2,211 matches
-
Desigur, și alte nume pot avea o vechime mai mare (Hriscu, Vrabie, Stoica ș.a.), sau sunt ajunși aici prin căsătorie cu fete localnice (Barbu, Stancana, Marinciu, Bulbuceanu, Ibănescu etc.). Sunt și nume ce indică naționalități diferite, ajunse aici în urma năvălitorilor barbari sau a războaielor medievale (precum: Stavâr, Sâlav, Turcu, Ocraim, Razâi, Palaghiu). Rămâne însă indiscutabil faptul că fondul antroponimelor, în frunte cu cel de Oatu (Ouatu), desemnează un sat tipic răzășesc, cu puțini venetici în structura sa antroponimică. Se pare că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Această etapă reprezintă un element de orientare nu doar cu valoare abstractă, ci și concretă oglindită mai ales în ușurința cu care omul civilizat modern regresează la acele moduri primitive și rudimentare de comportare, oricând confundabile cu cele ale unui "barbar". De asemenea, pornind de aici, poate fi formulată problema sacrificiilor care au fost necesare pentru atingerea unor forme superioare, civilizate de comportament. Diferențierea față de omul primitiv este tranșabilă pe tărâmul breslei psihologilor, înrudită cu cea a șamanilor, dar nereductibilă la
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
militară și comercială, jumătate din vagoanele și locomotivele căilor ferate au fost confiscate de ruși, odată cu uriașe cantități de mărfuri și de utilaje petroliere... Dar poate și mai cumplite pentru populația civilă au fost acțiunile înspăimântătoare comise de trupele de barbari dezlănțuiți care reprezentau Armata Roșie, zisă „de eliberare“: violuri colective, furturi și jafuri de tot felul. În alt jurnal al său - inedit - Sanda Stolojan, refugiată la Predeal în timpul bombardamentelor din București, la sfârșitul lunii august 1944, descrie trecerea Armatei Roșii
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
în susținerea afirmațiilor jurnalistului, iar deschiderea enciclopedică a acestuia permite recursul la texte dindomenii variate de cunoaștere și comunicare: "Căci fiecare popor are o mare doză de dispreț pentru celelalte și multă laudă pentru sine însuș. Grecii și romanii numeau barbari pe toată lumea. Turcii numesc toată creștinătatea "ghiaur" și fiece popor îndeosebi are o mulțime de gingășii pentru vecinul său în această lume care, după Leibniz, e cea mai bună dintre lumile ce sunt cu putință. A trăi și a vorbi
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
fondare se face în acord cu mediul indigen compus deja din elemente galice. Acest acord și fuziunea dintre greci și indigeni sînt simbolizate de căsătoria dintre șeful grec și fiica regelui galic. Conținutul ideologic al preponderenței elementului grec asupra celui barbar este bine marcat de alegerea făcută de Gyptis. 2. Formarea Galiei (secolele V-II î. I.C.) Începînd cu secolul al V-lea î.I.C., Galia primește o dublă influență: celtică în nord și greco-romană în sud. Ea cunoaște, în prima
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Aurelius și a lui Commodus, Galia își regăsește prosperitatea cu dinastia Severilor (193-235). Dar acest echilibru fragil este din nou pus sub semnul întrebării de reluarea brutală a invaziilor germanice. După ele, Galia rămîne rănită, dar și transformată. Din nou barbarii sînt cei care pun capăt acestei reînnoiri galice din secolul al IV-lea. Criza din secolul al III-lea Secolul al III-lea corespunde unei epoci de criză pentru întreaga lume romană. Cauzele și aspectele acestei crize sînt foarte complexe
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
p.80), viile sînt în paragină, canalele de drenare ale așezărilor de pe Saône sînt inutilizabile; orașul însuși nu mai este decît o îngrămădire de clădiri distruse. În mai multe regiuni, precum Somme, săpăturile atestă dispariția vilelor. Pe de altă parte, barbarii învinși sau foști prizonieri galo-romani, recuperați de la germani, au fost instalați sub numele de "letes" pe pămînturile provinciilor în calitate de coloniști, implantare care putea să aibă consecințe importante, întrucît facilita prezența unei populații de origine germanică în interiorul Imperiului. Dar trebuie să
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
unor cetăți: Cambrai ia locul lui Bavay la nervieni; cetatea carnuților se împarte între Chartres și Orléans, iar cea a alobrogilor este distribuită între Vienne, Geneva și Grenoble. După victoria lui Probus, pacea pare să revină, dar este foarte relativă. Barbarii sînt încă foarte agitați și sînt necesare intervenții frecvente. Mai ales, țara este străbătută de bagauzi, bande rătăcitoare de țărani ruinați, de dezertori, de sclavi fugari. În 285-286, bagauzii sînt zdrobiți, dar această formă de rezistență contra puterii rămîne endemică
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
