KorAP: Find »[drukola/base=atacat & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...70 71 72 ...365 >

9,111 matches

Corola-website/Law/124138_a_125467

la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac prevăzute de lege, întrucat competența de judecată și procedura sunt stabilite de legiuitor, care poate prevedea reguli deosebite, asigurând părților posibilitatea de a ajunge în fața instanțelor judecătorești. 3. Dispozițiile legale atacate îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și sunt așadar compatibile cu prevederile acesteia. 4. Critică vizând neconstituționalitatea acelorași prevederi legale, pe motiv că ele se bazează

DECIZIE nr. 33 din 4 martie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 pct. 2 lit. a), ale art. 361 lit. c) şi ale art. 385^1 lit. c) din Codul de procedură penală, modificat şi completat prin Legea nr. 45/1993. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/124138_a_125467]
există posibilitatea exercitării, în afară de recurs, si a apelului. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul judecătorului-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale atacate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992 , reține următoarele: Potrivit art. 144 lit. c) din Constituție și art. 23 și următoarele din Legea nr. 47/1992 , republicata, Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența să

DECIZIE nr. 33 din 4 martie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 pct. 2 lit. a), ale art. 361 lit. c) şi ale art. 385^1 lit. c) din Codul de procedură penală, modificat şi completat prin Legea nr. 45/1993. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/124138_a_125467]
lit. c) din Constituție și art. 23 și următoarele din Legea nr. 47/1992 , republicata, Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența să soluționeze excepția ridicată. Din cuprinsul cererii adresate instanței pentru ridicarea excepției rezultă că dispozițiile legale atacate prevăd că hotărârile penale pronunțate de curțile de apel și de Curtea Militară de Apel pot fi atacate numai cu recurs, care se judecă de Curtea Supremă de Justiție. Deși autorii excepției, astfel cum rezultă din cererea pentru ridicarea excepției

DECIZIE nr. 33 din 4 martie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 pct. 2 lit. a), ale art. 361 lit. c) şi ale art. 385^1 lit. c) din Codul de procedură penală, modificat şi completat prin Legea nr. 45/1993. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/124138_a_125467]
sesizat Curtea Constituțională cu exceptia de neconstituționalitate a prevederilor art. 385 lit. c) din Codul de procedură penală, care reglementează limitele rejudecării. Prin urmare, Curtea va examina constituționalitatea dispozițiilor art. 385^1 lit. c) din Codul de procedură penală. Textele legale atacate au următorul cuprins: - Art. 29: "Curtea Supremă de Justiție: [...] 2. că instanța de recurs, judeca: a) recursurile împotriva hotărârilor penale pronunțate, în primă instanță, de curțile de apel și Curtea Militară de Apel"; ... - Art. 361: Sentințele pot fi atacate cu

DECIZIE nr. 33 din 4 martie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 pct. 2 lit. a), ale art. 361 lit. c) şi ale art. 385^1 lit. c) din Codul de procedură penală, modificat şi completat prin Legea nr. 45/1993. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/124138_a_125467]
Corola-website/Law/124241_a_125570

se susține că dispozițiile art. 160^10 alin. 1 lit. b) teza a doua, alin. 2, 3 și 4 din Codul de procedură penală contravin prevederilor art. 23 alin. (8) și art. 24 alin. (1) din Constituție. Din cuprinsul textului atacat rezultă că pentru revocarea liberării provizorii "nu este necesară o sentință definitivă, fiind suficientă o simplă declanșare a unei urmăriri penale, în baza unor reclamații, aceasta echivalând cu săvârșirea infracțiunii". Se apreciază că procedura foarte sumara prevăzută de art. 160

DECIZIE nr. 40 din 16 martie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 160^10 alin. 1 lit. b) teza a doua, alin. 2, 3 şi 4 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/124241_a_125570]
asigurarea dreptului la apărare în cazul revocării liberării provizorii. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legal atacate, raportate la prevederile Constituției și ale Legii nr. 47/1992 , reține următoarele: Potrivit art. 144 lit. c) din Constituție și art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicata, Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența să soluționeze excepția

