1,918 matches
-
holului. Tom îl ia pe Buster, iar eu sfârșesc la mijloc, cu Groucho, Harpo, Chico, Zeppo și Margaret Dumont. Primul contact cu împrejurimile. Imediat ce despachetăm, ieșim să vizităm celebra peluză a lui Stanley. Timp de câteva minute, cad pradă unei avalanșe de senzații schimbătoare. Iarba moale, îngrijită, sub picior. Bâzâitul unei muște verzi pe la ureche. Mirosul de iarbă. Mirosul tufelor de caprifoi și liliac. Lalelele de un roșu aprins, plantate de jur-împrejurul casei. Aerul începe să vibreze și, o clipă mai târziu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
impus în Piață prin respingerea oricărui repre zentant al clasei politice sau a personalităților publice de orice fel - ba chiar a înseși acestei idei de lider. De asemenea, oricine deschide orice fel de forum va lua inevitabil act de o avalanșă de injurii la adresa politicienilor în general, a intelectualilor lui Băsescu, a elitelor, a acestei întregi „generații expirate”. Dar oare nu ceva similar s-a întîmplat - și se continuă în mare măsură - și cu generația mea și revolta ei anti-comunistă, la fel de
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
spori supărarea preopinentului. — Și nu uita de la ce-a plecat totul, adăugă Neculai Procopiu, fără să se uite la el. Discutară, pe un ton aparent mai potolit, deși clocoteau încă, despre incidentele din strada Carol, de la care, în fond, pornise avalanșa, încercând să stabilească care a fost scânteia. Niște bande de derbedei, drojdia Bucureștilor, pungași de meserie, certați cu legea, spărseseră vitrinele și furaseră din magazinele din strada Carol, cele mai multe ținute de evrei. Bucureștenii nu mai pomeniseră așa ceva de la jafurile grecului
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
studenție, eșecuri repetate în dragoste, căsătorie, familie, copii, muncă la serviciu, muncă acasă, lupta pentru existență, pentru a asigura copiilor accesul la învățătură și la o situație materială cât de cât decentă, griji multe, foarte multe, timp liber-ioc. Prins în avalanșa grijilor, s-a rostogolit odată cu ele, fără a ști nici măcar când și pe unde au trecut. Categoric nu pot servi nimănui ca etalon! Anii aceștia au avut o încărcătură prea mare; zbucium permanent, nici nu a avut timp să respire
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
să poată întoarce timpul îndărăt? Acum, când lăsase în urmă șaptezeci de primăveri, plimba cu el, pe lângă puținul bagaj din geanta cu cinci fermoare, un uriaș bagaj al amintirilor din vremuri ce nu se vor mai întoarce niciodată, plus o avalanșă de evenimente, care pe lângă unele necazuri mai aduc și multe bucurii, iar bărbaților câte un prilej de a servi un pahar-două în plus... Atât el cât și fiica lui nu erau în apele lor. Lăsaseră acasă multe probleme nerezolvate. În
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
pauză de câteva secunde, necesară pentru a-și drege vocea, Bidaru își continuă expunerea: Am observat că boala i s-a declanșat brusc. Probabil, creierul a considerat că e inutil să-și prelungească existența și s-a sinucis declanșând o avalanșă de colesterol, care i-a otrăvit întregul organism într-un timp foarte scurt, curmându-și astfel suferința. Cazul, deși tragic, mi s-a părut interesant. Am presupus că nu e unic și l-am botezat cu numele lui Arcașu. Parcă
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
o legitimație destul de dubioasă, începu să-și expună marfa, cu precizie de acrobat, pe locul rămas neocupat. Era vorba de mai multe iconițe de diferite mărimi, meșterite de artizani de mâna a treia sau procurate cu kilogramul de la secund hand. Avalanșa de vorbe goale, rostite mecanic de acesta, făcu aproape imposibilă dorința lui Bidaru de a înțelege mesajul transmis, cu toate că își îndreptă toată atenția în direcția telefonului mobil. Ar fi vrut să prindă din zbor întregul conținut. Deși se străduia din
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
să reconstituie din memorie filmul acelor evenimente petrecute cu patruzeci și șase de ani în urmă, demne de luat în seamă, la care se referea doamna Gladiola, însă peste care, aproape că se așternuse praful uitării. Gonit din urmă de avalanșa treburilor ce nu suportau nici un fel de amânare, nu a avut răgazul necesar să se mai gândească la ele. Ca să-și atingă o mică parte din scopul propus inițial, va trebui să facă un efort, să pună mintea la contribuție
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
