2,756 matches
-
224-225, 235. 106 Pierre Goffin, L' Institut des Hautes Études de Belgique, în "Revue de l'Université de Bruxelles", nouvelle série (XXI), 5, 1969, pp. 321-344 / (pp. 330-331). 107 Émile Vandervelde își scria memoriile autointitulându-se militant socialist (vezi volumul sau autobiografic Souvenirs d'un militant socialiste, Paris, 1939); prin 1890, Vandervelde se găsea la conducerea Cercului Studenților Socialiști de la Bruxelles, împreună cu Louis de Brouckère. Edmond Picard, ca și Paul Janson, au făcut la rândul lor politică militanta socialistă, venind desigur pe
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
devenirii noastre pe termen mediu și lung. Sumarul volumului îi descrie analitic substanța, astfel încât nu mai insist aici asupra ei. Semnalez doar câteva "lecturi suplimentare" din opera lui Virgil Nemoianu care ar putea întregi perspectiva cititorului: pentru un masiv "supliment" autobiografic, Arhipelag interior. Eseuri memorialistice (1940-1975), Timișoara, Editura Amarcord, 1994; pentru o variată gamă dialogică, interviurile strânse în Tradiție și libertate, București, Curtea Veche, 2001, pp. 385-530, precum și schimbul de e-mail-uri cu un alt spirit afin, publicat sub titlul Înțelepciunea calmă
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
se ocupă puțini scriitori din România. Mihai Beniuc o face în schimb cu o pasiune suspectă. Cu scopuri de altminteri destul de precise. Și într-un moment istoric, în care nicio aluzie nu mai poate fi îngăduită"46. În romanul său autobiografic, Pe muchie de cuțit, apărut la București în 1959, Mihai Beniuc îl acuză pe Lucian Blaga că a fost hitlerist. Din acest moment își începe acțiunea polițistă. El condamnă încercările de liberalizare în literatură ca să-și asigure succesul și poziția
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
respectă nici canonul memoriilor, deoarece cotidianul apare transcris și comentat. Este în același timp jurnal și memorie, fără să fie doar una dintre ele. Schița Acum se moare, publicată în revista "Înșir-te, mărgărite" (1951, Rio de Janeiro) are conținut autobiografic. Textul se bazează pe amintirea traversării podului de la Ensdorf. Nici romanul nu scapă de amestecul de forme. Compoziția, lipsită de personaje cu nume și de fir epic complet, se apropie mai mult de teatru, datorită gamelor dramatice ale monologurilor. Discursul
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
un dialog cu cei morți sau cu cei care încă nu sunt. Felul în care lucrările îi sunt citite ține de o anume patologie a lecturii impusă de însăși autoarea care-și afirmă și susține subiectivismul. Jurnalele alcătuiesc un spațiu autobiografic în care subiectul enunțării nu dispare niciodată. Scrisul e dominat de natura subiectivă și dialogică a eului, narațiunea se constituie prin mimesis: realitatea este copiată ca atare. Însă universul copiat, odată analizat, evaluat, respins sau acceptat, primește din trăsăturile observatorului
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
și dialogică a eului, narațiunea se constituie prin mimesis: realitatea este copiată ca atare. Însă universul copiat, odată analizat, evaluat, respins sau acceptat, primește din trăsăturile observatorului. Evenimentele sunt însoțite de reflecțiile și trăirile autoarei, chiar dacă aceasta reclamă anularea pactului autobiografic datorită faptului că jurnalul este scris despre și pentru alții. Jurnalul nu are un tertip, nu caută cuvinte pretențioase și nu redă momente lirice, pretențioase ale vieții. Înregistrează însă, ca un observator atent, amănuntele tabloului evenimentului consemnat: o masă rotundă
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Anonimatul face parte și el din sistemul literar al Jurnalelor: Monica Lovinescu folosește adeseori inițiale pentru a nu atrage oprobriul asupra sau de la cei nominalizați, cu excepția celor care au decedat și nu mai pot suferi. În exercițiul notării trecutului, pactul autobiografic se anulează și este înlocuit de pactul cu istoria. Agitația și urgența notării evenimentelor traversează paginile pline cu însemnări despre emisiuni, telefoane, întâlniri, apeluri, corespondențe, mese rotunde, vizite. Al treilea volum, Jurnal: 1990-1993, are drept temă majoră procesul comunismului, conturată
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
sale. Am putea denumi această extrem de importantă formă de proză ficțională confesiune. [...] Recunoașterea confesiunii ca formă ficțională distinctă prezintă o deosebită importanță"355. Monica Lovinescu transformă notele, scrisorile, schemele- datate permanent și cu un convingător caracter informativ, într-un text autobiografic menit să umple trei decenii. Avertizează însă asupra relativității unor întâmplări sau personaje, reconstituite printr-o amplă regresiune: "Precum noi, cei de atunci și cei de acum, semănăm și ne suprapunem fără a mai coincide cu totul. E pesemne capcana
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
