16,324 matches
-
printre fișe, căutare sisifică și deloc pe gustul celor din jurul meu, dau peste o cronică a lui V. Silvestru la un grup de spectacole ieșene. Marele teatrolog reproșa realizatorilor felul dubios de a alcătui distribuții, la modul „nepotul e mai bătrîn decît Don Pasquale, iar focoasa Norina le putea fi bunică amîndurora”... Mi-amintesc și eu un spectacol defect, (și) din punctul acesta de vedere, cu Ochiul babei; culmea, montat tot la Iași, de un vîrstnic actor, care mai făcea și
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
În care, pe lîngă ofițeri desfrînați, Întîlnea și multe femei ușoare”( ne amintește Troyat). Prudent și pudic, scrii torul trata mereu În glumă subiectul, nimeni neștiind cuadevărat care era adevărul...Plus că la 30 de ani se con sidera prea bătrîn pentru aventuri; dar la 41, culmea, i se părea normal să fie Îndrăgostit! Și totuși, au existat În viața lui Cehov și nume concrete - chiar dacă relațiile nu prea s-au ...concretizat : Dunia Efros, prietenă de-a sorei lui, tînără evreică
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
dând din mână la marea lehamite, de îmi vine să o strâng de gât. "O bolovancă, aia e!", conchide dumneaei. Ah! Doamne, băbăciunea asta simt că mă scoate din minți! Ei, las' c-o să ți-o plătesc eu ție, măgăriță bătrână! Hoașcă perversă și coclită-n mizerii ce ești! Îmi dau, cât de cât, seama că sunt pe cale să fac cine știe ce prostie. O înjur în gândăcește cu pasiune, deși lexicul lor nu-i nici pe departe atât de bogat și îndesit-buruienos
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
dramatice momente își șterse și ochii plini de lacrimi. Lacrimi provocate de reacția la tuse, nu din cine știe ce considerente morale ori emoționale. Își îndreptă privirea astfel limpezită către perete. O nouă însemnare o aștepta: "NU MAI IMPRESIONEZI PE NIMENI, MĂGĂRIȚĂ BĂTRÎNĂ ȘI ȘPERȚARĂ CE EȘTI! LA PENSIE! IEȘI LA PENSIE!". Odată sări în picioare și strigă cuprinsă de furie: "Pe cine faceți voi, mă, măgăriță bătrână? Măgari sunteți voi, puorcilor! Porci ordinari ce sunteți!". Am rămas impresionat. Startul era nemaipomenit. Nu
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
astfel limpezită către perete. O nouă însemnare o aștepta: "NU MAI IMPRESIONEZI PE NIMENI, MĂGĂRIȚĂ BĂTRÎNĂ ȘI ȘPERȚARĂ CE EȘTI! LA PENSIE! IEȘI LA PENSIE!". Odată sări în picioare și strigă cuprinsă de furie: "Pe cine faceți voi, mă, măgăriță bătrână? Măgari sunteți voi, puorcilor! Porci ordinari ce sunteți!". Am rămas impresionat. Startul era nemaipomenit. Nu mă așteptam să se prindă atât de bine și să participe cu atâta suflet din prima ședință, la primii stimuli. Nu i-am rămas dator
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
ochii-n soare, c-apare ea. Parc-o văd: Aaa! Bună, dragă! Am întârziat nițeluș, da' tu nu te superi, nu? Păi, nu, că timpu' meu nu contează, madam. Al tău e estraordinar dă prețios, 'zgura mă-tii dă pocnitoare bătrână!", se montă singur domnul Ciucurel. Ar mai fi comandat un pahar, însă se gândi că nu-i o idee tocmai inspirată. La halul de nervi în care era, cine știe ce porumbel ar fi putut să-i scape. Și asta-i mai
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
din beneficiile zeului. Prins în dansul lui, mai întâi eu și mai apoi personajele mele (aproape că nici nu mai erau parcă, ale lui Alexandru Ivasiuc), mă mulam pe trupul lui ca pe-o tulpină scorburoasă, dar trainică, de salcie bătrână, ca pe-o paradigmă la tot ce adusese vreodată teatrul. Umbra lui mă ajuta tot mai mult să ies din stereotipul deceniului opt; să înțeleg de ce e mai bine ca emisiunea la tvr alb-negru să se încheie la zece seara
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
la următoarea răspântie a pădurii mă voi întâlni cu personajele mele dragi de basm, iar părinții mă sfătuiau să nu rămân în urmă ca adormit. Încă puțin și ajungem în locul unde soții Bethlen stau la pândă ascunzându-se pe după stejarii bătrâni spre a nu fi observați de jivine. Dar ceea ce susținea închipuirea mea, n-avea cum să apară nici în dreapta, nici în stânga drumeagului. Gustam într-o clipită, o fericire nemaigrăită (de care Valy poate că ar fi râs cu cinci guri
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
