1,991 matches
-
Prin ciocnire de pahare și prin danțuri desfrânate.. Vre un cioclu de pe uliți va-ncărca-o-atunci-n spate, Dară nici în moarte însăși liniște nu va să-i fie. Nu. Nici maiestatea morții nu sfințește pe sărac... Căci scheletu-acela care a purtat ast-avuție De amar și de durere, preparat de-anatomie Va face-un pedant dintr-însul... Iar în urmă, într-un sac, Va fi aruncat în groapa cea comună. O scîntee Ce-a perit fără de urmă. Și cu toate astea-i semeni
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
mormânt de rege, ce mausoleu de piatră Ce laur, ce avere pot s-aibă așa onori [? ] Ăsta-i sensul virtuții în astă lume atră, Asta-i lumina, gloria și mîngîerea ei. Și cu tot palatu-i, cel cu cariatide, Cu toată avuția și tronul cel lemnos, O lacrimă de-aceasta n-a stoarce-n veci în lume Colegu-i pântecos. 4l. ADUCÎND CÎNTĂRI MULȚIME (cca 1874 ) Aducând cântări mulțime Și mai bune și mai rele, Mă întreb cu îndoială Cine caută la ele
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
de apă pentru care plătise zece mii de monede de aur. Numai că, după doar câțiva pași, atât cel care cumpărase, cât și cel care vânduse apa se prăbușiseră unul lângă altul, morți de sete. Singur Dumnezeu poate dărui viață și avuție! Chiar de m-aș pricepe la istorisit, chiar dacă pana mi-ar da pe deplin ascultare, tot n-aș fi în stare să descriu ce poate cineva să simtă când, după săptămâni de traversare istovitoare a deșertului, cu ochii zgâriați de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
trecea, hoarda înainta așadar spre Roma, unde speranțele de pace cedaseră locul panicii, pe zi ce trecea tot mai smintită. Cardinalii, îndeosebi, nu se gândeau decât la modul în care să se ascundă sau s-o ia la sănătoasa împreună cu avuțiile lor. Cât despre papă, el se îndărătnicea să creadă că înțelegerea sa cu viceregele va fi în cele din urmă respectată, fie și în ultima clipă. Abia la sfârșitul lui aprilie, când trupele imperiale ajunseră la Tibru, la câteva mile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
la luptă! Și s-a luat la luptă. D-acesta era cu douăzeci și patru de capete - strașnic era - și s-a luptat șase zile și șase nopți și nu-l putea dovedi. - Mă rog lasă-mă, zis-o smăul, și toate avuțiile mele ți le dau D-tale. - Haide-ntîi și mi le-i arăta și mi le-i da în mână ș-apoi ți-oi da drumul. Așa smeul l-a luat și l-a dus la casele lui. Așa de multă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
lui Elisabeta de Boemia, prințesă depresivă, într-o scrisoare datată 21 iulie 1645, spre a o vindeca: îi propune să o fami liarizeze cu „mijloacele pe care filozofia ni le oferă ca să dobândim fericirea suverană, fericire degeaba așteptată dinspre partea avuției de către sufletele vulgare“. Și dintr-o trăsătură de condei scrie Tratatul despre pasiunile sufle tului. Mai târziu, într-o altă scrisoare, filozoful se justifică: „Este adevărat că, de regulă, refuz să-mi trec pe hârtie ideile pe care le am
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
exclusivității pe care o exercită el asupra a tot ceea ce este bun de valoare într-o societate, matrimoniul a existat dintotdeauna și se află în continuare printre noi. Nu doar gastronomia, care este o istorie la feminin, ci și întreaga avuție și moștenire subalternă a femeilor fac parte din viața noastră cotidiană. Matrimoniul este astfel aluvionar și sedimentar, tăcut și continuu sub apele învolburate ale istoriei, este efemerul care dăinuie ; patrimoniul este eroic și autoritar, irupînd periodic pe valurile acestor ape
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
în domenii și registre distincte, rezumate de Ricœur ca iubire, dreptate și stimă socială, fiecare cu nevoile și angoasele sale particulare. Dacă „maximizăm” vreun lucru în viață, acesta este legitimarea, intensivă sau extensivă, a apartenenței. Valoarea recunoscută (demnitatea), și nu avuția, devine „motorul” socialului și criteriul său moral. Trăim pentru a fi recunoscuți în valoarea modului nostru de a fi, și nu (doar) în capacitatea noastră de a avea. Fără a exclude tendința hobbesiană de homo homini lupus din simplu optimism
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
