2,401 matches
-
Borelli-Olèron unde obține 54,36 centile. Relațiile psiho-afective cu adulții se modifică pe măsura progresiunii terapiei complexe, manifestând tendința spre o permanentă emancipare prin limbaj și lărgirea cunoștințelor. 6. Examenul complex al limbajului - întârzierea în integrarea verbală, prin imposibilitatea de articulare fonetică și carențe în achiziția limbajului la vârsta specifică acestuia. Activitatea preverbală a început în jurul vârstei de 2 ani și primele cuvinte cu sens au fost schițate la vârsta de 3 ani, după revenirea în mediul familial. Progresele se înregistrează
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
că operația a produs un sfincter competent pe care pacientul a învățat să-l folosească, unele dintre greșelile descrise mai sus sunt corectate. Nu se mai formează grimasa nazală, pierderea de aer nasal se diminuează, dar multe dintre defectele de articulare încă persistă, cu toate că tonul nasal este mai redus. Aceste cazuri se descriu mai mult ca dislalie și se tratează ca atare. b. Funcția închiderii velare nedezvoltate. În această grupă tulburările de vorbire includ: 1) pierdere de aer nasal; 2) timbru
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
are loc de obicei un schimb gradat în substituirile lui s, totdeauna în progres. Un s faringian poate trece prin stadii de tranziție în care se folosește s fricativ, s lateral, s șuierat, s ca ș până când se ajunge la articularea normală a lui s. Grupa C a. Funcția închiderii velare dezvoltate. Cu toate că acești subiecți sunt capabili să folosească închiderea velară pentru suflat, ei nu pot articula corect pentru a realiza o vorbire normală, în aceste cazuri existând un timbru nazal mult
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
tulburări nespecifice determinate prin interrelația funcțională dintre elementele aparatului fonator. Elementele aparatului fonator nelezate de malformație ca: laringele, limba, maxilarul și buzele în cazul unei despicături simple de văl, răspund de o serie de greșeli pe care le fac în articularea consoanelor și sunt antrenate fiziologic de insuficiența velară, în complicarea tulburărilor rhinodislalice. Insuficiența velară determină prin pierderea de aer nasal modificarea presiunii intraorale și antrenează consecutiv o serie de greșeli ale celorlalte elemente ale aparatului fonator așa fel încât apare
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
ș, t, z, j, ce, ci, je, ji. Astfel, poziția vicioasă a limbii deplasează punctul de articulație pentru consoanele linguo-dentale, linguo-palatale și a siflantelor. De exemplu, pentru r apexul lingual nu vibrează în contact cu partea anterioară a palatului și articularea se face cu buza inferioară, limba ieșind în afară, ori stând în cavitatea orală sau ridicându-se numai în partea ei posterioară formând vibrații prin atingerea cu vălul. În unele cazuri chiar consoana „l” este pronunțată ca un „n” sau
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
orală sau ridicându-se numai în partea ei posterioară formând vibrații prin atingerea cu vălul. În unele cazuri chiar consoana „l” este pronunțată ca un „n” sau difuz fără ridicarea energică linguo-palatală. Retrognatismul superior specific despicăturii de creastă alveolară determină articularea bilabială a consoanelor f, v; omisiunea consoanelor s, t, z, j, ș, precum și închiderea unor vocale va accentua nasonarea. De asemenea laringele este învinovățit de monotonie funcțională, asurzirea vocalelor și a consoanelor sonore, absența vibrațiilor laringiene, spasmul glotic, suflu răgușit
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
intervenția funcțională dintre elementele aparatului fonator, precum și prin lipsa de dirijare a emisiei corecte a sunetului în primii ani de achiziție a limbajului. Tulburări de origine faringiană: sforăitul nasal este asemănător sforăitului în somn, dar mai puțin intens. El însoțește articularea tuturor consoanelor m, n, g, l, r. Atinge maximum în s, ș, z, v, ț, j, ce, ci, ge, gi; afectează considerabil consoanele p, t, c și se manifestă slab în d, b, g. Când consoana este între vocale sforăitul
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
foarte dificilă întinderea comisurilor și ridicarea buzei superioare fără suport. Toate aceste mișcări ale limbii, ale musculaturii obrajilor, duc la formarea grimaselor, care nu sunt altceva decât eforturi de compensare a defectului din partea altor mușchi decât a celor interesați în articularea corectă a consoanelor. La mulți copii arcada dentară inferioară nu poate să fie acoperită de arcada superioară, aceasta fiind mult mai mică prin lipsa ei de dezvoltare cauzată de cicatrice. Anomaliile dento-maxilare duc la deformarea punctului de articulație pentru d
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de Logopedie și Foniartrie”, Hvattev, Seeman, Vallancien, BorelMaisonny, Luchsinger și Arnold, op. cit.). Influența ocluziei asupra formării corecte a lui „s” este atât d mare pentru că formarea perfectă a sunetului cere o poziție extrem de fină a limbii pe suprafața supra-dentală de articulare și cele mai mici transformări influențează emisia sunetului. Mulți cercetători au dovedit că există o corelație foarte strânsă între sigmatism și starea ocluziei (mușcătură) (39; p.38-39; 54; p.50-61; 26; p.266-279). Frecvența tulburărilor dislalice în cadrul rhinolaliei apperta crește