DECIZIE nr. 40 din 16 martie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 160^10 alin. 1 lit. b) teza a doua, alin. 2, 3 şi 4 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/124241_a_125570]
e) a aceluiași articol, dacă "inculpatul a comis din nou o infracțiune ori există date care justifică temerea că va săvârși și alte infracțiuni". Aceste condiții legale de arestare a inculpatului coincid cazurilor de revocare a liberării provizorii din textul atacat, fiind totodată o aplicare a dispozițiilor art. 23 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora arestarea unei persoane este permisă numai în cazurile și cu procedura prevăzute de lege. Prin urmare, este firesc ca o identitate cauzala să producă efecte identice

DECIZIE nr. 40 din 16 martie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 160^10 alin. 1 lit. b) teza a doua, alin. 2, 3 şi 4 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/124241_a_125570]
Corola-website/Law/124242_a_125571

a Guvernului nr. 43/1997 , ridicată de Societatea Comercială "Carex" - S.R.L. din Bacău cu ocazia recursului pe care il declară împotriva Deciziei nr. 744/A din 18 martie 1998, pronunțată de Tribunalul Bacău. În motivarea excepției se susține că dispozițiile atacate sunt neconstituționale, în sensul că acestea nu pot retroactiva "în materia contractului de credite și, deci, contractul încheiat între părți nu constituie titlu executor". Exprimându-și opinia, instanța de judecată consideră că prevederile ordonanței sunt constituționale, deoarece scopul urmărit este

DECIZIE nr. 57 din 13 aprilie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 coroborat cu art. 5 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 43/1997 pentru întocmirea bilanţului contabil special şi regularizarea unor credite şi dobânzi clasificate în categoria "pierdere" la Banca Agricolă - S.A.. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/124242_a_125571]
titluri executorii pentru creditele, respectiv dobânzile aferente scadente și neonorate". Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile atacate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992 , reține următoarele: În temeiul art. 144 lit. c) din Constituție și al art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicata, Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența să

DECIZIE nr. 57 din 13 aprilie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 coroborat cu art. 5 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 43/1997 pentru întocmirea bilanţului contabil special şi regularizarea unor credite şi dobânzi clasificate în categoria "pierdere" la Banca Agricolă - S.A.. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/124242_a_125571]
21 din 28 septembrie 1998 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 29 septembrie 1998, alin. (1) lit. c) al art. 2 din Legea nr. 166/1998 se modifică, astfel că dispozițiile art. 2 din ordonanță atacată au, la data pronunțării prezenței decizii, următorul conținut: " (1) Creditele acordate pe baza contractelor încheiate înainte de 31 decembrie 1996 și dobânzile aferente clasificate în categoria lt; lt;pierdere gt; gt; vor fi evidențiate în conturi în afara bilanțului și urmărite în

DECIZIE nr. 57 din 13 aprilie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 coroborat cu art. 5 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 43/1997 pentru întocmirea bilanţului contabil special şi regularizarea unor credite şi dobânzi clasificate în categoria "pierdere" la Banca Agricolă - S.A.. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/124242_a_125571]
constituționale ale art. 15, care consacră principiul neretroactivității legii. De altfel, Societatea Comercială "Carex" - S.R.L. din Bacău invocă excepția de neconstituționalitate a art. 2 coroborat cu art. 5 din ordonanță sus-citata. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a art. 5 din ordonanță atacată, Curtea Constituțională a statuat prin Decizia nr. 181 din 17 decembrie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 16 februarie 1999, ca formularea acestui articol de lege nu conține în sine nici o dispoziție cu caracter

DECIZIE nr. 57 din 13 aprilie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 coroborat cu art. 5 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 43/1997 pentru întocmirea bilanţului contabil special şi regularizarea unor credite şi dobânzi clasificate în categoria "pierdere" la Banca Agricolă - S.A.. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/124242_a_125571]
Corola-website/Law/123603_a_124932

și nici reglementările internaționale invocate. Președintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al președintelui Camerei Deputaților și al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale atacate, raportate la prevederile Constituției și ale Legii nr. 47/1992 , reține următoarele: Potrivit art. 144 lit. c) din Constituție, Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competența să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată. Conform art. 239 alin

DECIZIE nr. 26 din 23 februarie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 239 alin. 1 din Codul penal. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/123603_a_124932]
la 4 ani". Autorul excepției susține că aceasta incriminare contravine prevederilor și tratatelor internaționale la care România este parte, referitoare la libertatea de exprimare, precum și dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în drepturi a cetățenilor. Se apreciază totodată că prin dispozițiile atacate este exclusă posibilitatea aplicării art. 207 din Codul penal în cazul săvârșirii infracțiunii de ultraj. 1. În legătură cu primul aspect, s-a solicitat Curții Constituționale că, în temeiul art. 20 din Constituție, să examineze constituționalitatea prevederilor art. 239 alin. 1 din

