48,727 matches
-
Un alt caz însă, îmi este familiar. Vigilența cenzorilor hăituia fiecare cuvânt sau propoziție din lucrările lui Eliade. O nevinovată povestire fantastică, scrisă la 15 ani (Minunata călătorie a celor cinci cărăbuși în țara furnicilor roșii) descoperită de mine în arhiva din țară a scriitorului - mi-a fost refuzată de redacțiile câtorva reviste între 1982 și 1989. Textul a fost publicat după decembrie 1989. în Notele volumului I din Scrieri de tinerețe arătam: "Am păstrat o copie dactilografiată a acestui document
Mircea Eliade și Cenzura by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/9430_a_10755]
-
Radu Vlăduț) e alcătuită din oameni de carte cu pasiunea lucrului răbduriu, bine făcut și fără vanitatea vizibilității (bănuim că revista are un tiraj mic). în nr. 5, ultimul pe care l-am primit, d-na Georgeta Filitti scrie: "Dacă arhivele noastre ar fi inventariate riguros, cu indici de nume ori măcar de fonduri, probabil că surprizele n-ar mai fi posibile. Simpla parcurgere a opiselor ar îngădui oricui să găsească ce îl interesează. Numai că această evidență e departe de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9462_a_10787]
-
niciodată un susținător entuziast al Legii lustrației. Cred în valorile democrației, verbul "a interzice" îmi repugnă și sunt convins că, bine informat, electoratul poate elimina deșeurile vieții politice. Cum obligativitatea publicării integrale pe internet a dosarelor de Securitate și a arhivelor PCR nu stârnește prea mult entuziasm, tind însă să îi dau dreptate lui Gabriel Liiceanu: Legea lustrației ar putea fi o soluție. Poate singura. Cu o singură condiție: să se aplice corect. Dar cine poate garanta asta? Nu se va
O maladie a sufletului românesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9514_a_10839]
-
era o țară în care "il faisait bon vivre" și pe care o evocă cu pregnanță tonul și ideile lui Vasile Băncilă. Cele patru volume apărute la Brăila cuprind atât articole publicate, cât și texte de mai mică întindere din arhiva filozofului. Este proiectată o ediție monumentală, de 30 de volume, aceste prime patru volume cuprinzând perioada 1919 - 1936. Numeroase au fost publicațiile la care a colaborat Vasile Băncilă, dar cea mai însemnată rămâne "Gândirea", în care semnătura sa s-a
O restituție: Vasile Băncilă by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/9579_a_10904]
-
d. Ministru Al. Marcu a dispus ca d. director al contabilității dvs. D. Tatu să predea Direcției Gle a Teatrelor 50% din cota cuvenită pentru subvenționarea turneelor. Cu cele mai bune salutari și mulțumiri, P. Comarnescu". (originalul se află la Arhiva Muzeului de Artă Comparată din Sângeorz-Băi, jud. Bistrița-Năsăud).