atât spre grădină cât și spre cele două străzi care-și găseau punctul de întâlnire tocmai în unghiul de 90 de grade pe care-l închegau zidurile, apartamentul era cu vedere spre zăvoaiele ce împânzeau delușoarele, dincolo de grădina cu nuci bătrâni, cu vișini și pruni, cu coacăze și strugurei, împărțită frățește și aceasta cu chiriașii, tot prin anii aceia de firavă republică. Format din două camere, bucătărie, baie și două cămări, apartamentul la care familia generalului în rezervă Bădulescu avusese acces
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
de un interval considerabil între stradă și casă, cât de mic, adică să nu aibă zidurile și ferestrele chiar lângă trotuar. Ca și cum dacă aceasta n-ar fi chiar lângă stradă, în interiorul unei grădini, pe după umbre groase de nuci și meri bătrâni, veninul societății nu ar pătrunde așa repede iar liniștea ar fi poate mai trainică. Nenea Epa, om de nota zece, veșnic zâmbăreț și pus pe șotii, mâhnit în adâncul sufletului că n-a avut fericirea să aibă copii, lucru pe
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
așa cum aproximativă e și viața însăși) ca și cele despre stafia fără cap care, zice se, întotdeauna, înainte de eventualele cataclisme care ar surveni, s-ar lăsa văzută în bibliotecă. Mai ales în zilele din preajma Anului Nou. De fapt bibliotecara cea bătrână, pensionara, era convinsă că, întotdeauna, dacă fantoma fără cap apărea în bibliotecă în noaptea din preajma de Anului Nou, la ora la care patronul cazinoului fusese ucis de unul din cei trei fii (drept pedeapsă dumnezeiască, ucigașului neidentificat niciodată, după ce muriseră
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
în oraș, de dragul cacofoniei (?)nu știa exact. Ceea ce știa era însă că ei, el și cu Valy, o duceau ca lorzii în casa ei, plasată cu gust în fundul unei curți spațioase și plină de umbră deasă, de arbori înalți și bătrâni, cu viță de fragă, dirijată pe spalieri înalți și cu multe tufe de coacăze și strugurei. De două ori pe an trebuia să vopsească din nou toate ferestrele și ușile casei cu vopsea de ulei, albă, să igienizeze cotețele de
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
director mă invită la el acasă. Locuia cam departe de centrul orașului, pe una din străzile în pantă din cartierul supranumit de localnici Davol, într-o casă la modă în acei ani, cu mansardă și cu grădină plină cu nuci bătrâni. Soția lui, Finica, femeie mică de statură și cu ochii mici din cauza miopiei, mă invită la masă. În acea după-masă îi cunoscusem fetele, pe Relia, tot contabilă la un combinat de industrie alimentară, și pe sora ei mai mică, pe
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
felinarelor, agoniza un formidabil eveniment social: sfârșitul duminicii.” De câte ori, într-o zi, sunteți siguri că n-ați murit? La cinematograf: Ibsen - Rața sălbatică (Lucian Pintilie). Citesc în Mâncătorii de etichete: 17 noiembrie ’77: “Nu-i venea să creadă ochilor că bătrânul orășel al copilăriei, cu străzile lui strâmte, întortocheate și parcă brodite sporadic după ambițiile bogătașilor, negustori din alte vremuri, când era posibil ca un singur om să cumpere o întreagă stradă de case, îl aștepta la fel de molcomă ca altă dată
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
ales. Hilde era gravidă prin luna patra. Trebuia să ne trezim dis de - dimineață și să traversăm râul înghețat, prin zăpadă până-n brâu, bărbați și femei, undeva la 20 de kilometri, ca să tăiem un brad extrem de gros. Un brad foarte bătrân. În fiecare zi tăiam cu joagărul câte un pic, pe rând, și ne grăbeam să revenim, tot așa ca la dus, la barăci până să se lase întunericul. Ziua era foarte scurtă și riscai să revii pe orbecăite dacă nu
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Un singur lucru n-a făcut fata asta. N-a aerisit, Pruncu. Te rog pe dumneata să deschizi puțin geamul. Chiar dacă se va răci nițel camera. Mai bine să fie rece în încăpere, decât să miroase urât. Ce mai...Omul bătrân e neputincios, băiete. Fie că nu mai e în stare să facă curat în casă, fie că nu se mai poate spăla...Și miroase urât dacă nu te speli... E-he! Când ești om bătrân, nu te mai vrea nimeni
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
