KorAP: Find »[drukola/base=auroră & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...70 71 72 ...168 >

4,177 matches

Corola-blog/BlogPost/374680_a_376009

un farmec și o poezie a sa” - și altele... Iată și o reflecție relaționată cu astronomia: “Geniile sunt sori; talentele - planete, iar noi ceilalți suntem ori sateliții ai planetelor, orimeteori efemeri”. Sau: ” Din lumina stelei căzătoare geniul poate plăsmui o auroră”. De altfel, despre geniu autorul se pronunță în mai multe rânduri și este firesc pentru că subiectul este foarte atractiv. Și despre Suferința umană există formulări interesante: “Omul care în viață n-a suferit niciodată, nu-i bun de nimic”. Printre

AFORISMELE LUI CRISTIAN PETRU BĂLAN de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374680_a_376009]
Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955

și pe șagă alege perechea dragă. Amor fulgeră, săgeata voluptății îi dă gata, și iubirea se strecoră ca veninu-n inimioară. Iubirea - gingașă floare o primim și o dăruim cu ardoare, cât trăim, celor pe care-i iubim. Iubirea-i atemporală - auroră boreală ce viața-nfrumusețează și o binecuvantează. Iubirea-i vâltoare-n limpezi ape curgătoare șerpuind unduitoare, scăldate-n raze de soare. Iubirea este furtună, vifor sau văpaie, este jarul ce mocnește, nu-i un foc de paie. Citește mai mult

CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
șotii și pe șagă alege perechea dragă.Amor fulgeră, săgeata voluptății îi dă gata,și iubirea se strecoră ca veninu-n inimioară. Iubirea - gingașă floare o primim și o dăruimcu ardoare, cât trăim, celor pe care-i iubim.Iubirea-i atemporală - auroră borealăce viața-nfrumusețează și o binecuvantează.Iubirea-i vâltoare-n limpezi ape curgătoare șerpuind unduitoare, scăldate-n raze de soare.Iubirea este furtună, vifor sau văpaie,este jarul ce mocnește, nu-i un foc de paie.... XXII. OGLINDA, de Cârdei

CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
Corola-blog/BlogPost/378671_a_380000

stagnat câțiva ani. În 1954 a fost din nou deschis tuturor, iar începând cu 1962, orașul a intrat în atenția guvernului, pentru a deveni un important centru turistic: între pădurea Comorova și mare s-au construit stațiunile Olimp, Neptun, Jupiter, Aurora, Venus și Saturn. În acea perioadă, vechiul și pitorescul oraș tipic dobrogean, având multe locuințe în stil tătăresc, a fost în mare parte distrus, făcând loc la actulalele blocuri. Eu chiar sunt în posesia unui document semnat de Ceaușescu, prin

CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378671_a_380000]
Corola-blog/BlogPost/377743_a_379072

regăsește în roman într-o declarație de dragoste adresată lui Victor Petrini, la telefon, de Suzy Culala(“Ce mai faci tu, cel mai iubit dintre pământeni?”) ( să nu uităm că așa i se adresase lui Marin Preda și iubita lui, Aurora Cornu, citindu-i într-o seară manuscrisele), Suzy, deci, una dintre femeile iubite de către Petrini care-l acaparase sentimental până la subjugare. După cum afirmă Eugen Simion “este desigur ironic. Cel mai iubit dintre pământeni se dovedește un om pe care destinul

DRAMA EROTICĂ ÎN CEL MAI IUBIT DINTRE PĂMÂNTENI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1359 din 20 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377743_a_379072]
Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171

roșie) și 0.5577  m (verde), pentru altitudini de 300 și respectiv 90 km față de nivelul mării. De asemenea, în urma ciocnirilor cu electronii de proveniență solară, atomii de O pot fi excitați, producând prin dezexcitare emisii radiative vizibile în spectrul aurorelor polare la altitudini de peste 100 km, sau chiar ionizați de aceștia, dând naștere stratului superior F2 al ionosferei. Concentrația atomilor excitați O (1D) este infimă în troposferă, însă crește în stratosferă, atingând (0,5-2,0)×1010 m-3 la

ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918

și marile daraveri în capitală formează mărul de ceartă care turbură marile unități tactice ale guvernului. În provincie bătălie pentr-un post de procuror sau prefect, în ministeriu și partid bătălie când umbra unui nou Strussberg s-arată, în trandafirie auroră, pe orizonul codrilor parlamentari. {EminescuOpXI 377} La deschiderea Adunărilor vom vedea cine are dreptate, gazetele grăitoare ale roșilor cari susțin că există zizanie, sau cele tipărite, cari susțin că nu există. [ 21 octombrie 1880] ["CUM CAD MINISTERIILE...? "] Cum cad ministeriile

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814

gândul realităților (fie ele opere sau ținte) din care n-a mai rămas nici măcar amintirea, ci doar generala certitudine că au existat, că s-au irosit și că au fost uitate". "Uitarea" e amurgul civilizațiilor, dar uneori seamănă cu o auroră, cu una din formele necesare tranziției, ale neistovitei realități imanente istoriei lumii. Acest sens catartic la Eminescu face posibil viitorul prin întoarcerea "la izvoare", în sensul elucidat, mai târziu, de M. Eliade: "pentru societățile arhaice, viața nu poate fi repetată

[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
cuvinte nu poți fi o putere dacă nu ai un rival. Dacii nu se vor înfrânți, nu vor să atace ei se doresc doar un echilibru: "un singur lucru v-ar putea ținea până ce deasupra acestei putrejuni va reînvia o aurora nouă, va răsări un cer nou, o nouă credință peste zeii asfințiți un rival...". "Putrejunea" despre care vorbește eroul reclamă schimbarea hegeliană; dărâmăturile istoriei au la Eminescu un sens catartic pe care-1 va explica mai convingător M. Eliade: "pentru societățile

[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
profesoare din Clujul studenției, eminescologul Ioana Em. Petrescu 6) s-a întregit relevându-ne noi paliere: autori sătmăreni (poeți) ale căror versuri au fost cunoscute de M. Eminescu din presa vremii (din "Lepturariul românesc" al lui Arune Pumnul, Diorile Bihorului, Aurora, Foaie pentru Minte, Inimă și Literatură, Familia); întâlniri posibile cu sătmăreni; reacții "antieminesciene" pe urmele canonicului blăjan Al. Grama ale preoților greco-catolici din Sătmar; apoi se adaugă traducători ai poeziei sale (în lb. maghiară și engleză), lingviști și cercetători ai

[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
modelul "lepturiștilor" de aici, va edita la Viena, pentru clericii institutului "Sf. Barbara", revista Armonia, fiind singurul ei redactor. Este o revista scrisă cu mâna și structurată astfel: partea religioasă-literară, beletristică și umoristică. A fost în cercul de colaboratori ai Aurorei Române (1863-1865) care vor trece și în redacția Familiei: Iulian Grozescu, A. Densușianu, V. Bumbescu, Victor Rusu, Zaharia Boiu, Ioan Papiu, At. M. Marinescu, J. Bădeascu, Paul Draga. Publică poezii în Aurora Română (1863-1865) a lui Iosif Vulcan (aici pentru

[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
umoristică. A fost în cercul de colaboratori ai Aurorei Române (1863-1865) care vor trece și în redacția Familiei: Iulian Grozescu, A. Densușianu, V. Bumbescu, Victor Rusu, Zaharia Boiu, Ioan Papiu, At. M. Marinescu, J. Bădeascu, Paul Draga. Publică poezii în Aurora Română (1863-1865) a lui Iosif Vulcan (aici pentru poezia Un sfat câștigă un premiu de două decorații de aur) și la Familia (nuvela istorică Orfanii, subintitulată "nuvelă istorică, din timpii abia trecuți", 1866 și Prețul de capitulare). Traduce primele poezii

[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
poezia Un sfat câștigă un premiu de două decorații de aur) și la Familia (nuvela istorică Orfanii, subintitulată "nuvelă istorică, din timpii abia trecuți", 1866 și Prețul de capitulare). Traduce primele poezii din Petöfi Șandor în românește Az ember ( Omul), Aurora română, I, 1865, nr. 5; Ifjuság (Junețea), I, nr. 9, 1865. La Foaie pentru Minte, Animă și Literatură (1859) publică și creațiile originale: Amicul C. Gr...; Suvenir umbrei amicului Vasile Grama; Quisque fortunae suae faber est; Cândva și acum. George