nu sunt timp, n-au să moară niciodată!... Focul lăuntric se potolea. Sudorile îl broboneau ca roua... O încredere atotstăpânitoare îl mai liniști... Pentru ce să-și mai întărâte ființa cu întrebări fel de fel.. mai bine să lase nedesgropate avuțiile destinului, mulțumindu-se să le știe tăinuite acolo, ca o comoară de preț ascunsă de strămoși sub pământul pe care doarme. Dar, iată că se desfundă în el, dintr-o dată... o închipuire. Ea îi umplu deodată, pustiile singurătății și le
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
acesta și-o însușea. Se făcu după-amiază și, când soarele încetă să dogorească, ieși din umbra adăpostului și umplu un sac cu monede grele de aur și diamante mari. Nici o clipă nu avu senzația că-i prăda pe morți de avuțiile lor. Potrivit legilor nescrise ale deșertului, toate câte se aflau acolo aparțineau celui ce le găsea, căci sufletele care intraseră în rai aflaseră acolo toate bogățiile dorite, iar spiritele blestemate ale celor care, din cauza răutății lor, rămaseră afară nu prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
trebuie să-l vadă, civilul cu zâmbetul de împrumut i-a spus că una ca asta nu se poate, ordin de la superiori, că Ucu e un fel de avere națională și, mai ales, o mamă trebuie să înțeleagă asta, că avuția poporului e respectată de toată lumea. Numai că eu am făcut-o pe prostu', chiar mi-am dat silința să par mai prost decât eram, și i-am spus omului că musai trebuie să-i suflu lui Ucu un secret pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
mai tare a scuturilor lui. 27. Avea fața acoperită cu grăsime, coapsele încărcate cu osînză, 28. și locuia în cetăți nimicite, în case părăsite, sortite să fie dărîmate. 29. Nu se va mai îmbogăți, averea nu-i va crește, și avuția nu se va mai întinde pe pămînt. 30. Nu va putea ieși din întuneric, flacăra îi va arde mlădițele, și Dumnezeu îl va pierde cu suflarea gurii Lui. 31. Dacă se încrede în rău, se înșeală, căci răul îi va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
dăruiau locurilor sfinte în nume propriu. ― Cinstea de a fi primul din cei care au făcut danii locurilor sfinte din propria lor avere îi revine lui Gavriil monahul, fost mare vistiernic, căruia probabil i s-o fi urât de atâta avuție și la 5 mai 1575 hotărăște: ― Să-l ascultăm, fiule, fiindcă sunt curios cum glăsuiește unul care până mai ieri a fost mare vistiernic - deci unul din cei ce aplicau “pecetluiri pe fețile și chipurile” poslușnicilor și care cine știe
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
limba grecească? ― Ei! Da’ nu te pune cu sinaiții, fiule, fiindcă au scormonit și-n gaură de șarpe pentru a câștiga “procesul”. Uite numai ce spune vodă: “Neodihnindu-se părinții sinaiți...( păi, cum să se hodinească, dacă ar pierde atâta avuție?!) au mai aflat dovezi asupra ceștii pricini”... în care se arată că biserica Sfântul Lazăr “iaste metoh la mănăstirea Fâstâci, care sunt zidite din temelie de... Mihai Racoviță v(oie)vod și sânt închinate la Svântul Munte Sinaiei, după hrisoave
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
șir nesfârșit de abuzuri, pentru care nu puțini egumeni fură destituiți și trimiși chiar în fața tribunalelor. Problema aceasta a mănăstirilor înstrăinate avea un lung istoric. Ahtiați după bunurile pământești, tăinuind documente, măsluind altele, călugării greci aduseră în stăpânirea lor uriașe avuții. Regulamentul Organic obliga mănăstirile închinate de a contribui la cheltuielile statului cu un sfert din veniturile lor, prevederi rămase în bună parte literă moartă, căci egumenii greci nu voiseră să se supună. Semeții călugări nu înțelegeau să atârne în nici un
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
câmp de bătălie. Vecinul din dreapta cerceta atent partea din stânga. La rândul său, cel din partea opusă, cerceta priveliștea din fața celuilalt. Ambii erau din neamul lui Jan Chelbosu. Unul simțea tot mai mult că este sufocat de celălalt. Fiecare, își ciopârțise, parțial, avuția. Ei intraseră la mijloc, între ceilalți vecini. În scurtă vreme, cel din stânga sucombă. De inimă rea, sucombă, că vedea că nu are cum să-l învingă pe adversar. Bucuria celui rămas în viață, declanșă demersurile care să-l poată avantaja
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
program adecvat momentului. Cu reluări de mărșăluirea armatei, cu echipamentele militare. Urmăresc, deși nu le interesează. Urmează ediția de știri. Între altele, ceva, care le captează atenția: o enumerare a celor mai bogați oameni de pe glob, care și-au aglomerat avuțiile mobiliare cu cele mai moderne și scumpe mașini din lume. Pufnesc în râs. Unul dintre aceștia, anunță fata de la microfon, a murit, în urmă cu câteva minute. Am o întrebare, zice cea mai mică: ce face fraierul, acum, cu droaia
