2,123 matches
-
și se dezvoltă în perioada de destrămare a stărilor feudale și de transformare a stărilor orășenești mijlocii în clasa burgheziei moderne. În general, absolutismul, sprijinindu-se pe nobilime și folosindu-se de puterea economică a burgheziei în dezvoltare urmărește slăbirea aristocrației feudale în scopul creării unei puteri centralizate autoritare prin lichidarea stării de destrămare feudală și a luptelor nobiliare interne. Absolutismul apare în cele mai multe țări europene la sfârșitul secolului al XV-lea, ajungând să cunoască formele sale clasice în timpul Elisabetei Tudor
Absolutism () [Corola-website/Science/299022_a_300351]
-
Bonar Law, Stanley Baldwin, Austin Chamberlain, Samuel Hoare și fostul liberal Winston Churchill. Principiile partidului erau axate pe apărarea tradiției, liberă întreprindere, rigoarea financiară și pe ordinea socială. Partidul se dorea a fi reformist și era susținut electoral de înalta aristocrație și burghezie, precum și de clasa mijlocie cu nivel înalt de educație și de puțini muncitori, bucurându-se și de sprijinul prestigios al publicațiilor Times, Daily Express, Daily Telegraph și Daily Mail. Partidul Laburist intră și el în forță în clasa
Istoria Regatului Unit () [Corola-website/Science/298984_a_300313]
-
de dependență. S-a dezvoltat o administrație birocratică, care a pătruns în societatea minoică. Distincțiile între clase a creat o ierarhie socială și a împărțit oamenii în nobili, țărani și sclavi.În jurul acestor centre politice și sacre, se grupează o aristocrația si o populație urbană formată din meșteșugari, negustori și mărunți funcționari. Micul centru urban de la Gournia, unde locuințele modeste și micile ateliere se aliniau de-a lungul unor străzi înguste și șerpuitoare, și cartierele de locuințe de la Mallia, atestau realitatea
Civilizația minoică () [Corola-website/Science/304501_a_305830]
-
debutat o nouă vedetă pariziană, cântăreața Louise Théo. Cea mai apreciată operă offenbachiană din această perioadă a devenit însă "Madame l'Archiduc", lansată în stagiunea de iarnă din 1874. Ea amintea aproape cu duioșie de lumea nu demult apusă a aristocrației, cu o intrigă bazată pe substituiri de personaje. Renumele unui om de o generozitate neobișnuită îl făcea pe Offenbach să fie des înconjurat de cerșetori. Unul dintre aceștia a avut norocul să primească de la celebrul muzician, care tocmai nu avea
Jacques Offenbach () [Corola-website/Science/304533_a_305862]
-
Cu toate acestea, clasele sociale superioare utilizau poloneza, lituaniana fiind utilizată mai pe larg, inclusiv în literatură, în Lituania Mică, o regiune aflată sub domiația Prusiei. Redeșteptarea conștiinței naționale începe în rândul populației sărace ca apoi să se extindă în cadrul aristocrației. Apar primele ziare în lituaniană, "Aušra" și "Varpas", care glorifică Marele Ducat al Lituaniei și eroii istoriei naționale. Apar primele organizații de opoziție față de guvernarea rusă. Acțiunea represivă din partea autorităților nu întârzie să apară. O primă consecință o constituie interzicerea
Istoria Lituaniei () [Corola-website/Science/304568_a_305897]
-
achiziționarea echipamentului, luptând laolaltă cu cei mai bogați aristocrați. După lupta, se întorceau la viață politică. Lumea elena era un laborator de creare a ideilor, teoriilor și regimurilor ce există și astăzi. Orașele-state erau conduse de diverse tipuri de guvernare: aristocrație, democrație, monarhie. Grecii erau dispuși să aleagă orice sistem care le asigura autorhia, adică ordinea și autoritatea. Monarhia a devenit treptat o relicvă a trecutului îndepărtat. Doar Spartă mai era un oraș-stat monarhic, condus de doi regi. Nu avea legi
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]
-
