17,832 matches
-
sfârșit, într-o perioadă în care aprofundarea textului beletristic tindea să recurgă la unele discipline moderne de cercetare, cu interpretări care să inhibe supremația sociologistă. În plus, humuleșteanul trebuia smuls din noianul de vulgarizări deterministe și reinclus sub auspiciile esteticului, bătălie care se anunța anevoioasă și de durată. Se impunea așadar o recitire atentă a operei sale, dintr-o altă perspectivă, care să facă legătura cu studiile de până la 1945, semnate de N. Iorga, G. Ibrăileanu, E. Lovinescu, francezul Jean Boutière
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
ce fel de timp! Și altele încă. Adeseori mă prinde jalea. Parcă sunt un luptător care am plecat odată petrecut de urale, de ovații și de flori, iar acum mă întorc zdrențăros la haină și la suflet, umil și cu bătălia pierdută. Asta nu e o comparație poetică, ci o realitate crudă. Am trimis ieri la București manuscrisul traducerii 3. E singura speranță. Deocamdată. Azi am plătit taxele la Univșersitateț: 30.000. Ieri am vorbit cu bătrânul și amabilul meu amic
Însemnări despre epistolograful Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5466_a_6791]
-
ai pățit? stărui ea, oprinduse din ronțăit. - Nimic, ce să pățesc? Surveni un moment de tăcere, apoi Alejandra se lungi din nou pe iarbă, cu fața în sus, apucându-se să ronțăie mai departe tulpina. Martín se uita la o bătălie navală cu crucișătoare de pânză, gândindu-se că n-avea de ce să se rușineze de ratarea tatălui său. Se auzi o sirenă de vapor dinspre chei și Martín își zise că era Coral Sea, sau Islas Marquesas. Dar spuse: - Alejandra
ERNESTO SÁBATO Despre eroi și morminte by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/3657_a_4982]
-
repede captivat de fantastică dramă spirituală în care ne lăsați să pătrundem. Destinele se succed într-o incredibilă diversitate, fiecare personaj vine cu lumea lui socială neconfundabilă, cu caracterul și dramă lui personală, pentru a se angrenă treptat într-o bătălie de proporții tulburătoare. Am trăit senzația că mă aflu prins într-un univers asemănător genialelor comedii, divină și umană. Firește, cunoaștem fiecare dintre noi, pe sărite, multe monografii, multe biografii, unele admirabil romanțate, ca să folosesc termenul inventat de Maurois 4
Ștefan J. Fay și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6274_a_7599]
-
nascut din creierul acestora și duc cu ei prestigiul genialilor lor părinți. Știm tot atât de bine ca eroii prinși în cartea dumneavoastră, toți, nu sunt fictivi, nu-s eroi de român, ci oameni care au trăit și au dat realmente supremă bătălie pentru regândirea poeziei. Nu-i confund pe unii cu altii. Dar ce personaj literar, ce tipologie, ca problematică inventată poate fi mai imperativa decât a acestor oameni reali, în fața cărora eroul fictiv plătește? Adevăratul român al existenței omenești este făcut
Ștefan J. Fay și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6274_a_7599]
-
comparabil, ca joc intelectual, cu lumea descrisă de Dante. Poate că numai viața Greciei din jurul lui Pericles, ori a Renașterii din Italia, în care putem pătrunde prin câteva zeci de cărți citite paralel, ne mai oferă un asemenea spectacol de bătălie spirituală totală pentru autenticitate, cum este spectacolul pe care ni l-ați redat dumneavoastră aici, într-o singură carte! Am convingerea că apariția acestei lucrări marchează un ceas fericit în cultura românească. Vă felicit din toată inima, cu entuziasm, si
Ștefan J. Fay și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6274_a_7599]
-