Petru Comarnescu și S. U. A. by Icu Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/8035_a_9360]
-
Andrei Expoziția își propune să contureze o imagine cât mai detaliată a unui episod controversat din istoria României și a Europei și pune la dispoziția vizitatorilor un volum impresionant de acte, fotografii, cărți poștale. Documentele au fost selectate din colecțiile Arhivelor Naționale ale României, Arhivei Ministerului Afacerilor Externe, Serviciului Istoric al Armatei, Arhivelor de Stat ale Bulgariei, Arhivelor Istorice Militare Bulgare și din Colecția „Cristian Scăiceanu“, unele fiind inedite, în mare parte nemaivăzute până acum. Acte inedite, semnate de Carol I
Un secol de la victoria asupra Bulgariei, în războaiele balcanice by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/77387_a_78712]
-
să contureze o imagine cât mai detaliată a unui episod controversat din istoria României și a Europei și pune la dispoziția vizitatorilor un volum impresionant de acte, fotografii, cărți poștale. Documentele au fost selectate din colecțiile Arhivelor Naționale ale României, Arhivei Ministerului Afacerilor Externe, Serviciului Istoric al Armatei, Arhivelor de Stat ale Bulgariei, Arhivelor Istorice Militare Bulgare și din Colecția „Cristian Scăiceanu“, unele fiind inedite, în mare parte nemaivăzute până acum. Acte inedite, semnate de Carol I Printre exponate se regăsesc
Un secol de la victoria asupra Bulgariei, în războaiele balcanice by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/77387_a_78712]
-
unui episod controversat din istoria României și a Europei și pune la dispoziția vizitatorilor un volum impresionant de acte, fotografii, cărți poștale. Documentele au fost selectate din colecțiile Arhivelor Naționale ale României, Arhivei Ministerului Afacerilor Externe, Serviciului Istoric al Armatei, Arhivelor de Stat ale Bulgariei, Arhivelor Istorice Militare Bulgare și din Colecția „Cristian Scăiceanu“, unele fiind inedite, în mare parte nemaivăzute până acum. Acte inedite, semnate de Carol I Printre exponate se regăsesc și acte diplomatice de importanță deosebită, semnate de
Un secol de la victoria asupra Bulgariei, în războaiele balcanice by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/77387_a_78712]
-
României și a Europei și pune la dispoziția vizitatorilor un volum impresionant de acte, fotografii, cărți poștale. Documentele au fost selectate din colecțiile Arhivelor Naționale ale României, Arhivei Ministerului Afacerilor Externe, Serviciului Istoric al Armatei, Arhivelor de Stat ale Bulgariei, Arhivelor Istorice Militare Bulgare și din Colecția „Cristian Scăiceanu“, unele fiind inedite, în mare parte nemaivăzute până acum. Acte inedite, semnate de Carol I Printre exponate se regăsesc și acte diplomatice de importanță deosebită, semnate de regele Carol I și de
Un secol de la victoria asupra Bulgariei, în războaiele balcanice by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/77387_a_78712]
-
au interesat de interferențele luso-române. Depărtarea geografică învăluie însă acest bastion extrem-occidental al romanității într-o aură de necunoscut și chiar de mister. Legături portughezo-române s-au manifestat în trecut și pe linia francmasoneriei și documente aflate la Paris, în arhiva Marelui Orient al Franței, mi-au revelat o anumită influență pe care a avut-o, înaintea regimului comunist, Marele Orient lusitan. în comparație cu Italia, cu Spania și mai ales cu Franța, Portugalia este mult mai puțin cunoscută în spațiul românesc, aceasta
Lisabona și Scarlat Lambrino by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/7739_a_9064]
-
spuseseți, ei venise. Comentariile nespecialiștilor despre aceste forme nu sînt neapărat foarte precise - se vorbește, de exemplu, de "omisiunea unei silabe - de obicei "ră" - din mai mult ca perfectul la persoana I plural: "luasem" în loc de "luaserăm" etc." (anchetă în Cotidianul. arhiva 2007). Altcineva citează "dezacorduri de analfabet de genul "ei făcuse", "ei fusese", etc. în loc de "ei făcuseră", "ei fuseseră" etc." (forum.softpedia.com, 8.06.2005). Cum se întîmplă adesea, încălcarea unei norme produce o avalanșă de acuzații grave și de
Conjugasem, conjugaserăm... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9683_a_11008]