DECIZIE nr. 26 din 23 februarie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 239 alin. 1 din Codul penal. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/123603_a_124932]
de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine", iar alin. (7) prevede că sunt interzise de lege manifestările contrare bunelor moravuri. Față de cele de mai sus Curtea constată că reglementarea legală atacată, prin excepția care face obiectul acestei cauze, nu încalcă libertatea de exprimare a ideilor și opiniilor, prevăzută în actele internaționale invocate de autorul excepției. 2. Autorul excepției mai susține că reglementarea art. 239 alin. 1 din Codul penal creează o

DECIZIE nr. 26 din 23 februarie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 239 alin. 1 din Codul penal. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/123603_a_124932]
Corola-website/Law/123599_a_124928

respinge ideea unei discriminări în ce priveste folosirea căilor de atac, deoarece și prin asemenea restricții se poate ajunge la încălcarea principiului egalității cetățenilor în fața legii și la o discriminare în privința accesului acestora la folosirea drepturilor lor legitime". Dispozițiile legale atacate contravin și prevederilor unor documente juridice internaționale, cum este convenția menționată anterior, referitoare la posibilitatea unor restrângeri, prin legea națională, a drepturilor și libertăților universale, insă asemenea restricții trebuie să fie compatibile cu cerințele unei societăți democratice. Prin art. 49

DECIZIE nr. 16 din 9 februarie 1999 privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 pct. 2 lit. a), ale art. 361 lit. c) şi ale art. 385^1 lit. c) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/123599_a_124928]
autoarele excepției au dat o interpretare eronată principiului egalității consacrat în art. 16 din Constituție, interpretare care este în vădita contradicție cu modul în care a statuat Curtea Constituțională în jurisprudența să. 2. Referitor la susținerea potrivit căreia dispozițiile legale atacate ar contraveni prevederilor art. 21, 125 și 128 din Constituție, se invocă practică jurisdicționala a Curții Constituționale, care a statuat în mod constant că accesul liber la justiție nu presupune că în toate cazurile trebuie să fie asigurat accesul la

DECIZIE nr. 16 din 9 februarie 1999 privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 pct. 2 lit. a), ale art. 361 lit. c) şi ale art. 385^1 lit. c) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/123599_a_124928]
la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac prevăzute de lege, întrucat competența de judecată și procedura sunt stabilite de legiuitor, care poate prevedea reguli deosebite, asigurând părților posibilitatea de a ajunge în fața instanțelor judecătorești. 3. Dispozițiile legale atacate îndeplinesc condițiile prevăzute de art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și sunt, așadar, compatibile cu prevederile acesteia. 4. Critică vizând neconstituționalitatea acelorași prevederi legale, întrucât ele se bazează pe ideea

DECIZIE nr. 16 din 9 februarie 1999 privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 pct. 2 lit. a), ale art. 361 lit. c) şi ale art. 385^1 lit. c) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/123599_a_124928]
există posibilitatea exercitării, în afară de recurs, si a apelului." Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul judecătorului-raportor, susținerile apărătorilor, concluziile procurorului și dispozițiile legale atacate, raportate la prevederile Constituției și ale Legii nr. 47/1992 , reține următoarele: În temeiul art. 144 lit. c) din Constituție și al art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicata, Curtea Constituțională este competența să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu

DECIZIE nr. 16 din 9 februarie 1999 privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 pct. 2 lit. a), ale art. 361 lit. c) şi ale art. 385^1 lit. c) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/123599_a_124928]
sesizat Curtea Constituțională cu exceptia de neconstituționalitate a prevederilor art. 385 lit. c) din Codul de procedură penală, care reglementează limitele rejudecării. Prin urmare, Curtea urmează să examineze constituționalitatea art. 385^1 lit. c) din Codul de procedură penală. Dispozițiile legale atacate care fac obiectul controlului de constituționalitate au următorul cuprins: - "Art. 29 - Curtea Supremă de Justiție: .......................................................................................... 2. că instanța de recurs, judeca: a) recursurile împotriva hotărârilor penale pronunțate, în primă instanță, de curțile de apel și de Curtea Militară de Apel

