4,300 matches
-
fum ale cine știe cărei scrieri de acum. Pentru cei câțiva bănuți pe care-i va lua peste o lună. Berbantul scrie cu febrilitate, în fața unui morman de dicționare, cu supracoperte țipător colorate și deschise răscrăcănat. Se vede că-i în plin avânt, îi râd ochii, îi sclipește părul bărbii. Lângă piciorul mesei, o geantă de voiaj, burdușită cu dosare și o sticlă cu apă minerală plată. Ne întâlnim, câteodată, pe culoare. Nedumerit, pufnește: „Ce-i mai trebuie, dom’le, Bibliotecă ăluia. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
mașină. — Stai s-o trag colea, la ăsta rustic’ și te dezmeticesc mintenaș, a hohotit popa. Am intrat în restaurantul rustic de la cealaltă intersecție. Pe vremuri fusese acolo o grădină, tot „Trocadero“, apoi un bufet popular, iar după ce afacerile luaseră avânt, îl transformaseră într-un fel de local cu circuit închis, decorat rustic. Nu mai intrasem de ani buni acolo. Popa se pare că era cunoscut, dacă nu cumva un obișnuit al localului. Un băiat, cu un costum de arnăut, ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
nici nu pun ceasu’ să sune. Să nu mai nuanțez că de banii ăștia nici nu m-aș da jos din pat, că poate gândești că sunt prea pretențios. Zău, cum suporți mizeria asta? Ce-ai făcut, profesore, cu tot avântul tău de la „Geamandura?“ Ketty mă studia intrigată, cu sclipiri între mirare și scârbă. — Adică, susură ea speriată, se poate spune pe tot sensul, oricum ai lua-o, că un intelectual la Arhiva Cinematografiei belește de-adevăratelea mâța? N-aș fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
inspector-șef pe județ. Mă aruncasem, conștient, în lumea aceea de risipă ca și cum experimentam pe mine un leac nou, o otravă sau un întăritor grozav, ale cărui riscuri sau beneficii, neștiute, mă sileau doar să trăiesc alandala, fără iluzii, fără avânturi, fără nimic din ceea ce ar fi putut să-mi tulbure plăcerea pură a fiecărei clipe. Descoperisem o libertate care mă amețea. O trăiam din plin, fără să-mi dau seama că libertatea aceea mă înlănțuia încet, încet, fără scăpare, închizându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Veniamin V. Boțoroga Dați-mi un vers, Să pot spera, La poezia Ce ar urma. În câmp deschis Mă voi lupta, Ca al meu vis Să-l fac aevea. Armă să-mi fie Gândul-cuvânt, Prin poezie Să-mi iau avânt. În cer senin Mă cheamă ades, Glasul divin Din Univers.
Dați-mi un vers!. In: CĂLĂTOR SPRE VEȘNICIE by Veniamin V. Boțoroga () [Corola-publishinghouse/Imaginative/540_a_834]
-
și Întreg regimentul se destinse, adoptând o poziție de așteptare. „Vax”, spuse medicul, „azi n-am chef de voi...” Vârtejul de chipuri se roti deasupra patului, apoi, urmând bărbia, se strecură În dulap. Costumele se neliniștiră, animate de un nou avânt. Acum fiecare dintre ele purta, deasupra gulerului, un cap de consistența aerului, ce se clătina Încetișor. În mijlocul lor, chipul inginerului Edward Satanovski Îl fixa cu insistență În ochi. Medicul Își netezi părul, căutând prin acest gest să-și pună În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
un „interogatoriu de rutină”? Colonelul Geană Îl suprinse de mai multe ori Vedenia nu dură decât o clipă; spectrul colonelului se pierdu, topindu-se În mulțime. Curând larma Începu să se mai potolească. Glasurile ce cântau la unison pierdură din avânt. Fiecare cânta acum În legea lui. Unii măcăiau ca rațele, alții sâsîiau, alții clămpăneau din limbă, scoțând sunete asemenătoare cele pe care le scot berzele În perioada lor de rut, unii behăiau, alții mugeau sau nechezau, părea ca Însăși Întreaga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
va Înfășura cu totul. Trupul lui, dar și sufletul vor constitui hrană pentru ea și În vremuri de pace, și În vremuri de război. Nici anotimpul rece și nici dogoarea, nici ploaia și nici vântul n-o vor opri din avânt. Ce mai Încoace și Încolo, femeia e diavolul În persoană. Oricând are ocazia, ea bagă zâzania În om. De aceea, ea trebuie nimicită și Împărțită. Orice por al ei e-o gaură deschisă În care, dacă nu ești atent, vei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
și-n cuvinte Și uneori, chiar glasul meu mă minte, Iar alteori, ca domul, grav răsun... Nemulțumit și frământat de gânduri Ca vântul sunt, ca valurile sunt, Urăsc și-mi este drag orice cuvânt Când poartă-n el a zborului avânturi... Și de cuvânt mă tem, când veninos Se-apropie ca lama ucigașă, Mai de temut, decât o mâna lașă Și mai perfid, decât un păcătos... Iubiții mei dușmani dintotdeauna, Aș fi un mort, de voi n-ați exista Și printre
