cea privind amplasarea unei statui a poetului roman exilat la Tomis, Publius Ovidius Naso530. Astfel, încă din 1879, prefectul Remus Opreanu propunea Academiei Române ca materialul arheologic adunat în clădirea Prefecturii din Constanța prin grija sa și a inspectorului școlar Ion Bănescu, să fie amplasat într-un muzeu 531. De altfel, în cursul lunii mai 1879, publicația Farul Constanței din Constanța publica un inventar al obiectelor de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
unei legi de organizare a serviciului porturilor, precum și inițiativa privind construcția unor vase de transport maritim și fluvial 1544. În calitate de vicepreședinte (1886-1887) și președinte (1887-1890) al Academiei Române, Mihail Kogălniceanu a manifestat un interes deosebit pentru trecutul Dobrogei și salvarea vestigiilor arheologice din această provincie. Astfel, la 17 martie 1887, aducea în discuția forului academic chestiunea monumentului de la Adamclisi, propunând reconstrucția lui în București, ca "o podoabă mare și frumoasă pentru țară"1545. De altfel, Mihail Kogălniceanu fusese însărcinat de către Academia Română în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Adamclisi, propunând reconstrucția lui în București, ca "o podoabă mare și frumoasă pentru țară"1545. De altfel, Mihail Kogălniceanu fusese însărcinat de către Academia Română în data de 23 septembrie 1879 ca, împreună cu Bogdan Petriceicu Hașdeu și Grigore Ștefănescu, să facă cercetări arheologice în Dobrogea 1546. În ședința Academiei din 19 septembrie 1879, Mihail Kogălniceanu oferise "amănunte asupra Valului lui Traian din Dobrogea, asupra muzeului format în Constanța de către dl. prefect Opreanu și asupra propriei sale colecțiuni arheologice"1547. Alături de Mihail Kogălniceanu la
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Grigore Ștefănescu, să facă cercetări arheologice în Dobrogea 1546. În ședința Academiei din 19 septembrie 1879, Mihail Kogălniceanu oferise "amănunte asupra Valului lui Traian din Dobrogea, asupra muzeului format în Constanța de către dl. prefect Opreanu și asupra propriei sale colecțiuni arheologice"1547. Alături de Mihail Kogălniceanu la elaborarea regulamentelor și legilor referitoare la Dobrogea au contribuit și C. A. Rosetti, Eugen Stătescu și Ion C. Brătianu. Pe lângă regulamentul administrativ din noiembrie 1878 și legea de organizare a Dobrogei din martie 1880, o
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
componente, se produce lent, sub influența apei și a celorlalți factori. În acest caz, circuitul elementelor chimice se desfășoară lent și parțial, deoarece oasele și părul nu se descompun natural, în timp, în elementele chimice componente (au dovedit-o săpăturile arheologice). Într-o zonă a orașului meu, s-au făcut săpături în vederea amplasării unor construcții. Săpăturile au scos la iveală oseminte omenești. Au venit imediat unii și au revendicat proprietatea asupra cadavrelor și asupra terenului, în care s-au descoperit oasele
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE. In: Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
munții vechi din nordul Dobrogei? Caleașca cu cai de aur de la Hârșova „Un monument istoric, unic în peisajul turistic din Dobrogea și România, este cetatea de la Hârșova. Particularitatea acesteia constă în faptul că se păstrează încă destul de bine, iar săpăturile arheologice au arătat că unele ziduri, care par la suprafață aproape distruse, stau în pământ până la adâncimea de 4 metri. Cel mai bine se conservă zidul instalației portuare, aflat la sud, spre Dunăre. Pe o lungime de aproape 40m, acesta se
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Suntem ca-n bancul despre dacii disidenți care îngăimau la Sarmizegetusa: barză, varză, brazdă, viezure, mânz în timp ce comandantul legiunii ținea discursuri despre Pax romana, scriere latină, terme, viaducte. Ne aflăm în situația stranie că trăim în două lumi (fără straturile arheologice la care săpăm acum). Pentru concetățenii noștri ne dați în workshopuri suntem prea departe în viitor. Pentru colegii noștri occidentali suntem prea departe în trecut. Cred că, spre deosebire de categoria celor ca noi, despre care tu îmi scriai că nici să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
literaturii române se întorceau în manuale. Se publicau primele romane despre obsedantul deceniu și o mulțime de traduceri din literatura clasică și contemporană universală. N-am făcut nici măcar o oră de istorie pe varianta Roller; dimpotrivă, participam la efervescența săpăturilor arheologice din zona Hunedoarei și la o teribilă foame de restituire. Profesorii mei absolviseră totuși universitatea. Orașele muncitorești erau supuse investițiilor în cultură și loisir. Filarmonica din Cluj concerta lunar în orașul nostru înecat în fum, dar atât de mândru de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
școală a renăscut prin vrednicia ei; a dovedit o rapidă adaptare la cerințele vremii și incontestabile calități de manager. Profesor de execepție, a contribuit la ridicarea prestigiului acestei școli prin munca de cerecetare începută la Probota (săpături, descoperirea unor probe arheologice - ceramică, unelte, morminte), și prin publicarea rezultatelor în reviste de specialitate. Cabinetul și cercul de istorie COLUMNA, rezultatele meritorii ale elevilor la concursuri și olimpiade, programe artistice reușite, toate dovedesc că Maria Vrabie a fost un dascăl complet. Ca director