-o noi, criticii generației 1960, și, iată, se pare că revin la ea criticii generației 2000. Tradiția cu pricina a fost pusă de mai multe ori în dificultate. În anii 1930, ea a trebuit să se impună (ca atare!) în bătălia cu puternica generație Iorga-Ibrăileanu, purtătoarea de cuvânt a unei înțelegeri învechite a literaturii, al cărei mesaj era, în ochii lor, preponderent social și chiar antiestetic. Două decenii mai târziu, a fost rândul concepției marxiste despre artă să încerce să arunce
Colocviul criticii literare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3665_a_4990]
-
a optzeci de ani, nici vorbă de Paul Auster, Don DeLillo sau chiar Salman Rushdie. Probabil pentru că toți aceștia - și alții asemănători, de la Cormac McCarthy la Thomas Pynchon - se mulțumesc să scrie doar literatură (și ce literatură!), neimplicându-se în bătăliile ideologice ale timpului. Așadar, ei nu „gândesc”, ei doar creează! Total insuficient în brava noastră lume nouă, nu? În mijlocul unei pleiade de finanțiști, fizicieni, neurologi (Oliver Sacks), oameni de afaceri, psihologi, filantropi (George Soros, clasat al 28-lea), computeriști, ecologi
Alungarea intelectualului din propria casă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3666_a_4991]
-
peste limite și foarte fericiți. Așa s-au prezentat toți cei care au vrut să-i fie alături Oanei Stancu într-una dintre cele mai importante zile din viața sa, după ce atât Maria, cât și mămica sa au dus o bătălia cu viața. Maria Victoria a știut că alături de ea sunt doar oameni dragi, așa că nu a scos un sunet. "Suntem foarte fericiți și este un copil înconjurat de atât iubire, încât uite ce cuminte a fost la botez. Acum se
OANA STANCU și-a BOTEZAT FETIȚA, pe MARIA VICTORIA by Andrei Daniel Vasilescu () [Corola-journal/Journalistic/36777_a_38102]
-
fiziologice, capabile să facă față și activității cognitive a junei Casandra, cititoarea în destine! Mai mult, el e convins de faptul că destinul său este inoxidabil! Agamiță Dandanache, care, de la ’48, n-a cucerit nicio victorie în tot felul de bătălii, apare într-o caleașcă în Troia de sub munte, aflat într-o scadență a suportului biologic, care-i pune în lumină abandonul sexual și o evidentă atrofiere lingvistică. Agamemnon, în cei zece ani cât a durat războiul de la Troia, n-a
Ateismul politic și capul de bour by D.R. Popescu () [Corola-journal/Journalistic/3673_a_4998]
-
picioarele pe pământ: ei au învins gravitația politicului! Aproape că nici clipa ce li s-a dat nu mai știe dacă ei sunt în viață - cu desăvârșire! - lucru nesemnificativ, da, câtă vreme ei, în sfârșit, au învățat să câștige orice bătălie, vii sau morți! Căci ei le aduc oamenilor o iubire serafică, divină! Mălăele și Delakeza par niște Isuși - gemeni, răstigniți pe drumul crucii politice în niște cărucioare din care vor învia prin cuget și simțiri, aducând mântuirea oamenilor! Să revenim
Ateismul politic și capul de bour by D.R. Popescu () [Corola-journal/Journalistic/3673_a_4998]
-
vulturilor! Vina lui Prometeu, lumina adusă de Prometeu din cer, țâfna lui Prometeu, era politica, fiindcă însuși Prometeu întrupa Politica. Dar, până la urmă, ținând cont de învățătura rezultată din inteligența și filosofia ciorilor, vulturul cu aripi de oțel - oțelite în bătălii duse de la 48, - Agamiță Dandanache, a descoperit adevărul ficaților politici, sisifici, și s-a autometamorfozat în vultur de molton, imprevizibil. Spectacolele girate de Mălăele, Cornișteanu și Delakeza m-au făcut să văd schimbarea de sex amorțit a vulturului sisific Agamiță
Ateismul politic și capul de bour by D.R. Popescu () [Corola-journal/Journalistic/3673_a_4998]
-
acceptă propunerea liderului PCdR Constantin Agiu să facă cerere de adeziune la PCR. Acest moment din biografia dr. Dumitru Bagdasar merită investigații în arhivele românești și americane, deoarece se produce într-un moment cheie al desfășurării războiului antisovietic, anume, după bătălia de la Stalingrad! [Părerea noastră este că demersul politic al dr. D.Bagdasar a fost influențat și de contextul politic extern - relațiile dintre SUA și URSS.] Pentru biografia lui G.Ivașcu este necesară mențiunea că el este cooptat în redacția cotidianului