într-un cadru rustic, doar cu telefonul și cățelul alături. După ce câțiva copii de prin vecini, veniți cu plugușorul le-au urat "La mulți ani!", după ce au butonat telecomanda în fel și chip, după ce au ascultat mesajul Președintelui și după avalanșa de mesaje primite în primele ore ale anului în care abia intrase, când totul s-a liniștit, au stins luminile, au oprit televizorul și aparatul de radio. S-a făcut liniște totală. Au rămas aprinse numai două lumânări ce pâlpâiau
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
du tevino. Prieteni, foști colegi, cunoscuți fie cu nevestele, fie fără, veneau mai ales seara cam după cină, numai de dragul de a povesti una sau alta. Media de vârstă-40 de ani. Pentru mine, ca nou-venit, năvala musafirilor fusese o adevărată avalanșă. Începusem să rețin treptat figurile, numele acestora și să le intuiesc comportamentul sufletesc. Era și un domn mai tânăr care venea numai singur. Unul Grig. Dădea impresia că el venea numai să se audă spunând bancuri și să aibă satisfacția
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
sau târât în aluviuni de la îndepărtate sedimente pe care nimeni nu reușea să le găsească vreodată. Râurile Caroní în Venezuela, Japurá, Purué și Das Mortes în Brazilia, Napo în Ecuador, celebre pentru aurul și diamantele lor, suportau frecvent consecințele unei avalanșe de garimpeiros, atunci când se răspândea zvonul că se descoperise o nouă „bombă“. „Orașe-fantomă“ se iveau peste noapte, precum San Salvador de Paul, Diamantina, Porvenir, Cristálida... Și acolo unde înainte nu erau decât selvă și sălbatici, apăreau deodată cafenele de mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Progresului“ să fie precum un tabu cu care sunt speriați proștii? spuse el. Cei care se opun progresului sunt acuzați ca retrograzi, dar ajungem acum într-un punct în care ești mai retrograd dacă te lași târât fără luptă de avalanșa progresului. Eu mă opun Progresului! Cu toate puterile mele... Nu vorbiți serios! — Cât se poate de serios. Iar eu vă susțin! confirmă Inti Ávila. Nenorocita aia de tehnologie ne mănâncă de vii! Arătă spre grupul de cadavre îngrămădite pe malul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
printre gâfîieli, icnete și horcăieli de tuse tuse tuse. Din nas mi s-au desprins fuioare de mucilagii. Vederea mi s-a topit prelingându-mi-se într-o ceață încinsă pe obraji. Trecerea violentă de la lipsa completă de aer la avalanșa din plămâni m-a amețit, a făcut podeaua să mi se clatine sub degete. În spatele ochilor, un vârtej ca un roi de bacterii m-a împins spre un nou leșin și, orbit și tremurând, mi-am lipit strâns gura umedă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
umedă și proaspătă se scurgea pe după draperii - sosea dimineața, aducând din nou cu ea claritatea lumii solide. M-am trezit în partea de jos a bibliotecii din living. Partea de sus se rupsese și se prăbușise, îngropându-mă într-o avalanșă de cărți și așchii de lemn. Am tușit și m-am crispat. O coastă fisurată. Pe când încercam cu greu să mă ridic în capul oaselor, se produse o mică alunecare de cărți. Televizorul zăcea cu ecranul în jos, pe covor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
treburile tale. Uneori, creierul îi surprinde pe toți, chiar și pe el însuși, cu răspunsurile pe care le dă. — Mda. Adică, poate dacă lucrurile ar fi continuat și dacă asta nu s-ar fi... Am strâns din buze ca să opresc avalanșa de cuvinte. — Dar toate au fost minciuni. Ce importanță are ce simt, când nimic n-a fost real niciodată? — A venit la mine după ce voi doi ați discutat. — Știu. Am încercat să vorbesc de parcă nu mi-ar fi păsat. — Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
ducă la hotel, ca pe vremuri. Iar doar pe baza unei mașini nu se poate dovedi nimic. — Îmi Închipui că-ți vine destul de greu. Nu putem rezista decît strîngînd cureaua, stînd cuminți la colț pînă la Încheierea păcii. Apoi o avalanșă de divorțuri și logodne desfăcute! Ținînd sticla În mînă, domnul Rennit părea să privească viitorul cu un optimism prudent. — Mă scuzi că te servesc Într-o ceașcă de ceai, urmă el. CÎnd o să vină pacea, o firmă ca asta, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
greșeală la perineu și sângerează foarte tare. Imediat ce Anna părăsește closetul urât mirositor al școlii și iese din nou la aer, bineînțeles că Sophie e prima care alunecă albă ca neaua pe lângă ea și o acoperă apoi cu totul. Sophie - avalanșa. Vii după‑amiază pe la mine? O.K. Anna pompează cu putere și perseverență, totuși nu iese nici sânge (ca atunci), nici cerneală, nici sirop de zmeură, nici vomă. Sophie o atinge delicat, în treacăt, și iese afară, la lumină. Unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
