KorAP: Find »[drukola/base=asociativ & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...70 71 72 ...346 >

8,644 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786

egale sau propor(ionale (ntre diferi(i beneficiari); societ((i de interes colectiv agricol forme asem(n(toare cu consor(iile italiene de asanare, irigare etc. . Aceste ultime dou( forme au un interes general mai sc(zut. Dintre aceste forme asociative, importan(( mai mare o prezint( grupurile agricole de exploatare (n comun, poate (i datorit( faptului c( aceste forme corespund mai bine "politicii structurilor agrare" urm(rit( de Fran(a (n concordan(( cu directivele comunitare. Aceste grup(ri au luat na

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
și funcționarea GAEC cum ar fi: (mprumuturile pe termen mediu cu dob(nd( avantajoas(, livrarea de carburan(i la pre(uri speciale, " indemniza(ii de orientare" instituite (n anul 1975 prin aplicarea deciziilor comunitare de stimulare a grup(rilor agricole asociative care au drept scop gestionarea (n comun. Legislatorul a (ncercat s( atribuie GAEC o structur( care s( nu altereze caracterul familial al fermelor care (l compun, care s( reprezinte o cale de mijloc (ntre excesele concuren(ei economice de tip

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
dispărut cu totul. În ceea ce privește incidența cooperației asupra sectorului agricol, în Franța această formă de organizare a cunoscut o dezvoltare mai puternică decât în Marea Britanie, în mare parte, datorită implicării statului în evoluția mișcării. Primele experiențe care traduc în realitate ideea asociativă în lumea rurală, se datorează decretului din 28 februarie 1825 care a autorizat constituirea de societăți mutuale de credit agricol și înființarea în Franța a unor instituții de credit funciar, după modelul german. Un alt act normativ care a favorizat

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
în vederea reducerii costurilor de producție și îmbunătățirii condițiilor de vânzare. Astfel, în perioada 1880 1890 au luat ființă numeroase sindicate agricole care s-au bucurat de o vastă adeziune și au contribuit la dezvoltarea diferitelor tipuri de cooperative. Structura formelor asociative existente în agricultura Franței este următoarea: a) sindicatele agricole care au drept scop apărarea intereselor agricultorilor (proprietari, arendași, muncitori agricoli) care nu dispun de capital social iar membrii săi nu-și asumă nici o responsabilitate în eventualitatea apariției unor pierderi de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
orienta, probabil, spre cooperativele din sectoarele care vin în sprijinul producției agricole: marketing, prelucrare, aprovizionare, servicii. într-o piață concurențială micul producător agricol se găsește într-o poziție mai slabă față de întreprinderile din amonte și din aval, de aceea formele asociative vor trebui să găsească soluții pentru ajutorarea acestuia; reducerea subvențiilor către fermieri și noul sistem bancar generează noi dificultăți în procurarea de mijloace financiare pentru finanțarea activităților din fermă. Problema care se pune este: dacă va putea fi rezolvată problema

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
cu creșterea competiției, inclusiv datorată apariției marilor corporații și companii transnaționale, întrebarea care apare fiind " Cum vor putea ele să concureze eficient cu acestea având în vedere valorile și principiile cooperației?". o altă problemă care se pune este dacă întreprinderile asociative vor putea să acopere cererea de servicii a fermierilor și dacă acestea vor trebui să se specializeze asupra unei singure activități sau să adopte un profil de activitate mixt. Deși cooperativele agricole ar fi putut juca un rol cheie în

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
interstatal și extern de produse agricole încurajând organizarea producătorilor agricoli în asociații sau corporații, concentrându-se astfel, sub controlul acestora toate eforturile de comercializare a produselor agricole. * 1933 The Farm Credit Act a pus bazele sistemului de creditare de tip asociativ creându-se 13 bănci populare și o rețea întreagă de asociații de creditare a producției agricole. * 1967 The Agricultural Fair Practices Act proteja dreptul fermierilor de a se asocia în mod voluntar în organizații cooperatiste autorizate de lege. 2. 5

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
specializate trebuie să-și autofinanțeze activitățile lor și trebuie să beneficieze de sprijin din partea ICA. 2. 7. 2 Alte organisme reprezentative internaționale În afara Alianței Cooperatiste Internaționale și a organismelor regionale și specializate ale acesteia, există alte organisme reprezentative ale organizațiilor asociative din agricultură cu caracter regional. Astfel de organisme sunt: Comitetul Organizațiilor Profesionale Agricole (COPA) care reprezintă asociațiile de producători agricoli în relațiile cu instituțiile UE și Comitetul General al Cooperației Agricole (COGECA). COPA a luat ființă la data de 6

