2,069 matches
-
am observat-o până acum. Este destul de mare, din lemn, cu acoperiș înclinat, la doar câțiva metri de piscină, dar ascunsă de tufișuri și pomi. Deschide ușa și apasă pe întrerupător. Dinăuntru se aude un țipăt. Am impresia că interiorul barăcii seamănă cu o scenă de teatru, foarte strălucitoare în comparație cu întunericul de afară. Dar asta nu e tocmai bine. Pentru că înăuntru, trântiți pe un morman de perne, se află un tip și o tipă care se agită să-și tragă hainele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
că își dă seama de cele întâmplate. Scapă din mână tot ce culesese din bazin și se uită șocată la logodnicul ei și la prietena lui Finn, prinși în flagrant delict. Se lasă o tăcere adâncă. Finn, tot în pragul barăcii, are o reacție la care absolut nimeni nu s-ar fi așteptat. Izbucnește în hohote de râs, în timp ce Daisy și Barney, revenindu-și din paralizie, se reped să se acopere. —Of, Doamne, abia aștept să țin discursul cavalerului de onoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
era, strălucitoare sub soarele de napalm sau tenebroasă ca Styxul atunci când își lua înecatul dorit, după ce gura ei vâscoasă striga: OOOM, OOOM!, jertfa fiind ceva firesc, unanim acceptată de oamenii portului, fără crâcnire. Se schimbau santinelele. Se auzea gălăgie în baraca soldaților, limba lor seamănă cu răpăitul A.K.M.-urilor zicea Mutu, în timp ce își ascundea sub șapcă nimbul de culoarea Lunii, dar Niftode îl contrazicea, pe când își hârjâia spinarea de stâlpul cortului, pentru că porumbul de pe spate năpârlise și îi creștea altul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
sunt! spuse vesel pilotul. Mă iei și pe mine? Hai cu taica! zise minerul trăgându-l pe pilot în mină și dispărură fără să mai audă urarea abia murmurată a paznicului: Noroc bun! Paznicul nu apucă să se întoarcă în baracă. Un miros de vechi îi întoarse privirea. Cu greu desluși întrupându-se din pâclă o șleahtă de soldați mizeri, cu însemnele naziste pe vestoanele decolorate. În spatele lor, o bubuitură îi făcură să se lipească de pământul înghețat. Câțiva mutilați se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
pământul înghețat. Câțiva mutilați se opriră cu mâinile ridicate în fața soldaților. Se auziră câteva focuri de avertisment în aer, dar din stolurile de ciori înghețate nu se clinti niciuna. Paznicul înțelese că ceva nu e în regulă și asmuți din baracă dulăul care dormea lângă sobă. Străinii s-au oprit privind bestia. Un soldat trase un glonț. Glonțul trecu prin câine și ricoșă în pământ. Ăștia-s tot din viitor! gândi paznicul și-i chestionă în limba română. Ciudații se uitară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
legume pentru care trudim din greu. Mi-au Înghețat picioarele și am promoroacă În inimă. -Ce stele ucigașe visezi, ? Cine toarnă În creierul tău de pitpalac răgușit și sfrijit, asemenea enormități? Nu te bucura; astăzi nu cade nici o stea pe baraca nenorocită a lui Ben, Înțelegi Kawabata? -Înțeleg, dar mereu vrei să-mi iei bucuria speranței. Nu pricepi că vreau să-l văd arzând de o stea căzătoare? -Recunosc, ar fi o moarte misterioasă și patetică. Ziarele ar scrie cu litere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
și arată ca un trup purulent, cu răni deschise și nevindecate, au răsărit cotloane jalnice În care s-au aciuiat cu timpul rătăciții sorții de care am amintit mai sus. Sunt nave oarbe, ciuperci otrăvitoare, halte imunde, capcane ale sufletului, barăci ale morții care se sprijină numai pe aerul viciat care le dă târcoale. Prin ele șoarecii, șobolanii, gândacii, circulă nestingheriți și se simt și ei marginalizați, pentru că rareori găsesc ceva de mâncare. O lege nescrisă a acestui cartier al groazei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
decigrame)217. Consulul englez Gardner raportează, la rândul său, în ziua de 7/19 iunie, izbucnirea epidemiei în Iași la începutul lunii, autoritățile trecând la adoptarea măsurilor necesare pentru combaterea ei. Astfel s-a dat dispoziție de a se construi barăci chiar pe înălțimea amplasată în fața consulatului, pentru populația evacuată din cartierele contaminate. George Williamson, un medic englez din Glasgow, care a funcționat și la St. Petersburg înainte de a se instala la Iași, îi comunica lui Gardner că numărul cazurilor de
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