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
fronturilor de pe scena mondială, ci publică doar rezumate insipide ale comunicatelor germanoromâne. Paul Ștefan (alias G.I.) nu e generos cu cititorii, textele sunt crispate, multe dintre ele nesemnate. A intervenit, indiscutabil, cenzura militară, din moment ce redacția nu publică informații corecte despre bătălia de la Stalingrad, comentată pe larg în Anglia, în SUA și cercurile antihitleriste din Franța. Comunicatele germane și ale Armatei Române despre frontul de la Stalingrad sunt false, estompează proporțiile înfrângerii. Abia în 18 iulie 1943 revine, în „Vremea”, rubrica „Războiul”, dar
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
sobru, bogat în fapte militare, cu concluzii ce se referă, aproape exclusiv, la evenimentele din „spațiul sovietic”. Comunicarea este coerentă, lăsând să se întrevadă, ca dominantă, convingerea în forța sovieticilor. Analist înfățișează, pe larg, ca un adevărat cronicar militar, amploarea bătăliilor de tancuri din zona Kursk, comentând strategia și tactica fiecărei tabere beligerante, potrivit tipului tancurilor de pe câmpul de luptă. Este descris succesul debarcării și consolidarea unui cap de pod în Italia, cititorii fiind informați și despre amploarea „luptelor partizanilor” anti-Mussolini
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
metodică a opiniilor analiștilor de la Berlin, preocupați îndeosebi de frontul de Răsărit. Redactorul de la „Vremea” încheie cu opinia unui important ziarist berlinez: „De aproape un an Germania duce o luptă defensivă”; Harcovul a fost eliberat - adaugă Analist -, deci va începe bătălia pentru Nipru. În septembrie, rubrica este din nou reintitulată -„Evenimente politice și militare”, pentru că Analist acordă atenție sporită conferințelor și deciziilor politice ale conducătorilor țărilor beligerante. În februarie-martie 1943, „Vremea” își îmbogățește cercul de colaboratori, Vl.Donescu înțelegând să părăsească
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
1943, Paul Ștefan lansează către cititori întrebări la ordinea zilei, încercând și posibile răspunsuri: „Vor relua sovieticii ofensiva în lunile de iarnă?”; „Până unde se vor retrage Germanii?”; „Când se va produce a doua debarcare în Franța?”; „Vor câștiga sovieticii bătălia Niprului?” etc. Pe alte coordonate de interes public, Paul Ștefan semna, în „Vremea” din 26 februarie 1943, un articol despre propriile-i necazuri: Nu am nici măcar o garsonieră, pentru ca, în 10 octombrie 1943, G.Ivașcu să semneze articolul de fond
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
demonstrație în acest sens. După înăbușirea rebeliunii legionare, foiletoanele semnate D.P. (Dan Petrea) și Paul Ștefan ocupă două pagini de revistă: p. 4 - Tehnica și tactica aviației. 1. Ce trebuie să știm pentru a aprecia just valoarea comunicatelor zilnice ale bătăliilor aeriene. 2. Un nou bombardier american etc.; p. 12 - Un teatru de război uriaș din Norvegia până în Etiopia. Autorul face, la sfârșitul articolului, o sugestie comentatorilor bucureșteni: „Războiul trebuie privit - scrie Ivașcu - în ansamblul lui, fără a se neglija nimic
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
se neglija nimic și ținând seama de posibilitățile liniilor de forțe ale celor doi beligeranți pe un teatru atât de vast.” Observatorul trebuie să înregistreze operațiile „terestre, maritime și aviația” de pretutindeni, spre a putea interpreta „fazele succesive ale acestei bătălii uriașe.” În martie-aprilie 1941, regimul prohitlerist al generalului Ion Antonescu decretează măsuri dure față de forțele politice de stânga, filo-engleze și filoamericane, în primul rând printr-o serie de decizii rasiste și anticomuniste. Sunt dislocați în România agenți ai serviciilor secrete