350. Pentru a-i veni de hac, împăratul Constanțiu al II-lea face apel la alamani, care profită și invadează Galia. Constanțiu îi încredințează nepotului său, Iulian, apărarea țării. O campanie remarcabilă (victoria de la Strasbourg în 357) duce la expulzarea barbarilor și Iulian este proclamat împărat de către trupele sale la Lutetia în 360. Dar răgazul este de scurtă durată: încă din 366, invaziile reîncep și istoria Galiei în a II-a jumătate a secolului al IV-lea nu este decît o
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în povestire de apariția în visul lui Martin a lui Hristos purtînd jumătatea de hlamidă dată săracului. Doi ani mai tîrziu, Martin primește botezul, apoi părăsește armata romană în 356 pentru a se consacra misiunii sale de evanghelizare. 7. Epoca barbarilor (sfîrșitul secolului al IV-lea sfîrșitul secolului al VII-lea) Timp de trei sute de ani, teritoriul Galiei cunoaște o imensă mutație. Prăbușirea Imperiului Roman, odată cu invaziile barbare, face să apară puteri noi, din care se desprinde puterea francă și, împreună cu
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
romană a Galiei *prefectură a pretoriului, *dioceze, provincii, cetăți, aristocrație senatorială ascunde transformări foarte profunde. Sub amenințarea invaziilor, Imperiul, cum am văzut, s-a militarizat: orașele s-au închis la adăpostul incintelor; armate, care cuprind deja o proporție mare de barbari, campează și pe frontiera Rinului și în interiorul țării, iar șefii lor tind să acapareze partea esențială a puterii, în detrimentul civililor. Pe de altă parte, Imperiul s-a creștinat, începînd cu orașele. Episcopii devin personaje de prim plan, viața monastică și-
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Pe de altă parte, Imperiul s-a creștinat, începînd cu orașele. Episcopii devin personaje de prim plan, viața monastică și-a făcut apariția în Galia și, sub impulsul Sfîntului Martin, a început evanghelizarea satelor. Dar fragilul echilibru dintre romani și barbari este definitiv rupt la începutul secolului al V-lea. Marile invazii. Galia a cunoscut atunci trei mari acțiuni succesive și foarte diferite ale popoarelor barbare. La începutul secolului, un grup de popoare vandalii, suevii trec Rinul (406-407) și devastează toată
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și botezul său la Reims, în mod cert în 496. În mod tradițional atribuită influenței reginei Clotilda și a episcopului de Reims, Sfîntul Remi, convertirea regelui și a poporului său a avut consecințe imense, făcînd din francii salieni, față de alți barbari, păgîni sau eretici, campionii creștinismului roman, deci aliații galoromanilor deja convertiți (document, p.91). Victoria asupra vizigoților, care se retrag atunci în Spania, este urmată de recunoașterea autorității lui Clovis în Galia printr-o ambasadă venită de la Constantinopol. În ultimii
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în 1504, în ciuda actelor de vitejie ale lui Bayard. În Italia de Nord, Ludovic al XII-lea se lovește în curînd de o puternică coaliție ridicată împotriva lui de papa Iulius al II-lea, care vrea să-i alunge "pe barbari afară din Italia". Mai întîi învingători, mai ales la Ravenna, datorită lui Gaston de Foix, ucis în bătălie (1512), francezii, învinși, trebuie să evacueze ducatul Milano și chiar să facă față unei invadări a Burgundiei de către elvețieni și a Picardiei
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
dialectele locale rămîn la loc de cinste. Populația orașelor se întinde de la lumea prăvăliilor și a meșteșugurilor, care ține de burghezia populară, la acele "clase periculoase" din suburbii, populație flotantă, dezrădăcinată, gata să se alăture celei mai mici agitații, noi "barbari" în ochii bugheziei. Muncitorii, "clasele lucrătoare" constituie un grup eterogen. În preajma lui 1848 încă, muncitorii din marea industrie reprezintă aproximativ un sfert numai din mîna de lucru. Situația dominantă este cea a muncitorului care lucrează într-o mică intreprindere; este
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
împărțită în elecțiuni avînd în frunte ofițeri ai regelui, însărcinați mai ales cu repartizarea birului. În secolul al XVII-lea, generalitatea devine circumscripție administrativă în care își are reședința intendentul de justiție, poliție și finanțe. Gotic. Termen peiorativ, echivalent cu "barbar", aplicat de către renascentiști artei Evului Mediu, în special artei care, născută în Ile-de-France, succede artei romane în sec. al XII-lea. Hală. Construcție tipică funcției economice a orașului medieval: hală de pînză, hală de grîu... Acolo își impunea orașul marca
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
acuzat. Ea se bazează pe principiul intervenției divine. Foarte practicată în Evul Mediu tîrziu, a fost interzisă de către Biserică în al IV-lea conciliu de la Latran în 1215. Ordo. Nume dat clasei de notabili dintr-un oraș roman. Ospitalitate. Instalarea barbarilor pe pămînturile unui mare proprietar roman. Ost. Termenul (vine din latinescul hostis, dușman) poate desemna fie o expediție militară, fie serviciul militar datorat de vasal seniorului său. Pace (instituțiile de). Ansamblu de instituții înființate de Biserică începînd de la sfîrșitul secolului