Doar 10% din opulatia orașului era înstărită și 90% trăiau din subzistență. Multe familii, pentru că nu-și permiteau achitarea unor datorii, se puneau în slujba unui aristocrat că sclavi. Polloi nu aveau drepturi politice și juridice și sufereau sub jugul aristocrației. Pe Aeropagul din Atena se întrunea consiliul format din aristocrați care decidea problemele. Erau autoalesi și izolați de deciziile celor din Agora. Sclavia a sporit, iar membrii consiliului simțeau nevoia să schimbe sistemul. În 594 i.en., Aeropagul l-a
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]
-
a fost un filozof politic și lingvist german, reprezentant al liberalismului clasic. A fost fratele lui Alexander von Humboldt. s-a născut la Potsdam în 1767 și a murit la Tegel în 1835. A fost crescut și educat în mediul aristocrației prusace. Partea cea mai importantă a operei sale lingvistice i-a fost publicată postum de fratele său.Humboldt n timpul vieții a publicat foarte puțin. Între 1792-1800 a parcurs o perioadă foarte activă, în care a scris studii despre știința
Wilhelm von Humboldt () [Corola-website/Science/303504_a_304833]
-
litigiile) și episcopii, numiți de împărat (care îi considera simpli funcționari), cu atribuții religioase, dar și de supraveghere a comiților, pe care îi înlocuiau în caz de absență și cărora le transmiteau ordinele imperiale. În timpul lui Charlemagne începe practic ascensiunea aristocrației, care, acaparând din ce în ce mai multe pământuri și asigurându-le țăranilor protecție, își consolidează poziția în stat; pe cale de consecință s-au întărit relațiile feudale, țăranii devenind treptat dependenți; relațiile de vasalitate își au originea tot aici. Obligațiile țăranilor față de nobil erau
Dinastia Carolingiană () [Corola-website/Science/303585_a_304914]
-
patrulea al secolului al XX-lea. În concepția lui Marx, lumpenproletariatul nu ar fi avut motive reale să participe la revoluție, ba putea avea toate motivele să dorească păstrarea claselor sociale existente, întrucât lumpenproletariatul depinde în fond de burghezie și aristocrație pentru a-și asigura subzistența. Datorită acestui ultim fapt, Marx considera lumpenproletariatul drept forță contrarevoluționară. Definiția lui Marx a influențat sociologii contemporani, îngrijorați de numeroasele elemente marginalizate ale societății numite de gânditorul german „lumpenproletariat”. Sociologii marxiști, dar și unii nemarxiști
Lumpenproletariat () [Corola-website/Science/303632_a_304961]
-
și a fost patria Imperiului Hitit cu capitala la Hattușa. După căderea Imperiului Hitit și declinul societății siro-capadociene "Mushki" după înfrângerea lor de către regele Lidiei Cresus, în secolul al VI-lea î.Hr. "Cappadocia" a fost condusă de un fel de aristocrație feudală, locuind în castele puternice și păstrând populația într-o stare de aservire. Cappadocia a fost inclusă în a treia satrapie persană în urma împărțirii teritoriale realizate de regele Darius I, dar a continuat să fie guvernată de proprii săi conducători
Cappadocia () [Corola-website/Science/303627_a_304956]
-
fii acestuia, Assarhadon reușește, la finele unui scurt război civil, să rămână unic stăpânitor. Frații săi sunt obligați să se refugieze în statul vecin Urartu. Spre deosebire de Sennaherib care distrusese în 689 din temelii Babilonul, Assarhadon duce o politică conciliatorie față de aristocrația și preoțimea Babiloniei. Templele marii metropole mesopotamiene sunt reconstruite din ordinul său, viața renăscând treptat în orașul de pe Eufrat. Assarhadon nu-și va asuma în timpul domniei decât titlul de guvernator al Babiloniei. Tentativa unui fiu al lui Marduk-Apal-Iddina II de
Assarhaddon () [Corola-website/Science/303825_a_305154]
-