însă asupra relativității unor întâmplări sau personaje, reconstituite printr-o amplă regresiune: "Precum noi, cei de atunci și cei de acum, semănăm și ne suprapunem fără a mai coincide cu totul. E pesemne capcana ce ne pândește în orice "pact autobiografic""356. În lipsa jurnalului sau a notițelor se ghidează instinctual pe memorie, numai că amintirile vin de-a valma, se cer respectate și analizate. Oamenii ies din timp și-și ocupă locul între paranteze, "îngăduind astfel vieții înconjurătoare o expoziție, mai
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
care notează istoria oamenilor care vin din țară cu mesaje și cursul întâmplărilor cotidiene. Socotește că celelalte, atât de rare, inflexiuni personale sunt un păcat și o reminiscență a scrisului în jurnalul ținut înainte de plecarea din țară. Intuiește imposibilitatea pactului autobiografic: "nu există autobiografie lineară, certă, cronologică, ci numai frânturi ca din ceață care vin spre tine în dezordine. Nu se poate să te povestești fără a pune în chestiune certitudinea acestei povestiri. Evanescență nu numai a amintirilor, dar și a
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
12 august 1988 evaluează "Caietele critice", consacrate jurnalului și memoriilor, drept interesante, dar insuficiente, deoarece criticii literari nu au dreptul de a se aventura în alte domenii din afară de teoria literaturii. Ori memoriile presupun o incursiune în istorie. "Pe lângă "pactul autobiografic" [...], memoriile presupun și un "pact cu istoria""378. Dacă în comunism acest pact nu poate fi îndeplinit, el este principiu organizatoric al Jurnalelor Monicăi Lovinescu. Intenția ei este să onoreze pactul cu istoria cât timp memorialistica din România este cenzurată
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
pierde obiectivul inițial, acela de a demasca nedreapta istorie. Experiențele originare ale scriitoarei se regăsesc în Cuvântul din cuvinte și pot fi retrăite prin lectură, în interiorul operei. Textul nu este doar un produs autonom, izolat de realitate, ci conține date autobiografice, referenți culturali și sociali care girează "realitatea" din ficțiune. Romanul sibilinic nu e o extraordinară dovadă de izbândă epică, însă are importanță pentru biografia autoarei. Textul trebuie descifrat drept răzvrătire și sondare a conștiinței supusă dezumanizării, drept exercițiu de definire
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
recenzii favorabile, ochii lumii occidentale rămân în continuare închiși. Încercarea Adrianei Georgescu de a sensibiliza opinia publică folosindu-se de experiența personală o inspiră și astfel apare, în 1951, în revista "Înșir-te, mărgărite" (Rio de Janeiro) schița cu caracter autobiografic Acum se moare, semnată cu pseudonimul Ina Cristu. Schița cu conținut autobiografic va fi supusă aceleași autocenzuri aplicată jurnalelor din adolescență: după revoluție, îi neagă calitățile artistice și interzice publicarea ei. Despre ea vorbește în corespondența cu Doina Jela în
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
de a sensibiliza opinia publică folosindu-se de experiența personală o inspiră și astfel apare, în 1951, în revista "Înșir-te, mărgărite" (Rio de Janeiro) schița cu caracter autobiografic Acum se moare, semnată cu pseudonimul Ina Cristu. Schița cu conținut autobiografic va fi supusă aceleași autocenzuri aplicată jurnalelor din adolescență: după revoluție, îi neagă calitățile artistice și interzice publicarea ei. Despre ea vorbește în corespondența cu Doina Jela în 1997: "Dacă ai nevoie de citate din acest text (deși nu văd
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
de calofilie. Calitatea și claritatea mesajului țin atât de modalitățile de construire a discursului, de regulile gramaticale, de constrângerile semantice, de urgența mărturisirii, cât și de gradul de implicare și afectare. Jurnalele depun mărturia agitației, a frământărilor lumii exterioare. Pactul autobiografic se anulează și este înlocuit de pactul cu istoria. Urgența notării evenimentelor traversează paginile acoperite cu însemnări despre emisiuni, telefoane, întâlniri, apeluri, corespondențe, mese rotunde, vizite. Rostul Jurnalelor este de a ajuta memoria, de a reda idei și felul în
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Printre numeroșii scriitori bisericești ai secolelor IV și V, Fericitul Augustin este un caz aparte. Augustin ne învață, prin viața și opera lui, lucruri pe care nici un alt Părinte sau scriitor bisericesc nu le învață. Viața lui, descrisă sub formă autobiografică în Mărturisiri, Retractări, în unele scrisori și în capitole din alte opere ale sale, s-a desfășurat în etape, pe cât de de zbuciumate, pe atât de interesante. Această viață este punctată cu întâmplări, noutăți și atitudini extrem de sugestive, care oferă
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
cei neinițiați) - „sună” ca un clopot viu, un clopot de trezire a sufletelor la viața în Hristos. Lucrarea pedagogică se remarcă prin stilul deosebit de alert și captivant, precum și prin căldura timbrului vocii, care răzbate prin carapacea cuvintelor scrise. F. Opere autobiografice și autocritice Confesiones (Mărturisirile). Între anii 397-400, Fericitul Augustin scrie Cele XIII Cărți ale Confesiunilor. Izvorâte dintr-o necesitate lăuntrică de reculegere și rugăciune, ele sunt și un răspuns la acuzele pe care i le-au adus, în mod special