duci la meciuri. Atâtea șanse de a-ți găsi un locșor ! Poți avea cândva norocul să te întâlnească surpriza. Atâtea disponibilități, nu-i așa ? dar glasul se ridică brusc, întors, suspect, parcă prea viu și vesel. Celălalt tresare, sub această avalanșă neobișnuită de cuvinte. Își privește amuzat amicul, îi zâmbește. Moment suspendat. O clipă confuză, care deconectează circuitele... Colegul se oprește, privește buzele celuilalt, uscate sub mustăcioara îngustă. Colegul colegului se oprește și el, obligat să-i primească iar întrebarea. — Spune
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
scos banii pe el? — N-am zis asta! răspunde Jim Încăpățînat, Îmbujorat tot de rîsul lor. N-am zis ce am să fac. Poate că-l dau, poate că nu. De data aceasta urmează o adevărată furtună de rîsete, iar avalanșa de glasuri batjocoritoare e mai mare ca oricînd. De cîteva minute Însă, pe cînd zarva e Încă În toi, unul din cei prezenți a rămas tăcut, pierdut În gînduri, Într-o atitudine de profundă cugetare. Iar acum se ridică și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
au puterea românii să strige. Și chiar dacă ar striga, oricum nu s-ar sinchisi nimeni să-i audă. Și după cum la omul sărac, nici boii nu trag, la noi năpastele vin una după alta: foc, apă, boli, alunecări de pământ, avalanșe, furtuni, grindină, caniculă. Dar nici o năpastă nu se compară cu năpasta năpastelor: cu molima care ne macină sănătatea și viața: conducerea actuală. Un tânăr om politic spunea nu demult, că președintele nostru este cel mai mare accident istoric cunoscut vreodată
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
care ar suna: „Nici o zi fără Obama". Oricum pentru noi Osama sau Obama sunt tot un drac, așa că uneori nici nu prea ținem cont de litera ceea, care-i deosebește doar la nume, nu și la apucături. Și, de atunci avalanșa nu s-a mai oprit. Variante cutremurătoare și informații sfâșietoare au apărut în fiecare zi, după presupusa moarte a celebrului antiamerican, Osama bin Mohammed bin Awad bin Laden. De cealaltă parte, președintele Barack Hussein Obama al II-lea, a câștigat
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
majorității poeților, un acut sentiment al precarității ființei, avându-l, în subsidiar, pe cel al eternei supremații neîndurătoarea a timpului. De aceea, cele două câmpuri semantice, asociate, al existenței și al timpului, sunt foarte bine reprezentate în carte, printr-o avalanșă de cuvinte, dintre care amintim: etate, clipă, moarte, a trăi, a îmbătrâni, noapte, a înnopta, toamnă, veac, temporalitate etc. Această lirică subiectivă, preponderent confesivă, este manifestarea unei sensibilități exacerbate a poetului care pendulează, cu luciditate totuși, între a-și asuma
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
nici, să-și arunce, din când în când, privirea înapoi și, de asemenea, să se introspecteze, încât să poată adeseori să se exprime oracular, începând cu Poeme aristocrate (1991), poetul aduce o poezie în care echivocul se reduce, ca și avalanșa imagistică din cadrul aceluiași text, deși există în pustiul junglei acestei epoci de confuzie... Și senzualitatea - ale cărei mărci lexico-semantice sunt diseminate în texte, fără ca „suportul” lor să fie omologabil ca un singur întreg, fiind, mai degrabă, o lume cu trăsături
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
de undeva, din subconștientul care o impulsionează. Și aici, în „Aproape de cer”, autoarea se manifestă plenar și se ridică, ambițioasă, puternică, senină și sensibilă, ieșind din labirintul canoanelor și șabloanelor în care este ferecată poezia românească și neluând în seamă avalanșa versurilor anapoda din ultimii ani, lipsite de valoare artistică, dar bogate adeseori într-un libertinaj de limbaj greu de înțeles, de acceptat și de asimilat, așa cum abundă în unele rețele de socializare din spațiul virtual. Multe sunt versurile din acest
Aproape de cer by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Imaginative/318_a_544]
-
afiș care anunța că se difuza și un film documentar despre programul spațial rusesc intitulat Cu Gagarin spre stele. Mai mult, se menționa că era „color“, deși eu n-aveam nevoie de această atracție suplimentară. M-am lansat într-o avalanșă de rugăminți înduioșătoare, simțind însă imediat că de fapt nu era nevoie, pentru că părinții mei se hotărâseră deja. Ne-am așezat la coada de bilete. Femeia de la ghișeu s-a uitat îndoită la mine din cușca ei, în timp ce eu îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]