-
cea maternă. Fotografii Jacob Forsell și Johan Erseus sunt autorii unei cărți de 271 de pagini cu fotografii uluitoare despre viața scriitoarei pentru copii. Sunt dezvăluite acolo niște secrete pe care familia scriitoarei niciodată nu le-a cunoscut, fotografiile aparținând arhivei uitate din Smaland, unde Astrid Lindgren s-a născut. întâlnim acolo imaginea unei fete pline de vitalitate, cu probleme grele înfruntate cu mult curaj de-a lungul unei vieți foarte lungi. Mai apare imaginea căsătoriei fericite a părinților ei care
Corespondență din Stockholm Mătușa povestitoare by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/9738_a_11063]
-
copii singuri și cu nevoia lor de a fi iubiți și nu discriminați. Mulți iubitori ai cărților lui Astrid Lindgren au așteptat în zadar ca scriitoarea să-și scrie gândurile intime și trăirile sufletești. Dar numai acum, cu ocazia cercetărilor arhivelor din Smaland s-au găsit notații de jurnal, în locurile cele mai neașteptate: pe partea interioară a ușii unui garderob și sub băncile de pe balcon. Este vorba de notații spontane despre vreme, mișcarea norilor, zăpadă și ploaie, care aduceau multă
Corespondență din Stockholm Mătușa povestitoare by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/9738_a_11063]
-
decembrie 2006, când s-a văzut cu ochiul liber că nu se mai bucură de sprijinul nimănui. Gesturile sale despre care - n-am nici un dubiu - se va vorbi cu mult respect în viitor (condamnarea comunismului, sprijinul reformei din Justiție, transferul arhivelor Securității la CNSAS) l-au aruncat, dintr-o dată, în arena unde fiare însetate de sînge sunt pregătite să-l sfâșie. Sunt de acord cu cei care susțin că adevăratele calități ale lui Traian Băsescu sunt vizibile mai ales când se
Dumnezei de uz intern by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9741_a_11066]
-
cinsti, cum și cât se cuvine, efortul, competența și stăruința istoricului literar Teodor Vârgolici" (cronică a edițiilor culeasă în volumul Fizionomii. Medalioane de istorie literară, Ed. Nemira, 1997). Calitatea actului editorial (îngrijire a textului, note, comentarii de istorie literară, explorarea arhivelor documentare) trebuie subliniată: reflectă performanța unui specialist în domeniu. Cum a procedat Teodor Vârgolici pentru ediția selectivă din colecția de "Opere fundamentale", coordonată de Eugen Simion? A ales cea mai bună parte din poezie, adică volumul din 1865 Poezii de
Farmecul vetusteții by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9748_a_11073]
-
se odihnească în pace. Cuvântul autoruluitc "Cuvântul autorului" I În 1948, pe când lucram la Al treilea om, cred că uitasem cu desăvârșire de povestirea intitulată Al zecelea om, care continua să fie activă, ca o bombă cu ceas, undeva în arhiva companiei Metro-Goldwyn-Mayer din America. În 1983 am primit de la un necunoscut din Statele Unite o scrisoare prin care eram înștiințat că o povestire scrisă de mine, purtând titlul Al zecelea om, era oferită spre vânzare unei edituri de către MGM. N-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
a venit în minte și totuși abia acum pot formula ipoteza că aceste două personaje au lucrat în taină, în peștera întunecată a conștiinței mele, în timp ce lumea se mistuia în flăcări. Când Al zecelea om a reapărut pe neașteptate din arhivele MGM m-am apucat să scotocesc și eu prin arhiva mea personală unde am descoperit manuscrisele altor două scenarii de film care i-ar putea interesa pe cititorii acestei cărți. Primul scenariu (despre care acum aș zice că nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
ipoteza că aceste două personaje au lucrat în taină, în peștera întunecată a conștiinței mele, în timp ce lumea se mistuia în flăcări. Când Al zecelea om a reapărut pe neașteptate din arhivele MGM m-am apucat să scotocesc și eu prin arhiva mea personală unde am descoperit manuscrisele altor două scenarii de film care i-ar putea interesa pe cititorii acestei cărți. Primul scenariu (despre care acum aș zice că nu-i rău deloc, deși nu s-a ales nimic de el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