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
săi, ci și datoria sa de episcop față de „Biserica mamă” și de creștin ce-și înmulțește talantul. După această expunere de motive din primul capitol, capitolul al II-lea este, se pare, unic în literatura patristică prin conținutul și tenta autobiografică care-l anunță pe autorul Confesiunilor. Cu o sinceritate totală, Fericitul Augustin își mărturisește aici propriile neîmpliniri de catehet: „Și pe mine mă nemulțumește aproape întotdeauna discursul meu. Îmi doresc unul mai bun, cu care să mă desfătez adesea în
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
reprezintă un tip particular de roman modern, înscris în literatura autenticității, care transformă faptul biografic în experiență structurantă a operei și în experiență de cunoaștere, trăită cu fervoare de personajul narator. Literatura autenticității denunță convențiile ficțiunii, apelând la un „pact autobiografic“ transformat în „pact estetic, romanesc“. Astfel, înscris în categoria ficțiunii autobio gra fice, protagonistul este un alterego al scriitorului, căruia acesta îi „împrumută“ propriile experiențe și propria ipostază auctorială. Mircea Eliade afirma: „În fața origi nalității eu propun autenticitatea... A trăi
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
protagonistul romanului Maitreyi, un alterego al scriitorului, căruia acesta îi „împrumută“ propriile experiențe și propria ipostază auctorială. Cartea scrisă și publicată în 1933 este un roman exotic și erotic, este romanul unei experiențe ontice și morale. Înscris în categoria ficțiunii autobiografice, acest roman al experienței ilustrează literatura autenticității. Raportul dintre universul romanesc și realitatea trăită este evidențiat în Memorii: „scriind despre oameni și întâmplări care au avut un rol în viața mea, miera peste putință să inventez. Am schimbat, evident, numele
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
întreaga regiune doar ducând o viață sufletească înaltă desprinzându-se de grijile nefolositoare. Astfel se evidențiază necesitatea strădaniilor pentru „neștirbirea credinței” după Tradiția apostolică și în acord cu Biserica Universală. 1. Repedere bio-bibliografice Prin numele său chenotic și prin laconismul autobiografic, Dionisie Exiguul a evitat să atragă atenția asupra persoanei sale. Acest fapt îngreunează cercetarea prin lipsa mărturiilor categorice. Biografia lui Dionisie prezintă ca punct sigur locul de origine dar, nu și anul de naștere. Pe de-o parte, Flavius Magnus
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
care semnau în această formă, la el epitetul era permanent și exprima o viziune deosebită a vieții. Prin virtutea smereniei, monahul nostru a uimit pe contemporani. Cu excepția aceleia de recunoștință față de episcopul Petru, el nu a lăsat nici o indicație autobiografică explicită. Aceasta dovedește că părintele erei creștine s-a micșorat pe sine, ca să se vadă numai Biserica și viața ei. Prin activitatea sa, Dionisie Exiguul a pus în contact romanitatea răsăriteană cu cea apuseană. Mai mult, a contribuit la
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
dobrogean a rezumat de la început idealul vieții pe care a îmbrățișat-o prin însuși numele său, Dionisie Smeritul. Prin această virtute, ilustrul învățat daco-roman a uimit pe contemporani. Cu excepția recunoștinței arătate față de episcopul Petru, el nu a exprimat nici o indicație autobiografică explicită. Această caracteristică dovedește că părintele erei creștine s-a micșorat pe sine, pentru ca să se vadă numai Biserica și viața ei. Respectul lui Dionisie Exiguul față de monahi este evident prin efortul de resacralizare a lumii, efort început în Apus de
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
cel Mare a încercat în zadar să învețe să scrie la bătrânețe; și tot așa, cineva poate încerca în zadar să-și însușească o mișcare a gândirii. Ea nu-i va deveni niciodată familiară.“89 NOTE 1 Iată o remarcă autobiografică semnificativă, cuprinsă în articolul său „Atomismul logic“ (1924): „Am ajuns la filozofie prin matematică sau, mai bine zis, prin dorința de a găsi un temei pentru credința în adevărul matematicii.“ WITTGENSTEIN ȘI RUSSELL 371 2 Vezi Bryan Magee, „The Philosophy
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
în senologie, Mihai Pricop, 266 pag., 1.200.000 lei • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard Shusterman, 304 pag., 245.000 lei • Introducere în știința comunicării și a relațiilor publice, Flaviu Călin Rus, 104 pag., 140.000 lei • Memoria autobiografică, Ticu Constantin, 388 pag., 350.000 lei • Pedagogie postmodernă, Emil Stan, 162 pag., 136.000 lei • Pedagogie constructivistă, Horst Siebert, 228 pag., 109.000 lei • Pedagogia comunicării, Laurențiu Șoitu, 280 pag., 142.000 lei • Politica și presa, Gheorghe Schwartz, 304
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]