cult pe insula Samothràce încă din secolul VIII î.Hr., dinaintea răspândirii culturii elene. Celebrarea acestui cult tracic nu este dovedită numai de către izvoarele grecești, ci și de ruinele unui templu datând din secolul IV î.Hr., un loc de cult al aristocrației trace care-și reclama originea din preotul legendar Dardanus. Magna Mater a tetradei din Samothràce se numea Axiokersa, fiul ei Axieros și nepotul/fiul Axiokersos. Pe lângă aceste zeități mai era venerat și Kadmillos/Kasmillos , un zeu falic asociat ulterior lui
Orfism (religie) () [Corola-website/Science/304069_a_305398]
-
arabo- islamic, respectiv din califatul abbasid, sclavi militari proveniți în urma conflictelor din zonele limitrofe ale imperiului al căror statut s-a modificat radical odată cu înrolarea lor în armatele lui Saladin sau ale califului. Dinastia mamelucă a fost constituită dintr-o aristocrație războinică ce provenea din sclavii militari care își pierduseră distincția inițială. Saladin mai este amintit ca fiind cumpărătorul unei sclave vândute de un negustor musulman in 1187, sclavă pentru care nu a putut plăti decat 90 de dinari din cei
Saladin () [Corola-website/Science/304130_a_305459]
-
și s-au eliberat odată cu declinul puterii hune după moartea lui Attila (453). Au întemeiat state germanice pe teritoriul Imperiului Roman de Apus după înlăturarea de la putere a ultimului împărat de la Roma. În aceste state, puterea regelui se sprijinea pe aristocrația militară (statele germanice având un caracter predominant militar). Statele germanice se constituiau ușor, aveau hotare instabile și se bazau în mare măsură pe jaf și cuceriri. Slăbite și fărâmițate de lupte interne și externe, lipsite de o bază economică trainică
Regate germanice () [Corola-website/Science/304224_a_305553]
-
nu investește fără să aibă un câștig. Nici un film semnat de Sergiu Nicolaescu nu a trădat publicul și nici pe cei care au mizat pe el." Filmul Orient Express este considerat testamentul său spiritual: „Sergiu Nicolescu, reprezintă verticalitatea neamului românesc, aristocrația lui, așa cum o reprezintă Prințul Andrei Morudzi, pe care îl joacă." Cinematograful din Târgu Jiu, care fusesese modernizat cu sprijnul statului român și al primăriei din localitate în urma unei investiții de câteva sute de mii de euro pentru a putea
Sergiu Nicolaescu () [Corola-website/Science/303894_a_305223]
-
în general. Astfel "un om analfabet este de asemenea un barbar". În conformitate cu Dionysius din Halicarnas, un elen se deosebea de un barbar în patru moduri: limbaj rafinat, educație, religie și domnia legii. Educația greacă a ajuns să fie identificată cu aristocrația. Paul din Tarsus a considerat obligația sa să predice Evanghelia tuturor oamenilor, "eleni și barbari, înțelepți și proști". Discriminarea între eleni și barbari a continuat până în secolul al IV-lea î.Hr. Euripide considera că elenii ar trebui să îi conducă
Nume ale grecilor () [Corola-website/Science/303908_a_305237]
-
de-a lungul perioadelor istorice) a fost atât de puternică încât, chiar și după ce s-a elucidat definitiv toxicitatea litagăi în secolul 18 folosirea ei a continuat. Doar aplicarea pedepsei cu moartea a oprit folosirea ligargăi. Mulți istorici leagă căderea aristocrației romane de daunele neurologice majore pe care le-ar fi cauzat expunerea la plumb. Unii cercetători chiar merg mai departe afirmând ca posibil ca nebunia unor împărați precum Caligula, Nero și Commodus să fie rezultat al folosirii în exces a
Plumb () [Corola-website/Science/304276_a_305605]
-
sociale, cum ar fi reforma agrară și industrializarea, în combinație cu efectele dominației străine, au schimbat structura socială veche de secole a societății poloneze. Între clasele sociale emergente se numărau industriașii înstăriți și bancherii, pe lângă tradiționala și încă foarte importanta aristocrație proprietară de pământuri. O clasă socială de mijloc, educată și profesionistă, adesea provenea din rândurile aristocrației scăpătate (numeroase latifundii mai mici, bazate pe iobăgie nu au supraviețuit reformelor agrare) și din rândurile orășenilor. Proletariatul industrial, noua clasă săracă, provenea de