GÂNDURI DIN SUFLET DESPRE CEI CARE AU PUS SUFLE. In: ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Loredana Ţară () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_583]
-
chestii. Bătrâna s-a ținut bine. Avea o experiență bogată. I-am oferit spre vizionare fața mea întreagă, și e vorba de o față care de obicei le lasă late pe toate, o față mare și cenușie, un adevărat șantier arheologic pe care s-au păstrat vestigiile adolescenței, ale hranei proaste și ale banilor niciodată suficienți, fața unui șarpe gras în care s-au săpat adânc toate păcatele. Preț de câteva clipe am avut parte, la rându-mi, de toată fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
anii de liceu, cărțile pe care trebuia să le rumeg pentru a-mi face cât mai luminos falnicul drum în viață, deschis de socialismul care tot umbla la originile noastre, mutându-le dintr-o groapă în alta, dintr-un sit arheologic în altul. Simțeam dacic în acei ani, chiar mai profund, pelasgic, cu bucăți de suflet part și trăiri îndepărtat himalayene, fiind la curent cu noile discuții care se purtau pe eternul și fascinantul drum al strămoșilor. Insuflat de acea viziune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
anului 1965), Într-un cuvânt se Înfierbântase, trăia cu mai multă uitare de sine decât s-ar fi cuvenit bucuria lui de tânăr (Încă tânăr, 42 de ani) profesor de istorie care a avut ocazia să participe la o descoperire arheologică pe pământul patriei lui. În tot acest timp Zare Își mărea avantajul la jocul de „pâini“. Profesorul se plimba prin clasă și-și vorbea sieși. Elevii ascultau liniștiți, cum se Întâmplă la prima lecție de după vacanța mare, cei mai mulți cu gândul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
În momentul În care la Berlin puciul era Înăbușit, el reușește la Paris.“ (Maurice Baumont, Marea conjurație Împotriva lui Hitler, Ed. Științifică și enciclopedică, Buc., 1977, p. 207) Vreau să spun că interpretarea semnelor primite din trecutul istoric (obiecte, descoperiri arheologice, documente, cronici, cărți roman... - cum să zic?, romanțat sună a romanță, romanizat a ginte latină, romantic datează Într-un singur secol ceea ce, de fapt, se Întâmplă de milenii -, opere de artă) se face tot timpul după logică. E nedrept pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
Vieru nu pățise nimic. Se dusese acasă vesel ca un cintezoi și povestise cum căpătase el o mărire de notă din partea temutului Director. În mintea lui, gândurile despre unde ar fi putut să cerceteze, să sape și să facă descoperiri arheologice Începuseră să se Înlănțuiască. Nu cu multă vreme În urmă, pe când mergeau cu Jivinoiu să umple hrănitoarele pentru căprioare, unul, Mititelu, găsise Într-o scorbură o mână de cartușe de război, coclite ca vai de ele. Jivinoiu le explicase că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
până în anul 1834. La 15 iunie 1695 doamna Anastasia „a ținut să se menționeze că a terminat biserica destinată a fi catedrală mitropolitană și a înzestrat-o cu veșmintele și odoarele necesare”<footnote Ibidem, p. 538 footnote>. Deoarece după cercetările arheologice făcute de profesorul O. Tafrali în gropnița din biserica mănăstirii Cetățuia nu s-au găsit osemintele doamnei Anastasia se presupune „că a fost înmormântată în Biserica Albă cu hramul Stratenia”<footnote O. Tafrali, Mormintele familiei voievodului Gheorghe Duca la Mănăstirea
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
a făcut ,,cu mare cinste, cu sobor de arhierei și de preoți, și cu tot sfatul său, cu litie. Din Iași l-au petrecut până la mănăstirea Cetățuia unde i-au astrucat oasele”<footnote Mihail Kogălniceanu, op. cit., p. 32 footnote>. Cercetările arheologice făcute în interiorul bisericii, în nișa din dreapta, au găsit cavoul deschis cândva. Resturile de îmbrăcăminte, țesute cu fir de aur, au indicat cu o oarecare siguranță că aici se află înmormântat ctitorul Gheorghe Duca<footnote O. Tafrali, op. cit., p. 39 footnote
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
fiind ele însele adevărate întărituri naturale. Deci, aici, în aceste locuri a fost întâi cetatea sau cetățuia și apoi s-a numit astfel și dealul: ,,dealul cetății sau dealul cetățuiei”<footnote Virgil Drăghiceanu, Gh. Lupu, Mănăstirea Cetățuia din Iași, studiu arheologic și arhitectonic, în: ,,Buletinul Monumentelor Istorice”, VI, 1916, p. 146 footnote>. În secolul al XVII-lea, dealul a dat numele noii zidiri. Gheorghe Duca Vodă, zidind pe locul cetățuiei, unde fusese vechea biserică a celei dintâi așezări, biserică nouă, palatul
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
1916, p. 146 footnote>. În secolul al XVII-lea, dealul a dat numele noii zidiri. Gheorghe Duca Vodă, zidind pe locul cetățuiei, unde fusese vechea biserică a celei dintâi așezări, biserică nouă, palatul și bucătăria, egumenia, între anii 16691672. Cercetările arheologice mai vechi și mai noi, au scos la lumină că la Cetățuia, ca și în alte multe locuri, sunt urme de civilizație omenească din paleolitic și până în pragul secolului nostru. Acestea sunt ,,obiecte casnice, unelte, materiale, urme de locuințe și
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]