[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
poezii necunoscute ale tânărului Eminescu într-o publicație de acum 124 de ani (nr. 9; nr. 10, 1988). Cele șase poezii Ciobanul și Năluca, Plângerea proscrisului, O epistolă, Rămâi, străinătate și Din străinătate erau semnate "M.G." și erau trimise revistei Aurora Română "din Resighea". G. Mihăilă încearcă să atribuie aceste poezii lui M. Eminescu. Critica de specialitate nu a îmbrățișat, în totalitate, ideea. Optăm, de asemenea, pentru paternitatea poeziilor lui G. Marchiș. Iată motivele noastre: semnătura "din Resighea" este o dovadă

[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
pentru paternitatea poeziilor lui G. Marchiș. Iată motivele noastre: semnătura "din Resighea" este o dovadă indubitabilă că Eminescu nu o putea avea; în 1864, când parohul G. Marchiș era la Resighea, el avea deja legături cu gruparea literară din cercul Aurora Română Familia. M. Eminescu în acel moment era elev la Cernăuți și primele sale poezii cu care iese în public vor fi cele din Laecrimioarele invaetaeceilor gimnaesiaști de'n Cernaeuți... din 1866 prilejuite de moartea profesorului său, Arune Pumnul. Mult

[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
pe poet să adopte titlul său din grupajul de poezii trimise la Familia: De-aș avea, O călărire în zori, Din străinătate (aceasta apărută în nr. 14/26 aug. 1866, la 2 ani după cel al lui G. Marchiș din "Aurora Română")... Cert este că, prin acest caz literar, G. Marchiș rămâne legat de M. Eminescu: "...E o onoare postumă însă pentru poetul George Marchiș că a putut fi confundat măcar o clipă cu marele geniu național și că limba sa

[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
p. 134. 36 Datarea o preluăm de la Petru Creția, M. Eminescu, Opere, VIII, Ed. Academiei RSR, 1988, p. 1106. 37 Op.cit., p. 255 (ms. 2257,6). 38 Despre "apusul zeității" și prioritatea strigătului "ființial" din poezia lui M. Eminescu în "aurora" nihilismului european se pot urmări paginile vivante ale lui Constantin Barbu din Poezie și nihilism, Pontica, 1991. 1 Ochiul și Spiritul, Casa Cărții de Știință, Cluj, trad. de Radu Negruțiu, 1999, p. 52. 2 În Les quatre concepts fondamentaux de la

[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599

ce emblemă, zic, pentru democratica postdecembristă instituție! Cine să radă scîrboșenia de pe perete? Cine-o mai vede? Prefectul, oricum, nu. Și cîte, cîte altele! Zorii suficienței leneșe să-i căutăm, unde? în chiar zorii bolșevismului, între salvele de tun ale Aurorei? Cînd bestiile isterizate de Lenin au sugrumat țarismul și au deschis calea comunismului internațional, Rusia mai păstra încă la sînul ei prunci răzgîiați în ale artei, sugînd țîță maternă, dar cu ochii larg deschiși la biberonul Occidentului. Candizii Malevitch, Chagall

by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253

10 exemplare, răspund eu. Însă despre anexe nu știu. Aseară s-au lucrat. Tov. Groza: S-a tras un exemplar astă-noapte pentru tov. Gheorghiu. Tov. Gheorghiu-Dej: Să vezi ce face acel Vrabie. Tov. Groza: Acum în locul lui este o tovarășă, Aurora, care nici ea nu cunoaște aceste materiale, căci a venit cealaltă stenografă. Te rog, tovarășe Marussi, să controlezi. Tov. Gheorghiu-Dej: Unde s-a făcut materialul, la Prezidiu sau acasă? Tov. Groza: La Prezidiu. Tov. Gheorghiu-Dej: Acasă nu trebuie să faci

Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630

74. Mona Wilson, The Life of William Blake, The Nonesuch Press, London, 1927 (1948, ed. revizuită de M. Wilson; 1971, ed. revizuită de Șir Geoffrey Keynes) 75. Erich Worbs, "Jakob Böhme Ein geistiger Ahne des englischen Frühromantikers William Blake", în Aurora, Jahrbuch der Eichendorff-Gesellschaft für die klassisch-romantische Zeit, 34/1974, pp. 75-86 Alte Surse 1. Alexandrian, Istoria filosofiei oculte, Humanitas, București, 1994 2. Annals of English Literature 1475-1950, 2nd edition, Oxford University Press, Oxford, 1961 [1935] 3. Heinrich Cornelius Agrippa von

by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
of English Literature 1475-1950, 2nd edition, Oxford University Press, Oxford, 1961 [1935] 3. Heinrich Cornelius Agrippa von Nettesheim, Die Magischen Werke: Der Geheimen Philosophie oder Magie, Fourier Verlag, Wiesbaden, Poseidon Press, Wien, 1982 [De occulta philosophia, 1510] 4. Jakob Böhme, Aurora sau răsăritul care se întrezărește, Ed. Științifică, București, 1993 5. John Cannon (editor), The Oxford Companion to British History, Oxford University Press, Oxford, New York, 1997 6. ***Chambers Twentieth Century Dictionary, A.M. Macdonald OBE BA (Oxon), Edinburgh, 1979 7. C.J. Chatterji

by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
de Aur, Cartea Românească, 1989 42. John McPhee, Annals of the Former World, Farrar, Straus and Giroux, New York, 2000 [1998] 43. John Milton, Paradisul pierdut, trad. Aurel Covaci, Editura Minerva, București, 1972 44. Adolf Muschg, "Die Zukunft der Romantik", în Aurora, Jahrbuch der Eichendorff-Gesellschaft für die klassisch-romantische Zeit, 53/1993, pp. 1-12 45. Klaus Mylius, Wörterbuch Sanskrit-Deutsch, VEB Verlag Enzyklopädie Leipzig, 1975 46. Mihai Nasta, "Note la Philolaos", în Filosofia greacă pînă la Platon, vol. ÎI, partea a 2-a, Ion

by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
Vala, I, 6-8. 144 Ibid., IX, 828-830. 145 Los spune că toți trăiesc din faptul că privesc Chipul Divin, adică pe Iisus Hristos: "Divinul Chip pe care toți îl privesc / Și trăiesc prin această" (Vala, I, 282-283). 146 Jakob Böhme, Aurora sau răsăritul care se întrezărește, 1993, p. 72. 147 Ibid., p. 102. Paracelsus susține o doctrină similară. 148 Ibid., p. 105. 149 Ibid., p. 368. 150 Ibid., p. 206. 151 Ibid., p. 124. 152 Ibid., p. 244. 153 Ibid., p.

by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
179 Ibid., p. 78. 180 Englezescul moat înseamnă șanț adînc, cu apă, în jurul unui oraș/ castel, construit pentru apărare. 181 R. Steiner, Cunoașterea inițiatica, 1994, pp. 152, 154. 182 Vala, I, 54. 183 Vezi Vala, I, 563-566. 184 Jakob Böhme, Aurora, pp. 402, 403. 185 Vala, I, 58-60. 186 Vezi și fragmentul "Then She Bore Pale Deșire" (Atunci Ea Născut-a Palida Dorința) scris de Blake înainte de anul 1777: "knowledge drove sweet Innocence away" ("cunoașterea departe alungat-a dulcea Inocentă"). 187

by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
b], 58-59. 194 Ibid., III, 169-70. 195 Ibid., V, 60. 196 Milton, 24, 68. 197 Jerusalem, 71, 18. 198 Vala, III, 64. 199 Ibid., VIII, 417. 200 Vasile Lovinescu, Jurnal alchimic, p. 122. 201 Vala, I, 104. 202 Jakob Böhme, Aurora, p. 164. 203 Alexandrian, Istoria filosofiei oculte, 1994, p. 129. 204 Vala, I, 33-34. 205 Milton, 24, 72-73. 206 Vala, I, 94-97. 207 V. Lovinescu consideră că lumea psihică este ultima limită a domeniului Principelui Întunericului, în timp ce Raiul (Eden) lui

by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]