3,148 matches
-
nu o dată, au fost ideile sale), omul Jorge Lavelli, mărunțel, cu ochii jucându-i în permanență, aproape bonom în statura sa îndesată, te invită, indirect, să îl descoși. Ah, Viorica, elle était fort belle... Coborâm într-un salon întins, cu bârne de lemn pe plafon, cu o disco tecă și o fototecă aproape zgândăritor de atractive. Cobo râm și niște ani, până în 1975. Ora Spaniolă de Ravel, Scala din Milano. Geor ges Prêtre, Viorica Cortez, Luigi Alva, Renato Capecchi, Jacques Mars
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
în afară zăbrele negre de fier, burtoase în partea inferioară, ceea ce le dădea o anumită greoaie eleganță) locuind în orașul de sus, în imediata vecinătate a Străzii Domnești. În grandioasa sufragerie căptușită cu lambriuri (chiar și tavanul era prevăzut cu bârne de lemn masive, sculptate), mobilele erau grele, bufetul enorm fiind încastrat în lambriul cu care făcea corp comun (bufetul din sufrageria noastră de atunci, nu numai urât în dizgrația lui, părea o ladă ridicolă față cu ceea ce vedeam, impresionat, la
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
DOCUMENT 1 Această reconstituire, rezultat al unei săpături arheologice și a urmelor găurilor pentru stîlpi, permite înțelegerea organizării acestor case mari ale neoliticului aparținînd grupului rubané. Ele erau construite plecînd de la numeroși stîlpi strînși cu o șarpantă făcută doar din bîrne longitudinale. De asemenea, pentru o mai bună soliditate, erau plantate mai multe rînduri de stîlpi, formînd patru nave. Acoperișul vegetal din stuf era așezat pe gratii de lemn. Pereții, și ei din gratii de lemn, erau acoperiți cu argilă nearsă
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
nu sînt diferențiate între ele: Filiala SPA din Aube desfășoară o energie vecină cu cea a disperării în lupta împotriva violenței. La Champfleury, niște oi erau într-o stare lamentabilă, cocoțate pe 1,5 m de paie, cu capul atingînd bîrnele. În plus, niște cai ale căror copite măsurau mai mult de 20 cm trăiau în niște cocioabe minuscule, fără nici o posibilitate de a se mișca. Animaux magazine, nr. 193, iulie 1991 Nu știm nimic altceva despre aceste oi, despre acești
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
anului, adică trei sute șaizeci și cinci de ani. Iar dintr-al cincilea ciclu, credincioșii vechi de la Carpați numărau ani o sută douăzeci. În văile depărtate, unde izvoarele și puhoaiele înălțimilor se prefac în pâraie și lacuri, iar oamenii își clădesc case de bârne în așezări statornice, lumea își întorsese fața cătră o lege nouă și număra anul 780 de la izbăvitorul Hristos." (pp. 14-15) Deși textemul diasemic subliniat pare caracteristic mai degrabă narațiunii istoriografice (cronicii) decât celei mitice și/sau literare (basmului), dedublarea religioasă
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Singura ocazie sunt serbările școlare, când elevii îmbracă costumele păstrate de la străbunii lor. În rest și provițenii, ca de altfel toți cei din zonă, manifestă interes pentru îmbrăcămintea modernă. III. 4.8 CASELE PROVIȚENILOR, PODOABE DE ARHITECTURĂ POPULARĂ Construite din bârne, cele vechi, din cărămidă sau piatră cele mai recente, casele provițenilor reprezintă adevărate podoabe de arhitectură populară. Cele de lemn, pe fundație înaltă din lespezi de piatră sau numai din piatră prinsă în mortar au de obicei două sau cel
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
fi una din ,,trompetele” hoților, să continui să-ți aduci si tu ,,modesta ta contribuție” la drama poporului Român ! în același stil caracteristic speciei umane (fapt semnalat foarte bine de Isus : ,, de ce vezi paiul din ochii altora și nu vezi bîrna din ochii tăi ?”), cu ani în urmă se vorbea despre americani că în materie de spirit reprezintă niște ,,carcase goale “, iar în materie de cultură generală mulți dintre ei nu știu nici să arate Europa pe hartă. Dar la noi
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
regiunii, în folosul comunității din jur. Acei oameni învățaseră o lecție de viață foarte importantă. Și cel puțin sub acest aspect, dovedeau că viața lor este în concordanță cu învățătura creștină. ,,De ce vezi paiul din ochiul altora și nu vezi bîrna din ochii tăi ?” ,, Nu judeca și nu vei fi judecat !” ,, Cine se crede fără de păcat să arunce primul piatra “. Ei, cum să-i spui unui om care de regulă se crede deșteptul pămîntului, așa ceva ? Cum să-i spui că
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
angajezi într-un asemenea demers. O astfel de analiză, însă, are importanța sa copleșitoare în contextul interpretării critice a discursului în general, din toate motivele pe care le-am parcurs împreună, alături de profesorul Black. Prin urmare, această "plimbare pe muchie" - bârnă? - merită a fi încercată și salut, din principiu, inițiativele critice de această natură. Mai mult, cum vom vedea, demersul etic particular al lui Karlyn Kohrs Campbell se concentrează asupra coordonării dintre intențiile președintelui Nixon, așa cum pot fi acestea inferate strict
