3,682 matches
-
din spatele ei Politica omagiilor Eternul masculin Ziariștilor, cu mulțumiri De la limbajul, la practica desconsiderației Sex și mâini, cap și mușchi sau despre cum arată femeile și bărbații în mass-media românească la anul de grație 2005 Gând de final În loc de preambul: Arheologie feminină (întrebările aparțin Magdei Cârneci) Observator Cultural, nr. 47, 16 ianuarie, 2001 Scurtă prezentare personală (adusă la zi): De 50 de ani sunt persoană ca femeie în diverse metamorfoze: nepoata unor țărani ardeleni, fiica învățătoarei Emilia Bîrsan și a colonelului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
Ambele l-au ajutat pe om să știe ce trebuie să facă pentru a primi bunăvoința zeilor. Marcel Mauss vorbește despre mai multe tipuri de sacrificii: sacrificiul dar, sacrificiul hrană și chiar sacrificiul contract 196, propunându-și "un fel de arheologie asupra naturii tranzacțiilor umane în societățile care ne înconjoară sau tocmai ne-au precedat"197.În fapt, Marcel Mauss procedează la o analiză antropologică, economică și juridică pe exemplul societăților primitive care există încă în lume. El observă și conferă
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
în presa europeană, Iași, Editura Junimea, 1974. Idem, "Unirea Principatelor și Belgia" în volumul Unirea Principatelor și Puterile Europene, București, Editura Academiei, 1984. Idem, 1866. Începutul revoluției române pentru independență, ecouri în presa europeană, în "Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie A.D. Xenopol", XXI, Iași, Editura Academiei, 1984. Idem, "Societatea românească între medieval și modern", în Cum s-a înfăptuit România modernă, Iași, Editura Universității "Al.I. Cuza", 1993. Polihroniade, Mihail, Tell, Al., Ch., Domnia lui Carol I, vol. I, 1866-1877
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
se întreabă retoric în numele căror forțe sociale fusese a fost pus în aplicare întregul scenariu. O altă imagine ne oferă profesorul Gh. Platon în "1866. Începutul revoluției române pentru independență, ecouri în presa europeană", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie A.D. Xenopol, XXI, Iași, Editura Academiei, 1984, care consideră detronarea lui Cuza și aducerea pe tron a prințului străin nu doar un deznodământ al unor rivalități politice sau un rezultat al unor conflicte între diverse grupări sociale, ci mai degrabă
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Lapedatu, "11 februarie în perspectiva istorică a trei sferturi de veac", în Analele Academiei Române. Memoriile Secției Istorice, seria III, tom XXIII, 1940-1941; Gh. Platon, "1866. Începutul revoluției române pentru independență, ecouri în presa europeană", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie A.D. Xenopol, XXI, Iași, Editura Academiei, 1984; Vasile, Russu, "Monstruoasa coaliție", în Cuza Vodă. In memoriam, Iași, Editura Junimea, 1973. 446 Dimitrie Bolintineanu, Viața lui Cuza Vodă, București, Librăria G. Ioanide, 1873, p. 4.; Nicolae Corivan, "Alegerea ca domn al
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
a unor personalități și foruri academice. În 1974 Prea Fericitul Patriarh Justinian i-a conferit Crucea Patriarhală Comemorativă iar Patriarhul care i-a urmat Teoctist i-a acordat titlul onorific de Awa Pavel. Comunitatea Academică, secția de științe Istorice și Arheologie a Academiei Române a recomandat alegerea sa ca Membru de Onoare al acestui Înalt for al culturii naționale. Opera sa științifică are dimensiuni impresionante ajungând la 500 de titluri. Studiul intitulat “Tipărituri românești În Basarabia de la 1812-1918” a fost elogiat de
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