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
lui René Descartes. În „Vremea” - nr. 600 din 10 mai 1941 - apare pseudonimul Victor Pancu, pe care dl. N. Manolescu l-a identificat a fi al lui Alexandru Gregorian. Victor Pancu semnează, la rubrica „Puncte cardinale”(p. 6), amplul foileton Bătălia petrolului. Elveția și Europa. Paul Ștefan (G.I.) publică la rubrica „Mersul războiului”, Bătălia transportului. Perspectivele războiului în Atlanticul de Nord, unde analizează declarațiile lui Hitler despre Balcani, remarcând faptul că liderul Germaniei „... n-a exprimat nici un cuvânt direct despre URSS
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
Victor Pancu, pe care dl. N. Manolescu l-a identificat a fi al lui Alexandru Gregorian. Victor Pancu semnează, la rubrica „Puncte cardinale”(p. 6), amplul foileton Bătălia petrolului. Elveția și Europa. Paul Ștefan (G.I.) publică la rubrica „Mersul războiului”, Bătălia transportului. Perspectivele războiului în Atlanticul de Nord, unde analizează declarațiile lui Hitler despre Balcani, remarcând faptul că liderul Germaniei „... n-a exprimat nici un cuvânt direct despre URSS și Statele Unite, adică de factorii celorlalte continente”, ca apoi să adauge: „Preluarea oficială
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
control a SIE, liberalul Mihăiță Calimente, a declarat: "Am transmis o listă cu întrebările pe care le-am pus. Prima se referea la faptul că în presa internațională există comentarii clare că între anumite grupuri de interese străine există o bătălie care face să crească sau să scadă prețul aurului la Toronto, a societății care activează aici în România, și atunci există un impact clar asupra unor declarații pe care le dau unii oameni politici și dacă au informații, ce legături
PNL a cerut SIE informații despre Roșia Montană. Care este scopul by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/35227_a_36552]
-
o nouă literatură, ci și reevaluarea întregii istorii a literaturii din punct de vedere ideologic și estetic, așa dar un nou canon. Deceniile următoare au reconfirmat canonul fixat în interbelic de cea de a treia generație de critici maiorescieni, în bătălia lor cu critica socială și naționalistă a unor Ibrăileanu și Iorga, debitoare pe jumătate lui Gherea și criticilor antijunimiști de la sfârșitul secolului XIX. Lucru cu atât mai greu de explicat, cu cât Lovinescu, Călinescu, Cioculescu sau Streinu, protagoniștii canonului interbelic
Despre canonul literar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3525_a_4850]
-
fatală canonului, fiindcă ea se referă la succes, nu la valoare, și e dictată de piața literară, nu de elita critică. Spiritul critic este acela care guvernează canonul, nu economia de piață. Un „canon” al succesului, precum acela pronosticat de „bătălia canonică” din SUA deceniilor trecute, ar însemna moartea literaturii, la fel cum wikipedia înseamnă moartea criticii.
Despre canonul literar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3525_a_4850]
-
nu există, mai este USL, dar USL are o mașinărie politică în spate de 50%, să vedem în ce măsură reușim să avem ca partener în aceste alegeri pe Traian Băsescu și să îl putem desemna pe cel care poate să ducă bătălia cu Ponta și Antonescu, pentru că putem să îi avem pe amândoi candidați în 2014". Emil Boc, cele mai mari șanse de prezidențiabil al PDL Întrebată cine ar putea candida din partea dreptei românești, Elena Udrea a explicat că Emil Boc are
Ce sfat are Udrea pentru Macovei, privind alegerile prezidențiale by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/35275_a_36600]