1,950 matches
-
dacă victimele continuau să zacă risipite pe solul strălucitor, ucigașul era de acum departe. Era dreapta pedeapsă pentru crimele Granadei, zicea maică-mea, cu acea monotonie a frazelor definitive. Dumnezeu voia să-Și arate puterea fără seamăn și să pedepsească aroganța cârmuitorilor, corupția, nedreptatea și depravarea lor. El ținea să ne prevină asupra a ceea ce avea să se abată peste noi dacă am fi stăruit pe calea nelegiuirii, numai că ochii și inimile au rămas ferecate. A doua zi după această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
anul acela a marcat începutul prosperității mele. Deși aceasta a fost efemeră, nu m-aș putea plânge, deoarece mi-a fost luată așa cum mi-a fost dată, din voia absolută a Celui-de-Sus; contribuția mea n-a fost decât în ignoranță, aroganță și patimă a aventurii. Înainte de a o porni pe calea negoțului, m-am dus să-i fac o vizită lui messer Thomasso de Marino, bătrânul genovez pe care-l cunoscusem pe drumul spre Tombuctu și care, dintre toți neguțătorii străini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
diplomat, dar eu n-am înțeles motivul decât mai târziu. Corsarul vorbea ca un rege, în fraze scurte și hotărâte al căror înțeles aparent era banal, iar înțelesul ascuns, greu de prins. Astfel a evocat victoriile lui Selim otomanul și aroganța crescută a castilienilor, observând cu tristețe că soarele islamului se înalță în Orient și apune în Occident Când ne-am luat rămas-bun, Harun m-a condus în propriul său cort, mai puțin larg și mai puțin împodobit, dar care putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Trebuie să-mi spui ce știi. Eu, eu... În mod normal, Maggie ar fi pălmuit bărbatul care ar fi apucat-o în felul acela. Dar își dădu seama că nu era un act de agresiune, ci de disperare. Liniștea, chiar aroganța pe care le văzuse în casa asta ieri dispăruseră acum. Pentru prima dată, Maggie văzu ochii acestui tânăr fiu lăcrimând. — Dacă ai suficientă încredere în mine încât să-mi spui cum te cheamă, o să-ți zic tot ce știu. Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
Dispuneam de o atenție Îndeajuns de distributivă Încât s-o pot și asculta, și cerceta cu privirea În același timp. În ansamblu și, mai cu seamă, pe compartimente, fiindcă asupra primului aspect mă edificasem deja. Nu i-am spus-o, aroganța ei zeflemitoare nu-mi stimula propensiunea spre complimentări, fie ele oricât de meritate. - După cum știți (sau nu știți), abatele Saunière a murit În ianuarie 1917. De toate cele cuvenite În asemenea Împrejurări s-a ocupat cu osârdie menajera sa, tânăra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
de șah proptită Între ei. Acum, privind blazonul cu atenție, am constatat dezamăgit că de fapt sunt doi lei - niște fiare cam maronii poate și exagerat de flocoși, dar nu arată deloc a urși - care Își ling fălcile, arătând cu aroganță spre scutul nefericitului cavaler, care este doar a șaisprezecea parte din tabla de șah, alternând ultramarinul cu roșu Închis și cu o cruce sub formă de trifoi, argintată, În fiecare pătrat. Deasupra se vede ce a mai rămas din cavaler
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
din umeri. Îl enerva îngrozitor, atât de îngrozitor, încît la un moment dat îi plăcea. Încerca voluptăți perverse, vecine râsului isteric. Continua să o însoțească la tot felul de vizite și spectacole neinteresante, peste tot unde ea își etala cu aroganță gulerele albe bine apretate, rochiile fără haz, cârlionții răsuciți cu drotul. Se despărțeau în fața casei, solemni, pândiți din spatele obloanelor de un moșneag îmbrăcat în verde. Mia îi întindea degetele reci cu un surâs care oscila între farmec și înțelepciune: "Uite
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
împreună, aspiră deja la universalitate. E drept că la o universalitate în minia tură. Cât să mai fie până când vom ajunge să auzim strigându-ni-se de la tribună: „contrariul cetățeanului este omul“? * Proștii au dobândit conștiința unei superiorități inextri cabile - aroganța, rânjetul și disprețul poartă în spate întâietăți cu mult mai palpabile și carnale, nonșalanțe de un infantilism atroce, injurios, tribal: sunt din ce în ce mai mulți, mai solidari, o pepinieră gigantică de miraculoase instincte și complexe, inedite, sofisticate, operă a unei strategii subconștiente
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
locuiește în cerurile patriei. Dacă l-am instaura deasupra spațiului mioritic, poate că nu am fi atât de slugarnici în fața altora și am reuși să convertim psihologia toxică în care ne zvârcolim la ceva mai mult orgoliu și chiar la aroganță. Suntem, în fond, un unicat în Europa și numai orgoliul de a fi cum suntem ne poate salva. În loc să facem asta, ne comportăm ca un „rahat într-un ciorap de mătase“, cum îl considera Napoleon pe Talleyrand. * Senzația că divinitatea