În Moldova medievală” - București 1986, ”Legăturile economice dintre Moldova și Transilvania sec. XIII-XVII” București 1989. Se cunosc peste 25 articole publicate În ”Revista de istorie”, ”Biserica Ortodoxă Română”, ”Studii și articole de istorie”, ”Revista Arhivelor”, ”Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie A. D. Xenopol” Iași , etc. De menționat numeroasele colaborări la colecția ”Documente privind istoria României” Buc. 1951-1957, ”Istoria României” vol II și IV Buc., ”Răscoala din 1821” Buc. 1959-1962, ”Istoria militară a poporului român” vol II Buc. 1986. A rămas o
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Ei bine, pe Ionel Cococi l-am cunoscut cu prilejul unui fotoreportaj pe care l-am făcut la Vădastra, la invitația profesorului Dragoș Gheorghiu de la Universitatea Națională de Arte din București. Printre altele, profesorul este specializat în ceea ce se numește "arheologie experimentală", adică încearcă să reproducă/replice obiecte, obiceiuri și procese din trecut, folosind doar tehnologii, mijloace și materiale disponibile în epocile cu pricina. La Vădastra, profesorul Gheorghiu mai fusese o dată, cu un an în urmă, și încercase să reproducă o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
cea mai importantă stațiune balneoclimaterică permanentă de la Marea Neagră, cu o populație de 43613 locuitori. Printre obiectivele turistice interesante mai putem menționa existența uneia din cele mai vechi moschei din România(1525), de asemenea se mai pot vizita și Muzeul de Arheologie Callatis care găzduiește Mormântul cu papirus, ruinele cetății Callatis, Edificiul Bizantin, Muzeul Marinei. PRIMA ȘCOALĂ La sfârșitul anului 1879 Mangalia avea o școală de băieți și una de fete, populația școlară fiind preponderent de etnie tătară. La 24 februarie 1879
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2953]
-
în parteneriat dovedesc faptul că partenerii cu care colaborăm, apreciază și susțin managementul promovat de școala noastră precum și aplicarea curriculumului în dezvoltare locală. Parteneriate școlare educaționale: Biblioteca Franceză "Arthur Rimbaud", Biblioteca Municipală, Cercul Militar Mangalia, Centrul Cultural Euxin, Muzeul de Arheologie "Callatis" Mangalia, Protoieria Mangalia, Școala generală nr. 1 Mangalia, Școala generală Limanu, Școala cu clasele I-VIII Leș, județul Bihor, Liceul Teoretic "Callatis" Mangalia, Liceul Teoretic Traian Constanța, Colegiul Tehnic Tomis Constanța, Colegiul Tehnic de Transporturi Auto Drobeta Turnu Severin
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2953]
-
Misterioasa și enigmatica regină din Saba, amintită în Vechiul Testament, în scrierile istoricului evreu Flavius Josephus, și în Coran, prezentă în tradiția etiopiană cu numele Makeda și considerată mama națiunii, prezentă și în tradiția islamică cu numele Bilquis sau Balkis, incită arheologii în a găsi urme istorice convingătoare ale existenței regatului și ale reginei acestuia în Yemen și în Etiopia. Frumoasa, ambițioasa și seducătoarea regină din Saba, numită de tradiția etiopiană, Makeda, de tradiția islamică, Balkis, a cărei existență reală se străduiesc
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în a găsi urme istorice convingătoare ale existenței regatului și ale reginei acestuia în Yemen și în Etiopia. Frumoasa, ambițioasa și seducătoarea regină din Saba, numită de tradiția etiopiană, Makeda, de tradiția islamică, Balkis, a cărei existență reală se străduiesc arheologii s-o demonstreze, semilegendară cum este, a intrat în eternitate prin operele literare ale lui Calderon de la Barca, Gérard de Nerval, Gustave Flaubert, William Butler Yeats, John Freeman ș.a, prin opere muzicale realizate de: Charles Gounod, H. Löhr, K.