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
și...? Dacă altfel nu-mi găsesc un rost. Dar tu ești fată cu liceu. O să fac și facultate. Ce frumoasă te-ai făcut! Romeo încearcă s-o pipăie, dar Tina se retrage ferm. Ce sperioasă ești! Îmi apăr singura mea avuție, ai înțeles? Înțeleg. Dacă vrei, eu te pot lua. Poți să stai la mine, am închiriat o garsonieră. Vedem noi. Fata pleacă mulțumind, iar Romeo comentează tăcut: Nu-mi scapi tu, codano. Satul era în fierbere, lumea petrecea și cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
agăța de-un ștergător ori de capătul vreunei bare de protecție, dar În principiu Înaintau Împreună nestingherite pe bulevard, Întrucât toți cei care, În vremuri normale, s-ar fi aplecat rapid să le culeagă zăceau pe caldarâm, nepăsători la micile avuții care le treceau pe sub nasuri. În zonă se aflau, e drept, și oameni care Încă ar fi putut Întinde o mână Întru sporirea averii - de pildă, bătrânica lungită sub Škoda galbenă, care chiar avea brațul drept ridicat, dar nu În
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
același material, e sfâșiată și crapă ca un pepene copt: aici cei deposedați de drepturi, dincolo cei lipsiți de ele. Iar purtătorii de cuvânt ai justiției se țin departe de împușcături și manevrează șomajul și drumul pe care‑l ia avuția națională, drum ce sfârșește în întuneric, pentru a ieși curând iar la lumină, sub forma unui război mondial. Trag cortina de oameni încolo și încoace, de sforile speculației bursiere, ale traficului de arme, ale scamatoriilor cu prețuri și salarii, ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
și chimval răsunător. Și de aș avea daru proorociei și tainele toate le-aș cunoaște și orice știință, și de aș avea atâta credință încât să mut munții, iar dragoste nu am, nimic nu sunt. Și de aș împărți toată avuția mea și de aș da trupul meu ca să fie ars, iar dragoste nu am nimic nu-mi folosește. Dragostea îndelung rabdă ; dragostea este binevoitoare ; dragostea nu pizmuiește, nu se laudă, nu se trufeste. Dragostea nu se poartă cu necuviință, nu
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
14621505)... Esențial este că ni se demonstrează etapă cu etap ă, că de la întemeiere statul rus s a extins an de an doar prin războaie și cuceriri, prin cruzime și banditism, prin minciună și spoliere, prin supunerea, jefuirea și arderea avuției învinșilor, prin deportarea și înfometarea acestora și aducere a în locul lor a noi coloniști, prin sfâșierea și uciderea de cătr e st ăpâni a propriilor concurenți la domnie. Acestea au fost metodele întrebuințate pentru realizarea statului multinațional rus, vecinul de la
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
desăvîrșit", i-a zis Isus, "du-te de vinde ce ai, dă la săraci, și vei avea o comoară în cer! Apoi vino, și urmează-Mă." 22. Cînd a auzit tînărul vorba aceasta, a plecat foarte întristat, pentru că avea multe avuții. 23. Isus a zis ucenicilor Săi: "Adevărat vă spun că greu va intra un bogat în Împărăția cerurilor. 24. Vă mai spun iarăși că este mai ușor să treacă o cămilă prin urechea acului decît să intre un bogat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
căci nu știți ziua, nici ceasul în care va veni Fiul omului. 14. Atunci Împărăția cerurilor se va asemăna cu un om, care, cînd era să plece într-o altă țară, a chemat pe robii săi, și le-a încredințat avuția sa. 15. Unuia i-a dat cinci talanți, altuia doi, și altuia unul: fiecăruia după puterea lui, și a plecat. 16. Îndată, cel ce primise cei cinci talanți, s-a dus, i-a pus în negoț, și a cîștigat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
la oase”, poate pentru că-s pneumatice, Însă adevărul este că nu avem acces la Înțelegerea fenomenelor aeropurtate, și ne lămurește poetul: se ciomăgesc pentru că sînt capitaliste. Ce mai fac ele acolo sus: „Scuipă foc, amenință cu gaze, scurg și explodează avuții nemăsurate”. Dacă n-am fost dați gata din prima strofă, acum nu mai putem ține piept imaginației care dă cu gaz pe noi, și intrăm turbați Într-un freamăt cu ciripeli. Comportamentul deșănțat al zburătoarelor trebuie hulit, Îl hulim compunînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]