DECIZIE nr. 16 din 9 februarie 1999 privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 pct. 2 lit. a), ale art. 361 lit. c) şi ale art. 385^1 lit. c) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/123599_a_124928]
și tribunale. Coroborând dispozițiile legale procesuale penale, atacate pe calea excepției de neconstituționalitate, se reține că hotărârile pronunțate în primă instanță de curțile de apel pot fi atacate numai cu recurs, nu și cu apel. Se pretinde că dispozițiile legale atacate sunt neconstituționale pentru că, prin îngrădirea accesului unei categorii de justițiabili la calea de atac a apelului, se limitează liberul acces la justiție și se încalcă principiul egalității în drepturi a cetățenilor, contravenind astfel prevederilor art. 16, 21, 125 și 128

DECIZIE nr. 16 din 9 februarie 1999 privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 pct. 2 lit. a), ale art. 361 lit. c) şi ale art. 385^1 lit. c) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/123599_a_124928]
Corola-website/Law/123824_a_125153

potrivit Legii nr. 31/1990 , au în proprietate bunuri mobiliare și imobiliare, aflate în patrimoniul lor, ceea ce le conferă toate atributele dreptului de proprietate. Acest drept de proprietate, garantat de Constituție potrivit art. 41 alin. (1), este încălcat prin dispozițiile atacate, conform cărora Fondul Proprietății de Stat își dă avizul sau acordul de vânzare asupra activelor societății comerciale. Astfel i se creează statului, în calitate de acționar, drepturi mult mai mari față de ceilalți acționari, ceea ce contravine prevederilor art. 41 alin. (2), cât și

DECIZIE nr. 8 din 9 februarie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 şi 27 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, aprobată prin Legea nr. 44/1998. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/123824_a_125153]
privatizare, care nu se poate realiza în aceste condiții decât parțial. Astfel, datorită acestei poziții privilegiate, se înfrâng dispozițiile art. 134 și 135 din Constituție. În concluzie, cere admiterea excepției și declararea că neconstituționale a celor două texte de lege atacate. Cel de al doilea reprezentant al societății susține că dispozițiile art. 24 și 27 din Legea nr. 44/1998 sunt neconstituționale, deoarece pe baza lor se încalcă voința acționarilor de a participa la procesul de privatizare, demobilizând investitorii care nu

DECIZIE nr. 8 din 9 februarie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 şi 27 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, aprobată prin Legea nr. 44/1998. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/123824_a_125153]
de contracte de leasing cu clauză irevocabilă de vânzare doar cu acordul prealabil al Fondului Proprietății de Stat, încalcă mai multe norme constituționale, si anume: - prevederile art. 4 alin. (2), care consacră principiul egalității între cetățeni, întrucat textele de lege atacate instituie discriminare între acționari, respectiv între stat sau o autoritate a administrației publice locale și ceilalți acționari privați; - prevederile art. 16 alin. (1) și (2), care consacră principiul egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice; - prevederile art. 41 alin

DECIZIE nr. 8 din 9 februarie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 şi 27 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, aprobată prin Legea nr. 44/1998. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/123824_a_125153]
și ceilalți acționari privați; - prevederile art. 16 alin. (1) și (2), care consacră principiul egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice; - prevederile art. 41 alin. (1) și (2), referitoare la ocrotirea deopotrivă a proprietății private, indiferent de titular, textele atacate instituind o procedură specială de exercitare a dreptului de dispoziție asupra bunurilor societății comerciale; - prevederile art. 134 alin. (1) și (2) lit. a), care consacră caracterul de piață al economiei naționale și obligă statul să asigure libertatea comerțului; - prevederile art.

DECIZIE nr. 8 din 9 februarie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 şi 27 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, aprobată prin Legea nr. 44/1998. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/123824_a_125153]
cu clauză irevocabilă de vânzare. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile reprezentanților părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale atacate, raportate la prevederile Constituției și ale Legii nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională este legal sesizată cu exceptia de neconstituționalitate și este competența să o soluționeze conform prevederilor art. 144 lit. c) din Constituție și ale art. 23 alin. (1

DECIZIE nr. 8 din 9 februarie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 şi 27 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, aprobată prin Legea nr. 44/1998. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/123824_a_125153]