din tabăra turcească, dintre 8 și 20 mai, precizîndu-se că, după debarcarea oștirilor aliate anglo-franceze la Varna, medicii aparținând acestor națiuni, inspectând pozițiile trupelor lui Omer Pașa la Silistra, au hotărât ca, în locurile desemnate ca strategice, să se ridice barăci de lemn pentru trebuințele serviciului medical de campanie. S-a preconizat, de asemenea, să se înființeze spitale pentru trupele europene la Varna, Eski-Șumla, Razgrad, Sofia și Constanța, deși acest din urmă oraș fusese incendiat de trupele ruse. Spitalele centrale ale
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
nici un imobil nu poate fi transformat în spital temporar, deoarece nici un proprietar nu accepta să se dea o asemenea utilizare casei sale. Nemaivorbind de lipsa desăvârșită de fonduri pentru campania sanitară. Până la urmă a fost descoperită, lângă bariera orașului, o baracă pustie, fără ușă și ferestre. Nu s-au putut procura nici paturi, nici saltele și nici rufărie, ci s-a decis instalarea bolnavilor pe paie. Rămînea cine să îngrijească pe bolnavi: medici nu, infirmieri nu... Nu vrea nimeni să fie
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
antiholerică. Doctorița avea să constate însă cu regret că, pe când la lazaretele din județele Romanați și Olt, unde fusese repartizată de Direcția serviciului sanitar, holericii, dintre care mulți soldați și cărăuși țărani, erau tratați "în grajduri bune pentru vite", denumite barace și infirmierii, "Crucea Roșie" dispunea de un număr de barace sistematice, aduse din străinătate, care se puteau instala oriunde și din care multe nici acum [cînd epidemia se stinge] n-au fost întrebuințate"555. Cât a lucrat la lazaretul de la
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
la lazaretele din județele Romanați și Olt, unde fusese repartizată de Direcția serviciului sanitar, holericii, dintre care mulți soldați și cărăuși țărani, erau tratați "în grajduri bune pentru vite", denumite barace și infirmierii, "Crucea Roșie" dispunea de un număr de barace sistematice, aduse din străinătate, care se puteau instala oriunde și din care multe nici acum [cînd epidemia se stinge] n-au fost întrebuințate"555. Cât a lucrat la lazaretul de la Corabia a putut observa că atât administrația comunală, cât și
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
a lagărului de holerici de la Zimnicea, a cărui răspundere îi fusese încredințată de însuși regele Carol I: "Uneori, lagărul nostru se prefăcea într-o baltă noroioasă, prin care abia străbăteam cu grele cizme de călărie. Sălile bolnavilor erau niște imense barăci, fără lumină îndestulătoare, înăbușitoare când ardea soarele și umede când ploua. Bolnavii zăceau pe saltele de paie, unul lângă altul, cu o cărare de noroi ce despărțea amândouă șirurile de paturi. Nu aveam saltele și aproape deloc rufărie"561. Fig
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
portărel. În jurul orei 7.30, elevii exteni au Început să dea buzna la poartă, grăbindu-se la ore. Puținii profesori care aveau câte o mașină “Dacia” claxonau de zor să li se deschidă porțile mari. Noi stăteam pe băncuța din baraca portărelului, băncuță aflată chiar lângă ușă, cu capetele plecate, spășite și gândindu-ne cu Îngrijorare la cele ce aveau să urmeze... A venit din nou vremea să găsim cât mai repede o soluție de salvare din această situație chinuitoare. În
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
e întuneric este doar întuneric. Era numai un exemplu, a spus omul bisericii. Trei exemple, ca să fim mai exacți. Ne-am așezat fiecare pe câte o piatră, în fața casei mele, care nu este propriu-zis o casă, ci un fel de baracă făcută pentru tăietorii de lemne de către Elis din Lillåberg. Soarele cobora spre apus. Primăvara soarele apune întotdeauna în mlaștina Lillholm. Ceea ce căutăm noi în biserică este tonul deosebit, continuă el. Umanitatea insondabilă. Marea artă ca experiență personală și aventură. Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
vede foarte limpede. Casele din Noul Ierusalim sunt foarte, foarte pătrate și lipsite de suflet, nu au podoabe și sunt lipsite de plăcerea formei. Ca să fim sinceri, orașul seamănă cu o tabără de oaste sau o bază militară modernă, cu barăci, cazarme, clădirea statului-major și turnul de pază. Nimic altceva. Și așa ceva nu ar fi imaginat nici Doré, nici Dumnezeu. în copia mea am făcut un Ierusalim mult mai măreț. înmormântarea lui Doré e descrisă în xilogravurile lui Pisan și Bertrand
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