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
viața culturală, 75 Mutațiile religioase, 76 Un echilibru fragil, 77 Activități economice și constrîngeri sociale, 77 Dificultățile religioase, 79 Prăbușirea Galiei, 79 Documente: 1. Teritoriul eduen la începutul secolului al IV-lea, 80 2. Milostenia Sfîntului Martin, 82 7. Epoca barbarilor (sfîrșitul secolului al IV-lea sfîrșitul secolului al VII-lea), 83 Invaziile barbare (secolul al V-lea), 83 Marile invazii, 84 Regatele barbare, 84 Merovingienii (secolele al VI-lea al VII-lea), 85 Clovis, 85 Regatul franc, 86 Forțele centrifuge
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
al VII-lea), 83 Invaziile barbare (secolul al V-lea), 83 Marile invazii, 84 Regatele barbare, 84 Merovingienii (secolele al VI-lea al VII-lea), 85 Clovis, 85 Regatul franc, 86 Forțele centrifuge, 87 Elementele de fuziune, 88 Romani și barbari, 88 Societatea merovingiană, 89 Creștinarea, 90 Document: Botezul lui Clovis, 91 8. Imperiul lui Carol cel Mare (secolele al VIII-lea al IX-lea), 93 Formarea, 94 Primarii palatului, 94 Charles Martel și Pepin cel Scurt, 94 Cuceririle lui Carol
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
China 20 Franța la ora sa exactă 21 Satul din Vaucluse ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ISTORIA FRANȚEI Glosar 6 1 Prefață Cuvînt înainte De la piatră la fier: primele comunități Formarea Galiei Cucerirea Galiei Noile puteri Civilizația galo-romană De la Imperiul Roman la regatele barbare Epoca barbarilor Imperiul lui Carol cel Mare Nașterea Franței Societatea feudală Marele regat capețian Războiul de O Sută de Ani Sate și orașe (sec. XV-XVIII) Sec. XVI. De la Carol VIII la Henric II Criza războaielor religioase Franța lui Richelieu și a lui
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
e asociată cu o participare încă scăzută la rațiune, iar nu cu plenitudinea ei. Pentru grecii vechi însă, a fi liber nu însemna altceva decît a fi om în deplinătatea dezvoltării lui, în statura lui întreagă. Asemenea sclavilor și copiilor, barbarii și femeile erau considerați oameni neîmpliniți, neterminați, necrescuți pînă la capăt. în ce privește femeile, această incompletitudine ținea, potrivit doctrinelor medicale antice, chiar de genele lor. Femeile erau, prin natura lor, mai reci și mai umede, mai fluide, mai lipsite de formă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
după "deșertăciunea deșertăciunilor, toate sunt deșertăciuni!" (Ecclesiastul, 1, 2); "[10] vorbele și faptele noastre bune vor da rod însutit, atunci când trupul nostru nu va mai fi decât pulbere" (p. 41) - aluzie la "Pilda Semănătorului" (Luca, 8, 8); "[11] Acești străini, barbari de la miazănoapte și miazăzi, urmează năluciri și patimi ale clipei; în sufletul lor nu trăiește un Bizanț al tuturor veacurilor, ci un Bizanț de o zi, când pot să câștige sigle și să bea vin, după ce vor luneca prin sânge
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Răsăritului, emoționant în simplitatea lui hieratică. Nu ne mai ajunge pentru că nu-l mai înțelegem. Și astfel, din ignorarea Tradiției noastre, ca element constitutiv al trupului mistic al lui Hristos; din lipsa noastră de mândrie ortodoxă; din mentalitatea noastră de barbari și de robi, care uităm că există o civilizație și o cultură a Răsăritului, ai cărei moștenitori suntem, vine stricarea cea mare în Biserică. O știam și eram îndurerați. Dar ca însuși șeful Bisericii să depună mărturie de dependență față de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
mare din lemn �n interiorul c?reia merge un om; dar ?i schelele, care de acum s�nt mobile ?i urm?resc progresiv zidurile �n construc?ie. Elaborarea unui stil nou Dup? ce a mo?tenit calificativul de �gotic� � deci, barbar � de la dispre?ul umani?tilor italieni ai Rena?terii, arhitectura medieval?, mai ales catedrală, d? na?tere unor divergen?e �n s�nul arhitec?ilor ?i teoreticienilor clasici. Romanticii s�nt cei care, la �nceputul secolului al XIX-lea, o
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
mai ales ai armatelor napoleoniene la Leipzig (1813). Aceast? paști?? ilustreaz? identificarea culturii germane cu civiliza?ia antic? conceput? ca valoare universal? ?i stabile?te o simetrie �ntre r?zboinicii germani ?i atenienii �nving?tori ai per?ilor, adic? ai barbarilor. ARHITECTURĂ �N SECOLUL AL XIX-LEA: �NTRE ISTORICISM ?I INDUSTRIE 1. Excesul de istoricism �n secolul al XIX-lea, arhitec?îi dispun de un evantai stilistic care ?ine de la Antichitate ?i de la numeroasele interpret?ri al acesteia la formele Evului
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]