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
afară, când reușește să-și dea seama că diferă de ceilalți copii prin incapacitatea de se face înțeles sau când tovarășii săi tachinează încercările lui de a vorbi. Majoritatea cazurilor cu astfel de vorbire nu pot face diferențieri auditive între articularea corectă și cea incorectă. Procesul dezvoltării vorbirii se bazează în aceste cazuri pe o serie de acte compensatorii determinate atât de factori obiectivi cât și voliționali subiectivi, înlocuind mecanismul de închidere velofaringiană cu mișcări de închidere a aripilor nasului, mișcări
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
ale întregii musculaturi interesată în vorbirea articulată; se utilizează deci alte căi neuro-sensitive decât cele ale unui palat integru, fapt care are urmări importante în procesul de vorbire. Aceste căi persistă și după închiderea prin operație a palatului. Elementele de articulare defectuoasă se stabilizează printr-o serie de acte reflexe, stereotipe, înscrise cortical, care nu cedează la simpla schimbare structurală a palatului. De aceea este necesară terapia logopedică, vârsta la care începe aceasta fiind de cea mai mare importanță întrucât exercitarea
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de la respectarea regulilor privind utilizarea corectă a sunetelor, fonemelor și morfemelor „care aparțin unor repertorii bine precizate în limbă” (74; p.262). Surditatea întrerupe procesul comunicării la nivelul receptorului și prin aceasta utilizarea limbajului. Defectul anatomic congenital al elementelor de articulare stingherește realizarea corectă a instrumentalității verbale, deși auzul este normal. Modelele impuse de codul limbii materne, nu pot fi reproduse corect, cu toate că achizițiile limbajului se fac prin învățarea limbii. Deficientul auditiv ca și deficientul bio-morfologic al aparatului de emisie întrerupe
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
O bună parte din cele mai serioase documente asupra dezvoltării și evoluției limbajului se datoresc observațiilor longitudinale ale dezvoltării copilului efectuate de Shirley și Bayley și studiilor normative asupra dezvoltării lingvistice ale lui Gesell, Buhler și Catell (38). Problemele de articulare verbală la copiii mici sunt studiate de Welman Case, Mengert și Bradbury, Descaenres în 1921, care au elaborat și teste de performanță pentru limbaj. Williams și colaboratorii au încercat să surprindă unele raporturi între diferitele aspecte ale dezvoltării lingvistice, dar
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
și publicați de „Doctor’s Manual of Speech Disorders” și care se referă la următoarele criterii de apreciere: 1) Dezvoltarea vorbirii normale în vocalizări și răspunsuri la sunetele vocale (până la 1 an). 2) Căile de dezvoltare ale vorbirii normale în ceea ce privește articularea și inteligibilitatea generală (1-2 ani). 3) Căile de dezvoltare normală a vorbirii expresive, a limbajului și înțelegerii vorbirii (2 -6 ani) (82; p. 850-858). Pentru a surprinde în ansamblu procesul de dezvoltare psihomotorie la copilul malformat, am aplicat sistemul combinat
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
1.2. a. Stadiul prelingvistic Stadiul prelingvistic este observat începând cu vârsta de 6 luni, datele din anamneză fiind completate cu observații nemijlocite efectuate longitudinal. Testele de dezvoltare psihică s-au aplicat îmbinate continuu cu probele de emisie verbală, de articulare fonetică, de dezvoltarea lingvistică, de dezvoltarea limbajului, în cabinet, pe tot parcursul activității logopedice de îndrumare și control. În cadrul observațiilor noastre s-a urmărit realizarea indicilor de dezvoltare pe o populație de 234 subiecți cu despicături congenitale labio-maxilo-palatine cuprinși între
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
origină velo-palatină dificultățile în vorbire apar odată cu emisia consoanelor labiale, linguo-palatale și linguo-velare unde efortul tensional al glotei și explozia în rezonatorul labial nu se efectuează, mai ales în cazurile de despicături întinse ale buzei și maxilarului. Tipul neuromuscular de articulare se stabilește în perioada prelingvistică prin controlul neuromuscular al buzelor, limbii și mușchilor velo-faringieni încă din perioada primului țipăt. Plânsul, suptul și înghițitul, reprezintă exerciții pentru dezvoltarea normală a funcției acestor mușchi, iar deprinderile compensatorii căpătate de copilul cu palat
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
al buzelor, limbii și mușchilor velo-faringieni încă din perioada primului țipăt. Plânsul, suptul și înghițitul, reprezintă exerciții pentru dezvoltarea normală a funcției acestor mușchi, iar deprinderile compensatorii căpătate de copilul cu palat despicat formează baza folosirii greșite a mușchilor destinați articulării sunetului într-un stadiu următor. În urma operației se dezvoltă spontan reflexe normale în deglutiție și masticație, însă funcționarea anormală a sfincterului palato-faringian persistă în suflu și activitatea fono-articulatorie. Din această cauză se observă o frecvență crescută a consoanelor nasale, a