IUBI?II MEI... by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83816_a_85141]
-
gândul acesta: că cine a suferit cu trupul, a isprăvit cu păcatul.” (Cap. I, 14, Epistola Sobornicească a Sfântului Apostol Petru). Nimeni n-a încercat să perceapă sensul luptei legionarului. Pitești-ul a însângerat inimi mari, a doborât neclintiri și avânturi mari. Pitești-ul a fost cea mai zguduitoare prăbușire a omului năucit de chinuri diavolești. Studenții, dând întotdeauna tonul marilor prefaceri și al marilor înnoiri, au fost ținta fiarei roșii. Cei înstrăinați, metamorfozați, diavolii groazei, au reușit temporar să sfâșie
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
diavolești. Studenții, dând întotdeauna tonul marilor prefaceri și al marilor înnoiri, au fost ținta fiarei roșii. Cei înstrăinați, metamorfozați, diavolii groazei, au reușit temporar să sfâșie orice rezistență și să întrerupă prin torturi nesfârșite orice licărire de lumină, să înmoaie avânturi și să îngroape, temporar, frumuseți sufletești. Au văduvit pentru mult timp neamul de valori plămădite în Duhul Adevărului, demnității, înțelepciunii și a credinței în Hristos. Din cei uciși, mulți au rămas necunoscuți, pustnice altare. La Pitești ura cu nebunia s-
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
sufletul creștinului de altădată. Pungașii, năpârci otrăvitoare, își fac în liniște meseria. Vezi consolidarea cu imunitate veșnică a parlamentarilor precum foștii securiști. La fel, mita și șperțul au înlocuit morala și prețuirea omului. Toate virtuțile sunt zadarnice. Impostura stinge orice avânt. Sunt tulburat! Pe noi, legionarii, vor să ne scoată din luptă sub acuzație de fascism, de aceea legionarii au rămas în același teritoriu izolați, batjocoriți, fără drept la cuvânt, fără drept de apărare și dacă s ar putea să ne
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
v-am închinat O vreme învăluită în amintiri amare... E o poartă ascuns refrenul din ceruri nouă dat Zidirilor de mâine, de noi și sfinte altare.” (autorul) GHEORGHE MÂNTULESCU Necrolog „Din năzuinți atâtea, noi am râvnit doar Cerul! Speranța și avântul frățește ne-au purtat, Așa ne-a fost destinul, am fost aici străjerul, În țarina de sânge iubiri am îngropat.” În ziua de 9 septembrie 2013, Sfinții drepți dumnezeiești părinți Ioachim și Ana, adoarme întru veșnicie iubitul nostru camarad Gheorghe
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
nu a fost biruit de greul lor. Azi, pe patul bătrâneților și a unei boli grele, așteaptă ziua și ceasul din urmă în speranța mântuirii întru Hristos Dumnezeu! Amin! VEȘNIC OSÂNDIȚI „Ne-au stins atâtea daruri cu anii lor frumoși Avânturile toate ne-au îngropat pe rând Ne-au pângărit altare, credința din strămoși Mărturisirea noastră, ei veșnic sugrumând ” Autorul) Legionarii sunt veșnic osândiți, iar românul nu s-a trezit din somnul cel de moarte. El a rămas în stadiul de
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
fiara din voi, cei ce urâți pe legionari! Descătușați-vă din ștreangul materiei reîmbogățite fără muncă, căci ea, materia, ucide vieți! TRĂIM ZILE AMARE Oamenii zilelor noastre au doar numai palme: ovaționează, creier ioc! Prins în vâltoarea vieții într-un avânt tineresc, încrezător și neînfricat, visam un cer senin și un țărm cu raze, zări și zile înstelate. Vrăjit de acest vis ardea în pieptul meu dorul urcușului tot mai sus, chemare cerească. Acum, împovărat de greul anilor mulți și ostenit
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
cu fulgi cu tot.” — Îmi plac dinții tăi. — „Îmi plac ochii tăi.” — Claire, ne luptăm cu fasciștii sau dai examen la Bazele Anatomiei? — „Când vei avea patruzeci, eu voi avea cincizeci și trei. Crezi că atunci o să mă mai vrei?” Danny imită avântul de vampă al lui Considine: Vom dansa o gigă în Moscova, scumpo. Nu exagera pe panta satirică cu chestii politice. Nu sunt prea sigur că pot avea încredere în simțul umorului femeii ăsteia. Hai să vorbim murdar. „E atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