Istoria Poloniei () [Corola-website/Science/304275_a_305604]
-
structura socială veche de secole a societății poloneze. Între clasele sociale emergente se numărau industriașii înstăriți și bancherii, pe lângă tradiționala și încă foarte importanta aristocrație proprietară de pământuri. O clasă socială de mijloc, educată și profesionistă, adesea provenea din rândurile aristocrației scăpătate (numeroase latifundii mai mici, bazate pe iobăgie nu au supraviețuit reformelor agrare) și din rândurile orășenilor. Proletariatul industrial, noua clasă săracă, provenea de regulă din rândurile țăranilor săraci sau orășenilor forțați să migreze în căutare de muncă spre centrele
Istoria Poloniei () [Corola-website/Science/304275_a_305604]
-
fericire. Privirile scriitorului se extind însă și asupra unui câmp social vast, cuprinzând intelectuali, negustori, țărani, etc. În primul plan însă rămâne lumea nobilimii, în cadrul căreia, cu subliniate tendințe moralizatoare, Tolstoi ține să pună în relief corupția lumii mondene, a aristocrației citadine, căreia îi este opusă, într-un viu efect de contrast, viața simplă, sinceră, pură, a nobilimii rurale, reprezentată de familia Levin. În 1873, Tolstoi a început să lucreze la următorul lui roman de mari proporții, inspirat parțial din niște
Anna Karenina () [Corola-website/Science/304401_a_305730]
-
ungurilor, obținută în același an, la 10 august, în celebra Bătălie de la Lechfeld, lângă orașul Augsburg. O componentă importantă a politicii interne a lui Otto I a fost întărirea autorității bisericești, în principal a episcopilor și abaților, sporind astfel teama aristocrației laice că li se va fi diminuat propria putere. Pentru a ține puterea Bisericii sub control, Otto a recurs la trei prerogative. Prima a fost învestitura de către împărat cu simbolurile puterii religioase, făcându-i astfel vasali. În aceste condiții alegerea
Otto I al Sfântului Imperiu Roman () [Corola-website/Science/304412_a_305741]
-
(800-888) este un termen istoriografic care se referă la regatul francilor condus de dinastia Carolingiană în Evul Mediu Timpuriu. Datorită unei succesiuni de regi slabi și epuizării pământurilor pe care le dăruiseră pentru a-și asigura fidelitatea aristocrației, dinastia merovingiană a pierdut treptat puterea reală. Ultimii reprezentanți ai ei, „regii trândavi”, lăsaseră conducerea regatului majordomilor. Pipinizii aveau domenii importante în zona Belgiei actuale și reprezentau marea aristocrație francă din nord, ceea ce explică și treptata consolidare a puterii lor
Imperiul Carolingian () [Corola-website/Science/297921_a_299250]
-
epuizării pământurilor pe care le dăruiseră pentru a-și asigura fidelitatea aristocrației, dinastia merovingiană a pierdut treptat puterea reală. Ultimii reprezentanți ai ei, „regii trândavi”, lăsaseră conducerea regatului majordomilor. Pipinizii aveau domenii importante în zona Belgiei actuale și reprezentau marea aristocrație francă din nord, ceea ce explică și treptata consolidare a puterii lor. Carol Martel (719-741) consolidează poziția familiei și își sporește prestigiul prin înfrângerea arabilor, ce efectuau raiduri din ce în ce mai îndrăznețe în Occident, la Poitiers (732). Pepin cel Scurt (majordom între 741-751
Imperiul Carolingian () [Corola-website/Science/297921_a_299250]
-
al VI-lea, l-a orbit pe acesta, și s-a proclamat basileus pentru a-și legitimă puterea în față Apusului. În Italia a fost ales un nou papa, Leon al III-lea. Acest a intrat în conflict cu reprezentanții aristocrației romane, ce îl acuzau de imoralitate. În primăvară lui 799, adversarii săi au vrut să-l înlăture cu forță, dar acțiunea a eșuat din cauza intervenției a doi trimiși franci. Leon a fugit de la Roma și s-a refugiat la Carol
Imperiul Carolingian () [Corola-website/Science/297921_a_299250]