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
cu debilitate mintală. Întârzierea cu care se înscriu la acest indicator copiii rhinolalici, nu este determinată de tulburarea procesului de elaborare, structurare și dezvoltare a limbajului ca în cazul debililor mintali, ci de aspectul clinic al despicăturii elementelor interesate în articulare cu consecințe pe plan psiholingvistic. O serie de factori psihosociali contribuie de asemenea la amânarea activității de manifestare verbală deoarece familia subapreciază posibilitățile copilului de a învăța vorbirea și renunță să-i vorbească, să-l imite în vocalizare, să-l
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
o limbă dată, limba fiind formată dintr-un cod limitat probabilistic, care utilizează anumite reguli combinatorii” (1; p.9). 5.1. Aspecte fonetice și fonologice specifice. Copilul cu defect velar congenital exceptează de la aceste reguli, nereușind să efectueze forma și articularea fonemelor adecvate pentru combinațiile cerute de un anume cuvânt, dereglând stabilitatea frecvențelor și a distribuției elementelor fonetice pentru limba dată, ceea ce determină un anumit grad de neinteligibilitate a mesajului transmis. Probabilitățile opoziționale distinctive se restrâng, ceea ce duce la dificultăți în
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
posterioară completă, operată, restrânge aceste posibilități la vocale și consoana c, consoană specific velară și totuși singura posibilă, deși postoperator vălul este nefuncțional. Subiectul C. E. în vârstă de 5 ani și 6 luni, cu același diagnostic clinic, reduce posibilitatea de articulare la vocale și consoana nazală „n”, alte consoane nefiindu-I accesibile deși operația a dat un văl funcțional. Subiectul O. S. în vârstă de 6 ani, cu despicătură unilaterală stângă completă, operată, reduce posibilitățile opoziționale distinctive la vocalele + h + n
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
300 subiecți intrați în experiment înainte de reeducarea vorbirii, reprezentând două grupe egale pentru ambele forme de despicături, cu integritate auditivă și dezvoltare psihică normală. Investigațiile s-au efectuat cu ajutorul mai multor probe: după Muller Ch. et.al. (1974): a) textul de articulare, format din vocabular-imagini desemnate prin cuvinte care conțin fonemul respectiv (inițial, medial și final), relevant pentru o cercetare tipologică; b) realizarea fonologică în vorbirea spontană, în sfera conversațională (întrebare și răspuns); c) probă de recitare sau citire; d) proba de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
într-un procent de 85,5%, respectiv 90,5% în cele două forme de despicături. Insuficiența velară ca și tulburările de ocluzie influențează asupra formării corecte a siflantei „s” care are multiple posibilități de sprijin lingual pe suprafața supradentală de articulare. Fenomenele dislalice sporesc pentru d, t, b, s, în despicăturile totale, se mențin la același nivel pentru t,z, în ambele forme de despicături (75%, 76%) scăzând pentru c în despicătura velară la 69% pentru ca să crească la aceeași consoană la
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
astfel: cuvântul apa este pronunțat ama, cuvântul tata este pronunțat ana, cuvăntul sanie este pronunțat hanie sau tanie etc. - Fenomenul de suflu nasal include toate consoanele suflate nasal, sforăite nasal, dar care păstrează într-o oarecare măsură punctul normal de articulare, peste care se suprapune o mare cantitate de deperdiție nasală. - În grupa sigmatismelor au fost incluse consoanele siflante și șuierate pronunțate într-o formă sigmatică: nasal, laringeal, palatal velar, interdental, stridens, adental, latero-lingual etc. Iată valoarea procentuală a acestor forme
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
evenimentul preferențial fiind emiterea corectă a sunetului, avem: 1) p > 0,5; 2) p < 0,5; Calculul „gradului de organizare și progres” s-a efectuat pentru fiecare sunet în parte ca element fonetic. În cazurile experimentale prin metoda testului de articulare în care s-a considerat emisia corectă a sunetului în ambianța fonematică a cuvântului luat ca unitate lingvistică, am avut pentru toate situațiile fonetice probabilitatea evenimentului preferențial mai mare decât ½ pentru vocale și mai mică decât ½ pentru consoane. Pentru elementele
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
dislalice în procesul de transmitere de informație prin formula „gradului de organizare și progres” facilitând evaluarea numai a acestor componente în situații patologice. Diferența dintre vocale și consoane reflectă valoarea diferită a caracteristicilor fizice ale acestora ca trăsături pertinente în articulare ca și în percepere. Mișcările efectuate în planul facial sunt mai ample decât cele din spațiul bucal și astfel vocalele sunt mai puțin dislalice decât consoanele deși acestea din urmă „au o mai mare importanță pentru comunicare!” (206; p.183
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]