miroase urât. Ce mai...Omul bătrân e neputincios, băiete. Fie că nu mai e în stare să facă curat în casă, fie că nu se mai poate spăla...Și miroase urât dacă nu te speli... E-he! Când ești om bătrân, nu te mai vrea nimeni. Nimeni. Toți se retrag și așteaptă să te vadă într-o bună zi, lat pe catafalc. Abia atunci începi să însemni ceva pentru cei din jur. Asta-i viața. N-au fost destule toate prin
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
am idee cum să definesc această putere incomensurabilă și omniprezență numită Dumnezeu, pentru că și eu am fost persoana DE CE-urilor, tot timpul mi-am pus întrebări despre Dumnezeu. Îl rupeam în bucăți și mi-l imaginam ca pe-o ființă bătrână și înțeleaptă, sau ca pe un lucru și acum am înțeles că nu mai pot face asta. A-i cere unei ființe umane, indiferent ce IQ are, să explice ce este Dumnezeu, este similar cum a-i cere unui pește
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
am liberat din cătănie, apoi ne-am însurat și acum iată-ne ajunși la șaptezeci de ani. Să nu te dai mai tânăr, Pâcule, că suntem de-un leat doar. De, un leat, de un leat, dar tu ești mai bătrân ca mine cu vreo două săptămâni, Dumitre. De aceea te-am ales noi atunci șef, că mai deștept nu ești... hă, hă, hă - a sfârșit vorba Pâcu, cu râsul lui răgușit. M-ați ales pentru că de pe atunci m-am dovedit
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
găsit, cinstită gazdă! - i s-a adresat Pâcu mai mult Măriuței, care tocmai așeza niște străchini pe masă. Bun venit, gospodari dumneavoastră - a răspuns Măriuța, îmbujorată, semn că i-au făcut plăcere vorbele lui Pâcu. Te ții de pozne, pezevenchi bătrân ce ești. Măi Dumitre, aici îi lume subțire și trebuie să fii cu băgare de seamă cum și pe unde calci. Că altfel mănânci mâncare rece. Sau și mai rău...Ți se arată un spate - ca să nu-i zic fund
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
șale taman când Hliboceanu trecea pe lângă el... Vasilică, băiatul moșului! Ascult, moș Pâcule! Fii cu băgare de seamă, că se vede. Se vede tare limpede, flăcăule. Ce se vede, moș Pâcule? N-o fă pe niznaiul cu mine. Îs cal bătrân și ochii aiștia au văzut și văd încă bine... Nici nu-ți închipui cât de bine se vede din dosul vălătucilor de fum scoși de lulea. Eu sunt - poate singurul - care îți înțelege sufletul, băiete... Uite-te și tu mai
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
fi vrut să calce strâmb... Un prieten face mai mult decât o muierușcă flușturatică...Apoi despre Costache nu poți spune că nu este prietenul tuturor cărăușilor. Surprins de cele spuse de Pâcu, Hliboceanu nu știa ce să spună. Pâcu - vulpoi bătrân - și-a dat seama de încurcătura în care se găsea Hliboceanu și a reluat vorba tărăgănat: Nu trebuie să-mi spui nimic, băiete. Nuuu. Ci să faci ceea ce trebuie... oricât de tare te-ar durea inima... Hliboceanu se întreba cum
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
să fim buni de treabă - l-a luat Hliboceanu cu binișorul. Uite-te, Dumitre, și tu la omul ista și învață să vorbești frumos - l-a făcut Pâcu atent, spre deliciul celor din jur. Tu nu știi că pe calul bătrân nu-l mai poți învăța la ham? Și... dacă te ai supărat, apoi în cămeșa în care te-ai supărat tot într-aceea ai să te dessuperi... Te știu eu bine! La tine supărarea ține oleacă mai mult decât stă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
spui cine știe ce polojănie! D-apoi câtă vreme ești viu? Cam ai dreptate, Dumitre. Și, ca să nu-mi uiți glasul chiar în seara, asta te-oi pofti la mine, ca să mai stăm la un pahar de vorbă... Așa, ca două catane bătrâne... Nu-i nevoie să-ți răcești gura de două ori, Pâcule, că în seara asta îți calc pragul negreșit... * De două zile ningea liniștit. Drumul s-a făcut de sanie. În zori de zi, cărăușii trăgeau săniile la încărcat. Astăzi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Ia îndeamnă boii și lasă bocitul, că nu ești babă! Nu te supăra pe mine, nene Hlibocene. Da’ vorbeam și eu, ca să nu-mi înghețe limba-n gură, că în rest... tremură și inima în mine... Învață de la cei mai bătrâni cum se îmbracă la drum lung pe o asemenea vreme - a încheiat vorba Hliboceanu. Vifornița nu dădea nici un semn de oboseală. Mai degrabă se părea că își adună puterile, ca să întoarcă firea pe dos...Cărăușii se conduceau după orice beldie
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]