plec înapoi n-am mai găsit pe nimeni care să mă scoată din țară. Am avut însă un noroc nebun. S-a întâmplat să mă întâlnesc cu un mare admirator al meu care cocheta cu comuniștii. Într-un moment de avânt liric, m-a între bat: „Ce pot să fac să te conving de iubirea mea?“ I-am răs puns fără drept de apel: „Să-mi faci rost de un pașa port!“ După cinci zile mi-a adus actul, dar fără
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
pentru "sportivitatea" mea! Acum, fiți atenți, urmează figura hoață! Și, nici una, nici două, cârmește barca lui spre barca fetelor, o lipește și vrea să sară-n barca lor. Fetele încep să țipe. Zănescu ridică un picior în sus, își ia avânt, dar bărcile împinse de valuri se depărtează pe nesimțite și el calcă... în apă! Pleosc! sar stropii de doi metri, spre desperarea lui Costel Manolescu! Noroc că apa nu era adâncă; ajungea până la brâu. Ca să nu se facă de râs
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
doar tu, până-n clipa în care-o fi să mor! Inima mea te cere, te caută întruna, O, sfânta mea domniță, alină-mi dorul sfînt! Grăiește-mi doar o vorbă duioasă, numai una... În clipa-aceea, versu-mi ar lua un nou avânt, S-ar preschimba pe dată în cel mai dulce cînt! Comoara mea, ascultă-l, și-ncrede-te în el, Ascultă-l ce trist sună! Pe veci al tău: Cornel! La 12, Ionescu Cornel s-a prezentat să-și ia poezia
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
e ultima dată, că așa și pe dincolo, dacă-ți mai da mîna! În astfel de împrejurări dictatoriale, este de la sine înțeles că năzdrăvăniile noastre scăzuseră simțitor și, cu timpul, se reduseseră aproape la zero. Dar ceea ce ne mai ținea avântul în frâu era și faptul că ne aflam în clasa a VIII-a, la sfârșitul căreia ne aștepta bacalaureatul! Venise primăvara în Cișmigiu pentru a opta oară de când îmi toceam coatele pe băncile liceului Lazăr, și parcă în acest an
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
țării acesteia, care, prin jertfa lor și-a altora ca ei, învinge timpurile. Să se gândească serios că e bine să știe omul și carte, dar și că, atunci când te cheamă țara pe câmpul de onoare, ți se cere dragoste, avânt și spirit de sacrificiu... Să le fie țărâna ușoară băieților noștri care ne-au părăsit atât de curînd!... Și acum, să ne ridicăm și să păstrăm un moment de reculegere pentru cei dispăruți, care vor fi veșnic în amintirea noastră
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
de zile Împotriva lui Mahomed, ciocnirea cu armata Munteniei a fost o glumă. Oștenii celor doi voievozi aveau, Însă, În sânge, ritmul și forța marilor confruntări. Au atacat așa cum ar fi atacat cea mai puternică oaste a oricărui continent. Cu avântul marilor campanii și cu sentimentul marilor victorii. Eliberaseră Moldova de turci. Acum eliberau Țara Românească. Valul lor se rostogolea cu o forță pe care nimeni n-ar fi putut-o stăvili. Avangarda munteană a fost răsturnată În câteva minute. Laiotă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
îndemânări și de împliniri. Mă închin înțelepciunii, care m-a călăuzit pe drumul sinuos și abrupt al vieții. Mă închin iubirii adevărate și curate care mi-a colorat și înnobilat existența. Mă închin speranțelor și viselor dătătoare de optimism și avânt spre viitor Mă închin vieții, miracolul divin, care din păcate ne este oferit o singură dată. Mă închin pământului, care mă suportă, mă hrănește și mă primește în sânul lui pentru veșnica odihnă. Urare Românie, ești mamă iubitoare, cu pământ
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
plec înapoi n-am mai găsit pe nimeni care să mă scoată din țară. Am avut însă un noroc nebun. S-a întâmplat să mă întâlnesc cu un mare admirator al meu care cocheta cu comuniștii. Într-un moment de avânt liric, m-a între bat: „Ce pot să fac să te conving de iubirea mea?“ I-am răs puns fără drept de apel: „Să-mi faci rost de un pașa port!“ După cinci zile mi-a adus actul, dar fără
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
umbre-ntre biserici, să gonești prin scrum de stări pustii. Poți să mă condamni la Adevăr și să-ți duci minciuna mai departe. Că din tot ce-a fost închis în Măr, doar o liniște cunosc: E una; Moarte! în avânt de vânturi ... dedicată mamei Vin să mi te-nhațe haitele păgâne, cu săgeți de ape, buzele-ți lovesc și te trec mătănii într-un miez de pâine, și mă trec fiorii PRUNDULUI CERESC. Adăpost pe veacuri ți-a făcut ursita
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]