00. Pe toate televizoarele puse pe frecvența postului L’Anjou Libre începe transmisia în direct a morții lui Lionel. După o imagine scurtă - un tablou cu chenar de doliu în care se află o fotografie mărită a românului, luată din arhivele poliției, totul pe muzică de Gustav Mahler -, o vedem pe Liliane apropiindu-se de el. Îi scoate ochelarii: lui Lionel, nu lui Mahler. Îi spune: Știi că ai ochi frumoși? Jumătate dintre telespectatoare lăcrimează ușor, amintindu-și de Michelle Morgan
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
F. Harrington și Bruce J. Courtney, op. cît., p. 193. 202 ibidem, p. 193, citat din Raportul Politică SUA față de națiunile est-europene dominate de sovietici, 9 mai 1958, pp. 4-5, 7, dosarul CSN 5811, RG 5835 W1, documente politice, CSN, Arhivele Naționale. 203 ibidem, p. 194. 204 ibidem, p. 195. 205 ibidem, p. 195. 206 David Floyd, România: Russia's Dissident Ally, Praeger Publishers, New York, 1965, p. 42. 207 Joseph F. Harrington și Bruce J. Courtney, op. cît., p. 195. 208
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
din subsisteme ce includ bibliotecile (publice, universitare, școlare, specializate), centrele de documentare (dintre care cele mai recent create sunt centrele de informare și documentare școlare și cele de informare comunitară) și are ca scop principal facilitarea accesului utilizatorilor la informație. Arhivele fac și ele parte din sistem, chiar dacă își organizează fondurile după originea lor. Uneori ne este greu privim unitar aceste forme instituționale diverse ca mod de funcționare și gestionare a resurselor info documentare. Credem că separările dintre ele există, în
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
în primul rând, datorită mentalităților învechite și lipsei de comunicare, fiindcă, în esență toate își centrează activitatea pe informație și document, pe deservirea utilizatorilor, pe păstrarea documentelor și transmiterea cunoștințelor spre generațiile viitoare. Barierele dintre biblioteci, centre de documentare și arhive nu sunt insurmontabile, iar în contextul globalizării ne vom obișnui să le acceptăm „fără frontiere”. Globalizarea este susținută și accentuată de dezvoltarea noilor tehnologii de informare și documentare, care eclipsează natura materială a documentelor. Noțiunea de document, care stă la
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
noilor tehnologii de informare și documentare, care eclipsează natura materială a documentelor. Noțiunea de document, care stă la baza activității instituțiilor info-documentare, a fost lărgită considerabil în perioada contemporană și chiar reinventată. Locul manuscriselor - acte, scrisori, părea să fie în arhive, al textelor tipărite, în biblioteci. Centrele de documentare procură informația, chiar dacă nu dețin fizic fondurile care o furnizează. În forma virtuală a informației se abolește separarea: text tipărit, imprimat, dactilografiat sau manuscris (autorii își redactează lucrările direct pe calculator). Tehnologia
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
vândut Școlii normale superioare din București, valoroasa sa bibliotecă de peste 8000 de volume, catalogată de el însuși. Bogdan Petriceicu Hasdeu (1834-1907) și-a donat propria bibliotecă (1859), Bibliotecii Școalelor din Iași, al cărei custode a fost, iar, în calitate de director al Arhivelor Statului din București, s-a ocupat de dezvoltarea bibliotecii documentare sau de cea din cadrul Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București. Filologul Ioan Bianu (1856-1935), specializat în Italia și în Franța, bibliotecar la Biblioteca Academiei din 1879, este
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
reședința princiară de la Târgoviște. Îmbogățită cu valoroase cărți aduse de la asediul Vienei (1683) de Șerban Cantacuzino, de la mănăstirea cisterciană Heiligenkreutz din Austria, această renumită bibliotecă a fost risipită, un catalog realizat de bibliotecarul Colegiului Sf. Sava, în 1839 (păstrat în Arhivele Statului), consemnând 310 cărți care au fost ridicate de la Mănăstirea Mărgineni. Nobili formați sub influența ideilor renascentiste europene, Cantacuzinii au însărcinat cu organizarea colecțiilor lor de carte bibliotecari, între care Nicolaus Porta (secretar domnesc), Marcus din Cipru (profesor la Academia
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]