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
unor capacități de stocare a produselor agricole precum și dezvoltarea sistemului bancar în mediul rural. Rolul celor două organisme va spori atât prin importanța rezolvării noilor probleme legate de extinderea UE, cât și prin aderarea unor noi organizații naționale. Concluzii Sectorul asociativ deține o pondere destul de însemnată în agricultura Uniunii Europene și cunoaște o mare diversitate de forme organizatorice. O formă larg răspândită care dispune și de o bază juridică armonizată sunt Asociațiile Producătorilor Agricoli, care au drept scop facilitarea vânzării produselor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
cooperativele de aprovizionare cu mijloace de producție. Cooperația agricolă din țările dezvoltate au cunoscut evoluții diferite și prezintă diferențe însemnate de la o țară la alta. Cele mai mari diferențe apar în privința următoarelor aspecte: ideologiile din care au luat ființă mișcările asociative, caracteristicile legislațiilor, interesul manifestat de stat față de sprijinirea mișcării, gradul de dezvoltare al cooperației în diferite sectoare de activitate, măsura în care cooperativele s-au implicat în procesul de ridicare a pregătirii profesionale a agricultorilor și în educația în spirit

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
spirit cooperatist etc. O asemănare a mișcărilor cooperatiste din țările membre este orientarea către activitățile care vin în sprijinul producției din fermele individuale, creditare, aprovizionare, prelucrare, vânzare. În general, s-a optat pentru cooperativele specializate, fiind mai puține cazurile formelor asociative cu profil de activitate complex. Asigurarea unui cadru legal coerent și clar prezintă o mare importanță pentru dezvoltarea formelor asociative. Din punct de vedere al modului de reglementare legală a cooperativelor din agricultură, țările UE se împart în trei categorii

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
din fermele individuale, creditare, aprovizionare, prelucrare, vânzare. În general, s-a optat pentru cooperativele specializate, fiind mai puține cazurile formelor asociative cu profil de activitate complex. Asigurarea unui cadru legal coerent și clar prezintă o mare importanță pentru dezvoltarea formelor asociative. Din punct de vedere al modului de reglementare legală a cooperativelor din agricultură, țările UE se împart în trei categorii: țări care nu dispun de o lege specifică a cooperației Danemarca și Luxemburgul; țări care dispun doar de o lege

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
rodnică solidaritate românească la târguri și la orașe. Vreau să spun că, în această privință în sufletul poporului nostru sunt elemente amorțite numai, și care trebuiesc deșteptate."54 Din aceste afirmații reiese cu claritate importanța acțiunii de promovare a formelor asociative în rândurile țărănimii, acțiune condusă după 1898 de către "marele educator al țărănimii"55 Spiru Haret. O importanță deosebit de mare în propagarea formelor asociative în satele românești la sfîrșitul secolului al XIX-lea a avut-o intelectualitatea satelor, respectiv învățătorii și

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
și care trebuiesc deșteptate."54 Din aceste afirmații reiese cu claritate importanța acțiunii de promovare a formelor asociative în rândurile țărănimii, acțiune condusă după 1898 de către "marele educator al țărănimii"55 Spiru Haret. O importanță deosebit de mare în propagarea formelor asociative în satele românești la sfîrșitul secolului al XIX-lea a avut-o intelectualitatea satelor, respectiv învățătorii și preoții. Pentru a ilustra evoluția gândirii și sistemelor cooperatiste în țara noastră vom aborda trei perioade distincte și anume: cooperația în vechiul regat

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
Pentru a ilustra evoluția gândirii și sistemelor cooperatiste în țara noastră vom aborda trei perioade distincte și anume: cooperația în vechiul regat și în provinciile alipite, cooperația în perioada intebelică și cooperația agricolă în perioada comunistă. 3. 2. 1. Forme asociative premergătoare apariției cooperației în țara noastră Referitor la disponibilitatea membrilor societății omenești de a se asocia în întreprinderi economice cu caracter cooperatist, profesorul Gromoslav Mladenatz scria: "spiritul de cooperație este profund omenesc. Îl vom găsi în societățile cele mai primitive

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
1918 au fost: băncile populare (casele de credit rural) și obștiile de arendare și cumpărare de terenuri. Mișcarea a cunoscut o dezvoltare mai mare după adoptarea "Legii băncilor populare sătești și a casei lor centrale" din anul 1903. Evoluția formele asociative, în principal a obștiilor de arendare și cumpărare, au fost influențate negativ de reforma agrară inițiată în 1921. Pentru punerea în aplicare a prevederilor legii au fost constituite obștii de împroprietărire, care nu pot fi considerate cooperative pentru erau înființate

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
deposedați în mod brutal de terenurile deținute în proprietate și de inventarul agricol pe care-l dețineau. Aceasta a fost o perioadă neagră pentru cooperația din agricultura României, care a influențat negativ și evoluția ulterioară a acesteia. CAPITOLUL IV STRUCTURI ASOCIATIVE ACTUALE ÎN AGRICULTURA ROMÂNIEI Teritoriul României oferă, prin structura sa geografică armonioasă, un potențial agricol important, care face din agricultură o ramură de bază a economiei naționale. Factorii favorizanți care ar putea face din țara noastră o țară agricolă importantă