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
spus că un bărbat nu trebuie să fie frumos, ci expresiv. Se ridică, își golește paharul, meditează câteva minute cu privirea în gol, apoi iese. Îl văd cum dispare pe o străduță în dreapta, imensa lui dezolare transmite însă mersului său aroganța. Gândurile mele sunt atât de neclare, încât simt necesitatea beției. Deodată îmi văd personajul venind apatic spre firma de pompe funebre, unde, în fața vitrinei, odihnește în poziție verticală un coșciug. Tânărul pare pierdut în gânduri neomenești, își târăște trupul cu
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
insultele brutale ale genovezilor, Byron închiriază celebra pe atunci vilă Diodati, situată pe malul lacului Léman, loc de pelerinaj pentru turiștii englezi în amintirea poetului Milton, cândva fermecat de fru musețea peisajului. „Fantoma albă e câinele meu“, îi răspunde cu aroganță poetul preavorbăreței scriitoare. Omul care traversase Dardanelele înot la douăzeci și unu de ani, celebru cum nimeni altul în vremea aceea, notează în registrul unui hotel de lângă Geneva: „Byron. Vârsta: o sută de ani.“ În holul hotelului, o anume doamnă Hervey, autoare
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
îi puse acestuia încă o notă proastă pe pagina corespunzătoare din caietul de progres școlar al guvernului. Ideea liniștitoare că, mai devreme sau mai târziu, și mai degrabă mai devreme decât mai târziu, destinul tot va sfârși prin a doborî aroganța, își găsi o răsunătoare confirmare în umilitorul oprobriu suferit de ministrul de interne, care, crezând că învinsese in extremis în cel mai recent atac din disputa pugilistică pe care o purta cu șeful guvernului, văzu ducându-se pe apa sâmbetei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
oaselor. Asta era, deci: mărturisirea completă. Sherlock Holmes dăduse lovitura din nou și, în timp ce mă minunam singur de devastatoarea mea putere de deducție, îmi părea rău că nu suntem doi, ca să mă bat admirativ pe spate. Știu că sună a aroganță, dar cât de des obținem victorii mentale de o asemenea magnitudine? După ce o auzisem rostind doar două cuvinte, ghicisem absolut totul. Dacă Watson ar fi fost de față, ar fi clătinat din cap, murmurând. Între timp, Tom rămăsese pe partea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
nu era dovedit, din păcate, că omul nu-și schimbă de a lungul vieții forma desenului lipit de buricele degetelor, dar Costache era aproape sigur că în câțiva ani lucrul se va putea demonstra științific. Șeful lui îl contrazicea cu aroganță și-i dădea exemplu arborii tăiați cu fierăstrăul, care, tot așa, aveau o amprentă. Dacă însă compari inelele unuia tânăr cu inelele copacului bătrân, vezi că la cel bătrân distanțele sunt mai mari, se înmulțesc cu anii, și urmele accidentelor
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
harababura, democrația împinge pe tron dictatorii. PROSTIE Blândețea nu poate salva oaia de prostie. Prostia beneficiază de cel mai rapid aluat. I s-a dat un scaun moale. Pentru că este tare de cap. Prostia are oroare de anonimat. Lipsit de aroganță, imbecilul ajunge un ratat. În cazul pseudointelectualilor, deficitul de inteligență este suplinit de excesul impertinenței. Prostul se simte genial când vorbește, nu când ascultă. Biblioteca nu poate să facă dintr-un prost decât un ignorant studios. Prostul are viteză, nu
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
de umor. Prostul înțelege din ironie numai răutatea. Înțelepții trăiesc, proștii vegetează. Imbecilii au răspunsuri la toate. Prostului îi este străină ratarea. Pentru că nu are unde să mai cadă. Comunitatea trebuie să-i plătească pe proști ca să nu se gândească. Aroganța este emblema prostiei iremediabile. Rating-ul - acest balaur al mass-media actuale, care alăptează impostura și prostul gust. Ignoranța descoperă foarte repede extazul. Proștii nu au organ pentru îndoieli. Țările sărace își persecută intelectualii. Ori îi tratează cu mefiență. Există și
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
rest. Toți suntem responsabili de prosperitatea prostiei. Prostul nu luptă pentru egalizarea șanselor. Ci pentru desființarea lor. Nu proștii au făcut ca inteligența să aibă ieșire la zâmbet. Cea mai pitorească încrengătură este cea a idioților cu baghetă. Lipsit de aroganță, imbecilul ajunge un ratat. Prostul deține secretul transformării surâsului în rânjet. Cine nu pricepe nimic poate să spună ce vrea. În mulțime, prostia crește exponențial, pentru că se simte ocrotită. Imbecilul știe să facă un infern, din orice paradis. Multe creiere
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