întâlniri AA ici-colo, aruncate pe listă pentru variație. în timp ce mă holbam la el, am observat că sala de mese era denumită Salonul de Mese. Salon de Mese pe naiba! Mai curând cocioaba de mese, m-am gândit. Nu, mai bine, baraca de mese. Nu, stați puțin, coliba de mese. Nu, și mai bine, cantina din clădirea condamnaților, m-am gândit cuprinsă de o furie crescândă. M-am uitat din nou în ochii lui Chris. Mai aveam o întrebare. —Ăăăă, Chris, tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
noi ceilalți. Eram vrăjită de apropierea aceea, de căldura mâinii acestui bărbat puternic, mână care se plimba ușor de-a lungul mânecii mele. Dar am ieșit din transă ca să protestez înlăcrimată. Nu înțelegi! Sunt aici numai fiindc-am crezut că baraca asta e o fermă de sănătate. Dar nu e nimic în neregulă cu mine! într-o anumită măsură, mă așteptasem să fiu contrazisă, dar Chris n-a făcut decât să scoată niște exclamații cu tentă generală, menite să mă liniștească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
ca și tine, la început am crezut că tata glumește și vrea să mă sperie. După o vreme însă, m-am convins că nu-i vorba de așa ceva. Am ieșit apoi afară, tata avea două cazmale, probabil le găsise în baraca lui Fritz. În spatele ei, ne-am apucat să săpăm o groapă. N-am putut s-o facem prea adâncă, pentru că stânca era foarte aproape de suprafață. Imediat ce am terminat, și-a încărcat flinta și mi-a spus să aduc catârii acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
mai primesc străini pe terenul lor, explică rece șeful, cu vocea asprită de o bere pe care o soarbe din picioare. Acolo, cel puțin, trăiesc, fac dragoste, se mănâncă, se otrăvesc, se omoară între ei. Pe când noi discutăm asta în baracă, șoferul de la ziar fumează afară țigară de la țigară (Sandu e șoferul care făcea la fiecare chenzină drumul la angroul din Militari să cumpere mâncare pentru cățeii Politehnicii, cu banii adunați din toată redacția). Îmi vine să spun că, până nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
victime, neputința de a intra în legătură cu cei de-acasă, primele imagini televizate ale „revoluției“, „teroriștii“, grozăviile despre care relata presa internațională, farsa procesului, executarea soților Ceaușescu, imaginile de coșmar din căminele de copii abandonați și handicapați, stabilimente ce semănau cu barăcile unor lagăre de exterminare ce stârneau în Germania un val de oroare se contopeau într-un amestec de hybris și catharsis, luând proporții emoționale copleșitoare în preajma Sărbătorilor Crăciunului, când cei de-aici sunt cuprinși dintr-odată de o nețărmurită milostenie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
Mă tem că am putea vorbi de o actualitate a deșerturilor în lumea de azi. Nu le vedem din pricina agitației care le camuflează. Dormim la un motel din Valea Morții. Afară din mașină, aerul e sufocant. Sunt trei grupuri de barăci aici. Nouă ni se dau camere în cel botezat Road Runner's ceea ce aflu că înseamnă "alergătoarea drumurilor". În drum spre barăci, doctorul Costin ne spune că "alergătoarea drumurilor" e o pasăre cu cioc lung și coadă lungă. Poate fi
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
camuflează. Dormim la un motel din Valea Morții. Afară din mașină, aerul e sufocant. Sunt trei grupuri de barăci aici. Nouă ni se dau camere în cel botezat Road Runner's ceea ce aflu că înseamnă "alergătoarea drumurilor". În drum spre barăci, doctorul Costin ne spune că "alergătoarea drumurilor" e o pasăre cu cioc lung și coadă lungă. Poate fi văzută pe toate drumurile Americii și se apără de dușmani fugind aproape continuu. De ce preferă drumurile, câmpurilor și pădurilor, nu știe. "Poate
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
până ce mă dumiresc că "obiectul" are patru viteze; în consecință, trebuie să trag de patru ori de firul ce atârnă din tavan pentru ca elicea să nu se mai învîrtă. Răpuși de căldură, ne repezim să ne răcorim în piscina din apropierea barăcilor. Înot mai mult pe spate ca să pot privi cerul decolorat al deșertului. Câțiva lilieci dau ocol deasupra, ceea ce o face pe Blandiana să se sperie că i s-ar putea agăța în păr. Ca să prevină o asemenea eventualitate iese din
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
agăța în păr. Ca să prevină o asemenea eventualitate iese din piscină. Din solidaritate, Băcanu renunță și el. Eu mai înot vreun sfert de oră, după care, răcorit, mă apuc să "studiez" mai atent oaza, unde ne găsim. În fața celor două barăci, deasupra cărora au fost așezate firmele Saloon și Dining Room, exista niște arbori (ceva între salcie și plop), bătrâni de peste treizeci de ani, probabil. Lângă ei au fost puse, pentru impresionarea vilegiaturiștilor, roți vechi de căruță, mai înalte decât ale
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]