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
mai mult, pentru a prefața această lectură fără să îmi impun - ci doar propun - propriile vederi în ce privește întreprinderea critică a lui Campbell, decât că este necesar să fim conștienți de faptul că, la fiecare pas, criticul riscă să "cadă de pe bârnă". Cu alte cuvinte, există pericolul constant și continuu ca, în aventura intelectuală pe care și-a propus-o, Campbell să riște transcenderea acelor limite fine care îi definesc "locul de manevră". Dincolo de aceste metafore, deci, să fim, împreună, conștienți, pe
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
propriile greșeli și păcate, ca să nu se vadă, iar în cea de pe piept le așează pe cele ale aproapelui său, ca să fie întotdeauna la îndemână, ca să le aibă mereu în fața ochilor. Mântuitorul arată limpede acest lucru în cuvintele „să vezi bârna din ochiul tău și nu paiul din ochiul fratelui tău”. în temeiul acestor cuvinte, judecata se schimbă prin practicarea rugăciunii. Vom privi pe aproapele nostru în lumina credinței și a dragostei. Cercetarea tainică în rugăciune, ca într-o oglindă a
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
mai neprihănit. Aceasta este oglinda duhovnicească a rugăciunii, în fața căreia, meditând cu sinceritate, vom descoperi scăderile noastre, slăbiciunile noastre cele ascunse și în același timp, calitățile aproapelui. Exercitând acest fel de a judeca prin rugăciune, vom reuși să scăpăm de bârna din ochiul nostru, dobândind limpezimea vederii. Atunci când ne gândim la alții, să nu-i judecăm, ci să-i privim cu blândețe și cu dragoste sinceră. Prin rugăciune, învingem mândria din noi, care își are originea în diavol, tatăl minciunii și
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
au format în baza unor scheme preconceptuale: glans, glandis (s.f.) avea în limba latină înțelesul "ghindă", "glonț", iar genos (cf. γένος,- εος s.n.) era utilizat în limba greacă cu înțelesul de "naștere, origine"; grinzile acoperișului se numeau la romani trabes (bârna mare) și trabeculum. Trabeculum, unul dintre componentele casei romane a devenit model conceptual în baza identității de caracteristică - forma de bandă sau fascicul a unei structuri anatomice "formate din trabecule" (DM). Mișcările dansului numit în limba latină chorea (un dans
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
vestibul", medicina actualizează imaginea abstractă de "spațiu la intrarea într-o cavitate sau un canal" (DM, 2007: 1153). Dezambiguizarea este obligatorie în uzaj: vestibulum oris; vestibulum auris; vestibulum vaginae, vestibule osseux etc. (DM 2007: 1153). Lat. trabecula, ae (s.f.); Trabecula (bârna mică) a servit, în baza identității de caracteristică (forma de bandă sau de fascicul) drept model preconceptual structurilor anatomice "formate din trabecule". Metaforele medicale împrumută imaginea stabilă în subansamblurile conceptuale pe care le generează: • structura anatomică: trabecula; • caracteristica: trabecular; • intervenția
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
model preconceptual structurilor anatomice "formate din trabecule". Metaforele medicale împrumută imaginea stabilă în subansamblurile conceptuale pe care le generează: • structura anatomică: trabecula; • caracteristica: trabecular; • intervenția chirurgicală: trabeculectomy; trabeculotomy. Trabs, bis (s.f.) era utilizat în limba latină comună cu numeroase sensuri: "bârnă"; (fig.),,trunchi de copac"; "navă ușoară", "acoperiș de casă", "măciucă, ghioagă"; "suliță enormă", "torță". Grinzile acoperișului se numeau în Imperiul Roman, trabes (bârna mare). Lat. fornix, icis (s.m.); cuvântul circula în limba latină comună cu sensurile de "boltă, arc", "arcadă
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
trabecular; • intervenția chirurgicală: trabeculectomy; trabeculotomy. Trabs, bis (s.f.) era utilizat în limba latină comună cu numeroase sensuri: "bârnă"; (fig.),,trunchi de copac"; "navă ușoară", "acoperiș de casă", "măciucă, ghioagă"; "suliță enormă", "torță". Grinzile acoperișului se numeau în Imperiul Roman, trabes (bârna mare). Lat. fornix, icis (s.m.); cuvântul circula în limba latină comună cu sensurile de "boltă, arc", "arcadă" a casei romane; "lupanar". În NA fornix desemnează "un corp sau o suprafață arcuită [...] concavitate sau fund de sac": fornix cerebral; fornix conjunctival
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