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
acceptat să fie model demonstrativ pentru profesorul universitar de anatomie Manzoni. A profitat de faptul că a locuit în casa profesorului, o ajuta pe doamna în gospodărie, și citea din cărțile bibliotecii lui. A fost secretara contesei Zélide, pasionată de arheologie, a învățat multe de la ea. A vegheat-o pe contesă când a murit și după aceea a plecat la Amsterdam, unde își câștigau existența prostituate de trotuar, de lux sau de cazinouri și cocote de interior. Multe dintre ele erau
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
traversa propria-i consistență pentru a ajunge la ceea ce rămîne, tăcut, dincoace de el, ci din contră, de a-l menține în această consistență a lui, de a-l face să apară în complexitatea care îi este specifică. (Michel Foucault, Arheologia cunoașterii [1969], 1999, trad. Bogdan Ghiu, Univers, București, p. 59) 1. (Re)întoarcere la Saussure, Benveniste și Bahtin 1.1. "Limba discursivă" a lui Ferdinand de Saussure Așa cum spune Saussure în "notă asupra discursului", subiectul vorbitor nu se exprimă prin
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Stierle: "Conceptul de discurs [...] este definit de trăsăturile următoare: o stabilitate publică și normativă, și posibilitatea unui statut instituțional" (425). Localizăm această "stabilitate publică și normativă" în genurile discursului (Adam 1999, cap. 3). 2.1. Interdiscurs și formațiuni sociodiscursive În Arheologia cunoașterii (trad. Bogdan Ghiu, București, Univers, 1999), M. Foucault arată că o unitate lingvistică (frază sau propoziție) devine unitate de discurs (enunț) numai dacă legăm acest enunț de altele, în sînul interdiscursului unei formațiuni sociale 7: Nu este suficient să
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
limba, a interacțiunii prin limbaj. Desfășurîndu-se în cadrul unui mediu social dat, aceasta este obligată să recurgă la genurile de discurs care circulă în mediul social respectiv. Noțiunea vagă de "formațiune discursivă" pe care o avansează Foucault în capitolul 2 din Arheologia cunoașterii a fost astfel redefinită de către Pêcheux, care a transformat-o într-un concept important al Școlii franceze de analiza discursului: Formațiuni[le] discursive [...] determină ceea ce se poate spune și trebuie spus (articulat sub formă de discurs solemn, predică, pamflet
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
apoi de von Klenze. Se dorea transformarea Atenei, distrusă, într-o capitală europeană. Karl Friedrich Schinkel i-a supus regelui Othon proiectul spectaculos al unui palat regal pe Acropole. Bavarezii au ridicat Academia, Universitatea, Biblioteca Națională, Spitalul Militar, Muzeul de Arheologie, Școala de Arte Frumoase. A doua jumătate a secolului al XIX-lea este martora "culturii germane imperiale", în care curentul ce reprezenta noua entitate politică, al unificării, se întretăia cu reacțiile critice la adresa noii societăți. Este perioada în care s-
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
CAPITOLUL AL-III-LEA PERSONALITĂȚI POSTBELICE Profesor doctor Donea Șerbănescu (născut în 1931) Cercetarea istorică și în mod deosebit arheologia, arre un reprezentant de seamă în Oltenița, în persoana profesorului doctor Done Șerbănescu, născut la 24 noiembrie 1931, în comuna Nalbant, județul Tulcea. După terminarea cursurilor liceale, s-a înscris la Facultatea de Istorie a Universității București. În facultate a
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3145]
-
doctor Done Șerbănescu, născut la 24 noiembrie 1931, în comuna Nalbant, județul Tulcea. După terminarea cursurilor liceale, s-a înscris la Facultatea de Istorie a Universității București. În facultate a avut profesori celebri, care l-au format profesional. A îndrăgit arheologia, considerând că această știință auxiliară a istoriei reprezintă un senzațional mod de a descoperi obiecte de mare valoare și de o vechime apreciabilă. După absovirea facultății a funcționat în învățământ, ca profesor de istorie la Hârșova, județul Constanța. A venit