timp să-și savureze victoriile. În unele zone, timpul trece atât de greu, că îți ajunge un calendar pentru doi ani. Nostalgia este filonul unei obsedante restaurații. Amintirile erotice colorează feeric amurgul vieții. Știindu-se victorios, timpul nu poate evita aroganța. Văzut de aproape, prezentul pare o pădure de socluri goale. Copilăria revine, dar ca produs al senilității. Vârsta transformă dorințele în regrete. La bătrânețe, grijile se transformă în groază. Bătrânețea este cărarea de la trecutul pierdut spre viitorul fără orizont. La
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
va amplifica singurătatea, nu echilibrul interior. Poate în cuștile de la zoo am fi fost mai liniștiți. Balanța dintre cultură și tehnică este arbitrată de atitudinea omului față de confort. Ne-am robotizat complet. În jurul nostru nu se mai schimbă decât clima. Aroganța civilizației față de cultură pare iremediabilă. Omul contemporan este derutat de bulversarea reperelor. Capitalismul aduce prosperitate și alienare. Globalizarea poate transforma o țară într-o banală carte de credit. Stresul este boala proastei administrări a timpului și a relațiilor cu semenii
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Uneori, tristețea se prelinge din fericirile apuse. E îngrijorător să conviețuiești pașnic cu propria - ți conștiință. Nostalgia - această formă retro de evadare. În materie de imagine, suntem extremiști. Ne considerăm ori ultimii oameni, ori buricul pământului. Sufletul scrutează trupul cu aroganța eternității lui. Indignarea este întotdeauna mai colorată decât satisfacția. Înțelepții nu pot fi puși în situații ridicole decât de nebuni. Deflorarea misterelor ar urâți lumea. Trăim cu speranța marelui poate.. Pe săraci, nu ghioceii îi anunță că a sosit primăvara
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
este deosebirea dintre călău și fisc ? Păi, primul nu - ți ia decât viața. Frumusețea stă în complexitate și în nuanțe. Simplificările usucă. Suferințele sunt neplăcute, dar mai adânci decât plăcerile. Elita autentică ar trebui să fie conclavul celor buni, nu aroganța celor puțini. Împlinirea talentului depinde și de altitudinea inteligenței. Simțul oportunității este un afluent al inteligenței. Întotdeauna tinerii au fost fascinați mai degrabă de liderii malefici. Și plictisul are caracter istoric. Își schimbă, din când în când, look-ul.. Are
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
simulează geniul. Ariviștii vor să dețină exclusivitate și pe lingușiri. Fără sprijinul victimelor, comunismul nu ar fi rezistat jumătate de secol. Alcoolul ne ajută să devenim abisali, euforici și, după câteva ore, de o banalitate sforăitoare. În cazul liderilor politici, aroganța face parte, aproape obligatoriu, din uniformă. Avem violența în genă. Suntem doar strănepoții lui Cain. Modestia exagerată te poate conduce spre un destin minor. Foarte greu renunță omul la cota lui de beznă. Indiferența este humusul mai tuturor ereziilor. Exacerbarea
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
divorțul dintre om și violență nu va mai fi posibil. Intoleranța s - a cocoțat în toate topurile mapamondului. Ne cotonogim pe ruptelea. Nimeni nu mai are răbdare să aștepte Judecata de Apoi. Excesul este și mormântul voluptății. Fii modest ! Respectă aroganța altora ! Ferește - te de inteligența canaliei ! Semenii ne aplaudă, de multe ori, eșecurile și ne suspectează succesele. În orice prostituată zace o mireasă ratată. Înjurătura este cea mai expresivă vulgarizare a comunicării. Mâzga balcanică ne - a penetrat toți porii. Vorbesc
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
pe sfoară. În curriculum vitae vorbim despre noi ca despre morți. Adică numai de bine. Unii îl preferă pe Bach, alții pe Bachus. Unii scriitori își comentează sub pseudonim cărțile. Așa cum vârstnicii își dau singuri de pomană. Succesul poate genera aroganță. Dar și falsă modestie. Nu s - au descoperit încă scrisori anonime de felicitare. Unii poeți caută stelele doar în coniac. Suntem atât de păcătoși și din vina celor care au populat lumea cu prea multe ispite. Cea mai multă energie
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Si degradarea e tot schimbare. E ceva putred în Danemarca. Dar miroase și la noi. Supraomul a fost o himeră. Neomul o certitudine. Fără utopii am fi precum cârtițele. Succesul trebuie să se apere de multe. Dar mai ales de aroganță. E bine ca cei cu probleme cardiace să citească lucrări medicale, nu poezie postmodernistă. Avangarda vine mereu cu tot soiul de perversiuni estetice. Bogăției îi este aproape imposibil să nu disprețuiască ineficientul spirit. Reclamele răspândesc informații. Și frustrări. Citim mai
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]