4,413 matches
-
Moraru, Textul, 82-92; Simion, Scriitori, III, 18-34; Dumitru Radu Popa, „Un ocean devorat de licheni, urmat de Poemul regăsit”, LCF, 1985, 7; Grigurcu, Existența, 22-29; Ștefănescu, Prim-plan, 63-70; Micu, Limbaje, 13-25; Ov. S. Crohmălniceanu, Al doilea suflu, 19-24; Pop, Avangarda, 362-371, passim; Negoițescu, Ist. lit., I, 308-310; Alex. Ștefănescu, Virgil Teodorescu, RL, 1992, 41; Ov. S. Crohmălniceanu, Biblioteca lui Virgil Teodorescu, L, 1993, 29; Dicț. analitic, I, 98-100; Micu, Ist. lit., 240-241, 338-339; Popa, Ist. lit., I, 252-253; Alex. Ștefănescu
TEODORESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
interbelică (1930-1940). Mai întâi gazetar la cotidianul „Tineretul liber” (1989-1991), lucrează din 1994 ca muzeograf la Muzeul Județean „Teohari Antonescu” din Giurgiu, din 1998 fiind angajat și la Muzeul Literaturii Române. Înființează Editura Vinea în 1991 și Institutul pentru Cercetarea Avangardei Românești și Europene (ICARE), cu editură proprie, în 1998. Face stagii de documentare la Paris (1995-1996), unde cercetează arhivele Tristan Tzara, Claude Sernet și îl întâlnește pe Jules Perahim, apoi în Israel, unde va consulta arhivele Marcel Iancu, M. H.
ŢONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290223_a_291552]
-
stagii de documentare la Paris (1995-1996), unde cercetează arhivele Tristan Tzara, Claude Sernet și îl întâlnește pe Jules Perahim, apoi în Israel, unde va consulta arhivele Marcel Iancu, M. H. Maxy, Sesto Pals, Paul Păun. Organizează la București simpozioane dedicate avangardei, cu participare națională și internațională (2001, 2002, 2003). Editează revistele „Aldebaran” (din 1995, cu numere închinate lui Tristan Tzara și lui Claude Sernet) și „Facla literară”. Debutează cu versuri în 1980, la rubrica „Atelier literar” din „Luceafărul”, iar editorial cu
ŢONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290223_a_291552]
-
PSS, 2002, 1-2; Mircea A. Diaconu, Nicolae Țone - Un tratat despre știința morții și-a reînvierii, CL, 2002, 2; Rina de Roman [Ecaterina Mihăilă], Magnificul, „Universul cărții”, 2002, 3; Radu Voinescu, Neoavangarda, LCF, 2002, 26; George Popescu, Nicolae Țone sau Avangarda continuă, „Cuvântul libertății” (Craiova), 2002, 3 970; Miron Kiropol, Despre poezia lui Nicolae Țone, CNT, 2002, 47; Octavian Soviany, Despre viața și moartea lui nicolae magnificul, „Ziua literară”, 2002, 34; Aurelian Titu Dumitrescu, Viața la zi. Cronologia unui amalgam, București
ŢONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290223_a_291552]
-
istoriei și de unul de context istorico-literar: pe de o parte - spectrul traumatizant al totalitarismelor și războiului, pe de alta - tendința tinerilor de a scoate poezia din trena epigonică, sterilizantă a marilor scriitori interbelici și de sub incidența primului val al avangardei. Poezia lui T. exprimă o reacție la acest context de istorie politică și literară, mergând de la pastișă până la toată gama opoziției ironice și autoironice. Dar nu se rezumă la atât. Lirismul său, de fibră autentic romantică, cunoaște două ipostaze esențiale
TONEGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290224_a_291553]
-
și îi va fi colegă de facultate. Până atunci tânărul S. are un grup de prieteni cu care umblă tot timpul. Într-o zi apare în clasă cu o sprânceană rasă. Este modul lui de a se manifesta în spiritul avangardei ploieștene. Apare, apoi, zvonul că S. scrie poezie. Mirarea este mare pentru că, în imaginația junilor ploieșteni, poetul trebuie să aibă geniu și geniul este, se spune în cărți, nefericit prin definiție. Or, colegul lor nu arată deloc a fi nefericit
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
modernitate în deceniul al treilea, București, 1980; Mircea Braga, Recursul la tradiție, Cluj-Napoca, 1987; Scarlat, Ist. poeziei, IV, 11-128; Mircea A. Diaconu, Poezia de la „Gândirea”, București, 1997; Gabriela Danțiș, Poezia bucolică românească, București, 2000, passim; Iulian Boldea, Simbolism, modernism, tradiționalism, avangardă, Brașov, 2002, 161-185. D. Mc.
TRADIŢIONALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290235_a_291564]
-
Sunt schițate, pe alocuri, elementele unei drame configurate de conștiința vidului existenței și de angoasă. Colaborarea la „Urmuz” și prietenia cu Geo Bogza i-au adus lui T.-M. renumele de avangardist. De fapt, structural reticent față de îndrăznelile extreme ale avangardei, într-o bună parte a producției sale el apare mai degrabă ca un postsimbolist, adept al înnoirii mai ales la nivelul lexicului și al recuzitei imagistice. Fascinat de modernitate, ispitit și de postura militantă, permeabil la sugestii expresioniste, ca în
TUDOR-MIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290287_a_291616]
-
al recuzitei imagistice. Fascinat de modernitate, ispitit și de postura militantă, permeabil la sugestii expresioniste, ca în remarcabilul poem Jazband cu lăutari țigani, a dat, în anii ’20 și ’30 din secolul trecut, o poezie asimilabilă unei anumite zone a avangardei interbelice românești. Cel mai „avangardist” text al său e, probabil, Madrigal icoană, mai ales prin punerea în pagină. Prin versul propriu-zis, deloc suprarealist, deloc absurd, deloc oniric, deloc hermetic, amintește, ca și prin tonul modern, declamator, de Blaise Cendrars din
TUDOR-MIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290287_a_291616]
-
Le Sable nocturne (în colaborare cu Gherasim Luca, Gellu Naum, Paul Păun și Virgil Teodorescu), în Le Surréalisme en 1947. Exposition Internationale du Surréalisme, présentée par André Breton et Marcel Duchamp, Paris, 1947; Visible et invisible, Paris, 1953; [Texte], în Avangarda literară românească, îngr. și introd. Marin Mincu, București, 1983, 477-505, 625-650, 659-674. Repere bibliografice: Carnet, „Victoria”, 1945, 174; Jean-Louis Bédouin, Vingt ans de surréalisme (1939-1959), Paris, 1961, 110-112; Piru, Panorama, 120-121, 127-128; [D. Trost], ALR, 452-463; Munteanu, Opera, 132-138; Valentin
TROST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290276_a_291605]
-
477-505, 625-650, 659-674. Repere bibliografice: Carnet, „Victoria”, 1945, 174; Jean-Louis Bédouin, Vingt ans de surréalisme (1939-1959), Paris, 1961, 110-112; Piru, Panorama, 120-121, 127-128; [D. Trost], ALR, 452-463; Munteanu, Opera, 132-138; Valentin F. Mihăescu, Timp și mod, București, 1983, 173-179; Pop, Avangarda, 12, 13, passim; Micu, Ist. lit., 337; Ovid S. Crohmălniceanu, Evreii în mișcarea de avangardă românească, îngr. și pref. Geo Șerban, București, 2001, 167-171, 199-200; Popa, Ist. lit., I, 250-251; Dicționar de avangardă literară românească, coordonator Lucian Pricop, București, 2002
TROST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290276_a_291605]
-
1939-1959), Paris, 1961, 110-112; Piru, Panorama, 120-121, 127-128; [D. Trost], ALR, 452-463; Munteanu, Opera, 132-138; Valentin F. Mihăescu, Timp și mod, București, 1983, 173-179; Pop, Avangarda, 12, 13, passim; Micu, Ist. lit., 337; Ovid S. Crohmălniceanu, Evreii în mișcarea de avangardă românească, îngr. și pref. Geo Șerban, București, 2001, 167-171, 199-200; Popa, Ist. lit., I, 250-251; Dicționar de avangardă literară românească, coordonator Lucian Pricop, București, 2002, 151-153; Ovidiu Morar, Avatarurile suprarealismului românesc, București, 2003, 208-214, passim. V. D.