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
timpului forței de muncă ocupate în agricultură trebuie adoptate măsuri de politică economică prin care să se asigure o dezvoltare complexă (integrată) a spațiului rural. Astfel de măsuri sunt următoarele: stimularea dezvoltării serviciilor în agricultură eventual prin înființarea unor forme asociative ale producătorilor agricoli prin care să se realizeze activități de aprovizionare cu factori de producție, creditare, depozitare, comercializare, asistență tehnică, asigurări etc.; înființarea unor unități de prelucrare a materiilor prime de natură agricolă care ar permite, pe de o parte

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
mai eficientă a forței de muncă rurale, diminuarea numărului persoanelor implicate în activitățile agricole și atragerea de venituri suplimentare care ar putea fi folosite pentru modernizarea exploatațiilor. 4. 3. Reglementări actuale privind asocierea și cooperarea Constituirea structurilor organizatorice de tip asociativ din agricultură beneficiază de un cadrul juridic elaborat după demararea procesului de liberalizare a economiei românești. După domeniul de aplicare al legilor care-l compun, cadrul legislativ poate fi împărțit în două categorii de acte normative: reglementări cu caracter general

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
un cadrul juridic elaborat după demararea procesului de liberalizare a economiei românești. După domeniul de aplicare al legilor care-l compun, cadrul legislativ poate fi împărțit în două categorii de acte normative: reglementări cu caracter general care sunt aplicabile structurilor asociative din toate domeniile de activitate; reglementări specifice organizațiilor de tip asociativ din sectorul agroalimentar. 4. 3. 1 Reglementările cu caracter general Înființarea oricărui tip de organizație economică și buna funcționare a acesteia necesită existența unui cadru legal, prin care să

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
românești. După domeniul de aplicare al legilor care-l compun, cadrul legislativ poate fi împărțit în două categorii de acte normative: reglementări cu caracter general care sunt aplicabile structurilor asociative din toate domeniile de activitate; reglementări specifice organizațiilor de tip asociativ din sectorul agroalimentar. 4. 3. 1 Reglementările cu caracter general Înființarea oricărui tip de organizație economică și buna funcționare a acesteia necesită existența unui cadru legal, prin care să se stabilească, în mod clar, condițiile pe care trebuie să le

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
legislație specifică referitoare la asociațiile de tip cooperatist din agricultură, în cele ce urmează vom încerca să prezentăm câteva repere legislative în baza cărora se pot constitui și pot funcționa astfel de organizații economice. Dat fiind faptul că diferitele forme asociative din agricultură reprezintă de fapt forme particulare de societăți, respectiv societăți de persoane, înființarea și funcționarea lor poate fi reglementată de către legile referitoare la societăți. Dreptul la liberă asociere a cetățenilor României este consfințit prin articolul 37 alin.1 din

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
reguli prevăzute pentru constituirea societății, pe când în cooperativă variabilitatea capitalului social este permisă prin condiția respectării principiului "porților deschise" care favorizează variabilitatea bazei sociale. Un alt act normativ cu caracter general care prevede posibilitatea înființării de organizații economice de tip asociativ ( de această dată de tip cooperatist ) este Legea 109 din 10 octombrie 1996 privind organizarea și funcționarea cooperației de consum și a cooperației de credit. Aceasta este o lege sectorială care reglementează înființarea și funcționarea numai a cooperativelor de consum

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
pot apare din activitatea desfășurată membrilor. Din aceste motive Ordonanța nr.26/2000 cu privire la asociații și fundații prezintă interes mai scăzut pentru înființarea de asociații și cooperative ale fermierilor agricoli. 4. 3. 2 Reglementări cu caracter specific Înființarea unor forme asociative de organizare a activităților specifice sectorului agroalimentar, bazate pe libertatea de adeziune, presupune îndeplinirea unor condiții legate de regimul proprietății asupra terenurilor agricole și de existența unei economii concurențiale. Elaborarea cadrului legal prin care s-a restabilit dreptul de proprietate

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
aflate în proprietatea comunei sau în proprietatea statului) în situațiile în care, din diferite motive, nu pot fi restituite terenurile deținute în proprietate în momentul deposedării. Legea 1/2000 prevede și posibilitatea restituirii terenurilor forestiere ale foștilor membri ai formelor asociative de proprietate ( composesorate, obști de moșneni în devălmășie, obști răzeșești nedivizate și alte forme asociative art. 26 alin. 1). Suprafața ce va fi restituită formelor asociative este cea rezultată în urma aplicării reformei agrare din 1921, eliberându-se un singur titlu

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]