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3145]
-
în cadrul Comiterului de Cultură al Raionului, apoi, după trecerea la noua împărțire administrativ teritorială ,din 1968, în cadrul orașului. Anii de profesorat de la Hârșova, dintre 1958 și 1963 vor lăsa amprente importante în formarea științificodidactică a domnului Done Șerbănescu. Atestarea în arheologie de către specialiștii din cadrul Ministerului Culturii se va realiza în anul 1976. În anul 1968 va fi numit director al Muzeului orășenesc, ulterior schimbându-și numle în ”Muzeul Civilizației Gumelnița”. În cei peste 45 de ani cât a fost în fruntea
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3145]
-
ultime vestigii ale cimitirului regal; zidurile protejează câteva case, depozite și rezervoare; în exteriorul incintei se află faimoasele morminte cu cupolă dintre care cel mai celebru este mormântul lui Atreu. Obiectele de aur și de fildeș, expuse în Muzeul de Arheologie din Atena și în muzeul din cadrului sitului de la Micene, confirmă bogăția, iar ruinele confirmă forța militară și politică exercitată de acest centru antic. Importantă apare o retransmitere a mișcării sportive de-a lungul istoriei. Nu știm să fi existat
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
Richard Chandler descoperă Olympia; -O echipă de arheologi francezi face cercetări la Olympia în 1829; -În 1875, au început excavări la Olympia sub conducerea arheologului german Curtius cu sprijinul guvernului german și susținerea autorităților grecești; -În 1936, Institutul German de Arheologie începe o muncă susținută și detaliată, care continuă și astăzi; -În Evul Mediu au existat diferite forme de desfășurare a întrecerilor sportive: turniruri, jocuri și întreceri populare; -1839 - au loc întreceri sportive în Suedia sub denumirea de Jocuri Olimpice; -1844
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
cea mai importantă stațiune balneoclimaterică permanentă de la Marea Neagră, cu o populație de 43613 locuitori. Printre obiectivele turistice interesante mai putem menționa existența uneia din cele mai vechi moschei din România(1525), de asemenea se mai pot vizita și Muzeul de Arheologie Callatis care găzduiește Mormântul cu papirus, ruinele cetății Callatis, Edificiul Bizantin, Muzeul Marinei. PRIMA ȘCOALĂ La sfârșitul anului 1879 Mangalia avea o școală de băieți și una de fete, populația școlară fiind preponderent de etnie tătară. La 24 februarie 1879
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2946]
-
partenerii cu care colaborăm, apreciază și susțin managementul promovat de școala noastră precum și aplicarea curriculumului în dezvoltare locală. Parteneriate școlare educaționale: Ø Biblioteca Franceză “Arthur Rimbaud” Ø Biblioteca Municipală Ø Cercul Militar Mangalia Ø Centrul Cultural Euxin Ø Muzeul de Arheologie „Callatis” Mangalia Ø Protoieria Mangalia Ø Școala generală nr. 1 Mangalia Ø Școala generală Limanu Ø Școala cu clasele I-VIII Leș, județul Bihor Ø Liceul Teoretic „Callatis” Mangalia Ø Liceul Teoretic Traian Constanța Ø Colegiul Tehnic Tomis Constanța Ø
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2946]
-
doamna Violette Deculescu. Fiind un pasionat arheolog, a participat la campania de săpături desfășurată în comuna Curcani, județul Călărași, unde s-a alăturat echipei de cercetători conduse de Bucur Mitrea și Sânpetru Mihai.Doctorul Constantin Deculescu a publicat articole de arheologie în reviste prestigioase, ca: SCIV8, ”Magazin Istoric”. În numărul din noiembrie 1969 al ”Magazinului Istoric”, întrun articol de senzație, a încercat să demonstreze existența 8 Studii și Cercetări de Istorie Veche cetății romane ”Constantiana Daphne”, pe raza comunei Curcani, în
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]