icis) "arcadă, boltă" fornix, în anatomie, "corp cu suprafață arcuită" fr. fornix (s.m.); ro. fornix; en. fornix. lat. saeptum (i) ,,perete despărțitor" septum "formațiune anatomică ce separă două regiuni" fr. septum (s.m.); ro. sept (s.n.); en. septum. lat. trabecula (ae) ,,bîrnă mică" lat. trabs (bis) ,,grindă, bârnă" trabecula "structură anatomică având formă de bandă" fr. trabecule (s.f.); ro. trabecul (s.n.); en. trabecula. lat. vestibulum (i) ,,intrare în casă" vestibule (NA: vestibulum, pl. vestibula) ,,spațiu la intrarea într-o cavitate sau un
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
corp cu suprafață arcuită" fr. fornix (s.m.); ro. fornix; en. fornix. lat. saeptum (i) ,,perete despărțitor" septum "formațiune anatomică ce separă două regiuni" fr. septum (s.m.); ro. sept (s.n.); en. septum. lat. trabecula (ae) ,,bîrnă mică" lat. trabs (bis) ,,grindă, bârnă" trabecula "structură anatomică având formă de bandă" fr. trabecule (s.f.); ro. trabecul (s.n.); en. trabecula. lat. vestibulum (i) ,,intrare în casă" vestibule (NA: vestibulum, pl. vestibula) ,,spațiu la intrarea într-o cavitate sau un canal" fr. vestibule (s.m.); ro. vestibul
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
de trecere și p entru făcut focul, în caz de vreme rea. Zilnic unul din echipă, prin rotație, făceam de „jurnă”. La amiază el pregătea mămăliga pentru toți membrii echipei. Ceaunul era permanent atârnat de o sârmă legată de o bârnă care despărțea cele două ape ale colibei. Făină să fi fost că de foame nu duceam lipsă. Ajunsesem cu seceratul buruienilor pe valea unei ape curgătoare numită pârâul Iadului. Eram în timpul amiezii, când trebuia să mergem la masă. Când a
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
chiar păsări, care, din diferite motive, mai mult de natură fiziologică, erau în perioada unor spectacole care, totuși, te înfiorau... Cei care, eventual, sforăiau, erau supuși la alte încercări. Li se băga un laț la ambele picioare , care, trecut peste bârna din mijloc, de care era legat acoperiș ul colibei, și tras de noi, cei trezi, îl ridicam cu picioarel e în sus, până ce capul nu-i mai ajungea la pământ, moment în care, făcându i vânt, în stânga și în dreapta, realizam
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
apoi au înțeles că se revarsă Prutul. Puținul ce-l aveau l-au lăsat în colibă, și-au aruncat câte un sac pe cap și toți trei am părăsit acea întindere de ape mișcătoare. Când ajungem la Pruteț, podețul din bârne era aproape acoperit, nu a trecut mult și a dispărut sub apă. Am intrat toți în coliba mea, băietanii au curățat locul de paiele umede, au lărgit șanțul de protecție dimprejurul colibei și au adus din poala unei căpițe mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
școala confesională și arborează pe acesta emblema caracterului confesional de învățământ. Într-o altă localitate cărășeană, la Gârnic, sătenii decid în anul 1910 să construiască din cărămidă o școală confesională nouă, cu două săli de clasă. Vechea clădire era din bârne de lemn și putea fi folosită ca pretext pentru desființarea școlii. În anul 1908, localnicii din Izgar hotărăsc să refacă școala confesională pentru a fi în acord cu cerințele prevăzute de lege. În așezarea Rusova Veche, autoritățile declară insalubru vechiul
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
hectare, și au întemeiat la marginea septentrională a vechiului sat Rădiu, o mică mahala - mahalaua bucovineni. Aici șiau construit gospodării după chipul și asemănarea celor pe care le avuseseră în satele lor de munte: case și grajduri cu pereții de bârne și cu acoperișul în două ape învălit cu draniță, cu coșare de șipci de brad, cu garduri de scândură și cu fântâni cu roată și acoperiș în fața locuințelor. Aplicând noului teren cumpărat, agricultura îngrijită practicată de ei pe ogoarele pietroase
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
funcția de paznici ai gospodăriilor rămase pustii. De atunci și până astăzi, numărul lor a tot scăzut mereu, așa că din cele 18 locuințe întemeiate în 1922/23, doar 6 (șase) se mai găseau în stare bună în toamna anului 1946. Bârnele din pereții acestora însă au fost căptușite cu vălătuci de pământ și paie ori au fost refăcuți complet prin ceamur. Același ceamur, mai ieftin și mai ocrotitor împotriva zădufurilor de vară și a gerurilor de peste iarnă, a înlocuit bârnele din
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
1946. Bârnele din pereții acestora însă au fost căptușite cu vălătuci de pământ și paie ori au fost refăcuți complet prin ceamur. Același ceamur, mai ieftin și mai ocrotitor împotriva zădufurilor de vară și a gerurilor de peste iarnă, a înlocuit bârnele din pereții multor căsoaie, grajduri și cotețe. Coșarele - câte 2-3-4 de fiecare gospodărie - stau goale și în mare parte schiloade. Vacile de rasă elvețiană pe care în 1922 și 1923 le au adus cu ei din Bucovina, au degenerat complet
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]