TROST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290276_a_291605]
-
Timp și mod, București, 1983, 173-179; Pop, Avangarda, 12, 13, passim; Micu, Ist. lit., 337; Ovid S. Crohmălniceanu, Evreii în mișcarea de avangardă românească, îngr. și pref. Geo Șerban, București, 2001, 167-171, 199-200; Popa, Ist. lit., I, 250-251; Dicționar de avangardă literară românească, coordonator Lucian Pricop, București, 2002, 151-153; Ovidiu Morar, Avatarurile suprarealismului românesc, București, 2003, 208-214, passim. V. D.
TROST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290276_a_291605]
-
poeți (Un poet revoluționar: Esenin). Dar textul cel mai surprinzător în portofoliul revistei, Pontifii culturii, este o dezicere de modernism cu accente de manifest venind de la Gherasim Luca, scriitor recunoscut în cercurile avangardiste: „Opera de artă, poezia nouă, teatrul de avangardă și romanele de disecție interioară nu sunt scrise decât pentru minorități din ce în ce mai concentrate și mai privilegiate. Se scrie, se gândește astăzi numai pentru satisfacția câtorva subtili cunoscători, și măsura de valorificare a unei opere de artă e numărul limitat de
UMANITATEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290335_a_291664]
-
universale”, contribuie prin propriile scrieri - publicate în momentul prielnic de la mijlocul deceniului al șaptelea - la această sincronizare. Opțiunea lui este la începuturi proza poetică, antirealistă. Formula nu poate fi redusă la modalitățile prozei fantastice, alegorice sau simbolice și nici asimilată avangardei istorice (suprarealismului, de pildă), căci, deși se raportează implicit la avangardă, relația nu este de continuitate, ci de contestare, de ruptură. E vorba de o modalitate prozastică nouă, asemănătoare și convergentă (fără să reprezinte o imitație servilă) cu orientări ale
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
deceniului al șaptelea - la această sincronizare. Opțiunea lui este la începuturi proza poetică, antirealistă. Formula nu poate fi redusă la modalitățile prozei fantastice, alegorice sau simbolice și nici asimilată avangardei istorice (suprarealismului, de pildă), căci, deși se raportează implicit la avangardă, relația nu este de continuitate, ci de contestare, de ruptură. E vorba de o modalitate prozastică nouă, asemănătoare și convergentă (fără să reprezinte o imitație servilă) cu orientări ale extremei modernități înregistrate pe plan mondial. Animator, alături de Leonid Dimov, al
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
Bogza și Al. Tudor-Miu”. Beneficiind de experiența publicațiilor avangardiste care au precedat-o (între care „75 HP”), U. se lansează cu fervoare negativistă și intransigență, trezind ecou în presa vremii. Fără opțiunea unei orientări explicite în peisajul experimentalist al avangardei, revendicându-se doar din izolarea orgolioasă și originalitatea șocantă a patronului spiritual al cărui nume îl poartă, U. adoptă maniera suprarealismului, curent care din anul 1928 atrage cam toate grupările avangardei românești, deși termenul ca atare nu apare în articole
URMUZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290381_a_291710]
-
Fără opțiunea unei orientări explicite în peisajul experimentalist al avangardei, revendicându-se doar din izolarea orgolioasă și originalitatea șocantă a patronului spiritual al cărui nume îl poartă, U. adoptă maniera suprarealismului, curent care din anul 1928 atrage cam toate grupările avangardei românești, deși termenul ca atare nu apare în articole, înlocuit prin noțiunea mai generală modernism. Editorialul din primul număr (Urmuz), semnat de Bogza, mai degrabă manifest decât program estetic, respinge prejudecățile și convențiile moralei burgheze, precum și clișeele prin care acestea
URMUZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290381_a_291710]
-
revistei „75 HP” -, „eroica bombă [...] care a transformat capul tuturor stârpiturilor într-o imensă pădure de bidinele”. Pentru a sublinia impactul înnoitor al demersului său, evoluția literară a scriitorului e văzută în termenii unei bătălii: trimisă din primele linii ale avangardei, unde se dădea lupta împotriva unor „stări false care se cuibăriseră într-un suflet prăfuit”, bomba „a izbit în plin”, iar Voronca „s-a afirmat precis ca un proiectil. Ardeau atunci violent toate buruienile ce înțeleniseră din timpuri poezia: anecdota
URMUZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290381_a_291710]
-
Vianu”. Se afirmă că, de fapt, Tudor Vianu face, prin procesul etic al artei suprarealiste, un rechizitoriu la adresa culturii moderne aflate în „disoluție”; arta modernă îi apare „deficitară” din perspectiva imperativului etic, de unde și întoarcerea sa la clasicism. În studiul Avangarda literară. Termeni și semnificații (1972) V. precizează specificul termenilor privind „libertatea” ca opusă chiar ideii de rațional, de normalitate (creația în clasicism), anarhia fenomenului avangardist fiind nu doar o lovitură antiburgheză, ci, prin ricoșeu, o negare a oricăror principii și
VASILE-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290448_a_291777]
-
reconstituirea epocii, pe documente, scrisori, cronici etc. A lăsat în manuscris alte două microromane, O iubire soră cu moartea (în centru se află dragostea, încheiată tragic, a unui bătrân filosof pentru o tânără femeie) și La fabrica de nisip. SCRIERI: Avangarda literară. Termeni și semnificații, București, 1972; Disocieri în teoria culturii și artei moderne, București, 1975; Olteni în cetatea de scaun, Craiova, 1982; Conceptul de originalitate în critica literară românească, București, 1988; Teoria literaturii, București, 1995; Introducere în teoria genurilor literare
VASILE-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290448_a_291777]
-
în „Punct” (Emil Gayk, Plecarea în străinătate, Cotadi și Dragomir), în 1928 în „Bilete de papagal” (Algazi & Grummer) și în „Contimporanul” (După furtună), iar în 1929-1930 în „unu” (Fragmente antologice, Cronicari). În 1928 numele scriitorului devenise titlul unei publicații de avangardă scoase de Geo Bogza la Câmpina. Revista „unu” îi consacră în întregime numărul 31/1930. La editura acesteia, Sașa Pană tipărește în 1930 primul volum de scrieri urmuziene. Tot el va întocmi culegerea Pagini bizare (1970). Purtătorul numelui literar Urmuz
URMUZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290382_a_291711]
-
1978, 88-94; Negrici, Figura, 106-110; Marin Mincu, Avanguardia romena e avanguardia europea, în Poesia romena d’avanguardia. Testi e manifesti da Urmuz a Ion Caraion, îngr. Marco Cugno și Marin Mincu, Milano, 1980, 25-47; Ion Pop, Jocul în mișcarea de avangardă, ST, 1981, 12; Piru, Ist. lit., 405-406; Mircea Iorgulescu, Un artist numit Urmuz, RMB, 1983, 11 934; Centenar Urmuz, LCF, 1983, 11; Ion Pop, Urmuz. Schiță de portret, RL, 1983, 11; Mircea Scarlat, Morala unor (pseudo) morale, RL, 1983, 11
URMUZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290382_a_291711]
-
și Kafka, RL, 1983, 32; Marin Mincu, Urmuz - Un caz limită, MS, 1983, 3; M.N. Rusu, Date inedite despre Urmuz, AFT, 1983, 9; M.N. Rusu, Urmuz și istoria arhitecturii românești, AFT, 1983, 11; Manolescu, Arca, III, 9-35, passim; [Urmuz], în Avangarda literară românească, îngr. și introd. Marin Mincu, București, 1983, 18-25, 59-85, 682; Nițescu, Atitudini, 202-205; Mira Simian, Urmuz il precursore, tr. Gaspare Mancuso, Torino, f.a.; Silviu Angelescu, Portretul literar, București, 1985, 124-126; Sorescu, Ușor cu pianul, 299-300; George Macovescu, Urmuz
URMUZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290382_a_291711]
-
Ist. poeziei, III, 14-17; Șerban Cioculescu, Dialoguri literare, București, 1987, 115-116; Mircea Vasilescu, Urmuz: avers și revers, RITL, 1988, 1-2; Sașa Pană, Despre Tristan Tzara și Urmuz, MS, 1990, 3-4; Paul F. Silvan, Antologia personajului urmuzian, F, 1990, 12; Pop, Avangarda, 40-61, passim; Daniela Todorova, Limbajul creator de universuri autonome la Urmuz, LL, 1991; Nicolae Manolescu, Urmuz abstracționist, ST, 1991, 12; Negoițescu, Ist. lit., I, 237-239; Marian Popescu, O lecție cu Urmuz, TTR, 1992, 4; Nicolae Manolescu, Urmuz, RL, 1993, 10
URMUZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290382_a_291711]