2,816 matches
-
Idem, p. 45. 60 Idem, p. 46. 61 Idem, p. 46-47. 62 Adriana Babeți, Bătăliile pierdute. Dimitrie Cantemir. Strategii de lectură, Editura Amarcord, Timișoara, 1998, p. 156. 63 Ibidem. 64 Idem, p. 157. 65 Fapt demonstrat de Gabriel Mihăilescu, Universul baroc al "Istoriei ieroglifice" între retorică și imaginar, Academia Română, Fundația Națională pentru Știință și Artă, Institutul de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu", București, 2002, p. 120-132. 66 Doina Curticăpeanu, Orizonturile vieții în literatura veche românească, Editura Minerva, București, 1975, p.
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Lucain, o vede pe actriță murind. Ospitalitatea este spectaculară, reflexivă, joc de priviri întoarse, joc de oglinzi. Actrița e considerată oglindă, Lucain oglindă a acestei oglinzi. Dar la aceste schimburi corespunde un regim particular prin hipertrofierea semnelor, prin monstruozitatea lor barocă. Ospitalitatea este teren de întâlniri, de schimburi, de amestec al identității și alterității și arie de interculturalitate prin excelență. Am văzut că povestirea începea la Paris prin evaziuni multiple cu Lucain, dar mai ales cu Horus, fiu al vechiului Egipt
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
muzică și poezie oferă spectacolul unei stări în măsură să suscite totodată milă și teamă. Cât despre Mad Trist nu din întâmplare ajunge el în mâinile naratorului care îl decorează cu titlul favorit al lui Roderick Usher. Povestea naivă și barocă (după cum o califică naratorul) este o punere în abis a ceea ce se întâmplă în casa Usher, o poveste de ospitalitate refuzată (cavalerul Etherred udat de ploaie și temându-se de izbucnirea unei furtuni încearcă să intre în casa pustnicului) care
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ar putea să reprezinte limbajul însuși și fabricarea sa628, l-ar da sau l-ar concede. De unde necesitatea de a lua limbajul drept ceea ce el este, în mod literal și nu învăluit într-o înșelătoare tunică de mătase cu efecte baroce, metaforice, alegorice sau simbolice, Limbajul nu va spune decât ceea ce el este, el ar fi același și cel care îl reprezintă, semnificându-l ar fi semnificatul. Witz-ul vine atunci să spună ceea ce scapă în această lungă minciună laborioasă, în această
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și un căluț pe care l-am achiziționat dintr-o piață de vechituri din Haifa. Altă lucrare, și aceasta, bineînțeles, face parte dintr-o serie, intitulată "Cuplu". Datează dintr-o perioadă când acopeream totul, hai să-i spunem perioada mea "barocă". Alături de scris își face loc imaginea și, bineînțeles, obiectul ready-made, care mă preocupă de vreo zece ani. Un element grafic pe care îl folosesc din ce în ce mai pregnant în desenele mele. Sunt foarte atras în ultimul timp de cuvânt, ca scriitură grafică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
asculte unii pe alții, să se obișnuiască cu scena. M.S. Da, dar vă spun încă odată: trebuie să fii un artist complet, să știi foarte multă muzică, să asculți mult. (Emisiunea Tv "Fascinația Muzicii", decembrie 1996) Radu Gabrea O lume barocă. Un banchet al metaforei. De aceea, o rezonanță armonică între poemul în imagine și poemul-fluviu al lui Fănuș Neagu.1 O reconstituire, argumentată și prin sugestie, a unei tragedii istorice.2 Un film considerat, cu toate hăcuielile cenzurii, o mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
întuneric, în gînduri și neliniști. De ele nu pot să scap. Dormind împreună, nu pot să citesc. Nu pot să aprind nici-o sursă de lumină. Stau cu ochii pe tavan, număr urmele de țînțari și de muște moarte, desenele zugravului, baroce de-a dreptul, liniile care formează o stea, ușor deformată. Chiar deasupra capului meu. Într-o noapte, am evadat! Pe uliță. Am ridicat capul și, atît de aproape de mine, un cer superb, limpede, foarte jos și încărcat cu stele. Cerul
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11378_a_12703]
-
rostirea cuvîntului este pentru prima dată cînd Purcărete optează pentru asta iar funcția lui, vitală pentru dimensiunile narațiunii lui Rabelais, este conținută în ritmul teribil în care se joacă pe scenă. Un transfer surprinzător absența replicilor tocmai dintr-o construcție barocă care îmbină și combină cuvinte ca cea a lui Rabelais care recuperează forța cuvîntului în forța gestului, mișcării, expresiei corporale, mimicii actorilor. Pe ei se bazează pariul lui Purcărete, pe energii pe care le cunoaște sau pe care le descoperă
Despre starea oamenilor sau cum tălmăcește Purcărete regizorul cuvîntul lui Rabelais by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13667_a_14992]
-
dar ferm, în problemele morale pe care le ridică lumea în care trăim, după cum sînt, în aceeași măsură, spirite senine, cu o evidentă aplecare către ironia reflexivă și tandră. De la desenul voluptuos, cu linia încîlcită și nervoasă, în care senzualitățile baroce și misterul rembrandtian sînt invocate în sine, fără parteneriatul altui pretext plastic în afara celui pe care limbajul singur și-l oferă, la modulările serialiste și minimaliste, de la jocul cu lumea tabloului și cu lumea propriu-zisă, concentrată în imaginea globului pămîntesc
România-Elveția și retur by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16651_a_17976]
-
Fernet este surprins de o furtună; avionul aterizează forțat în fața domului dintr-o metropolă necunoscută, pasagerii sunt duși spre hotel. Doar Mastorna este acompaniat cu sania de una dintre stewardese într-o călătorie fantastică prin zăpezi. Ajunși la un hotel baroc construit printre nămeți în mijlocul lui nicăieri și aflat momentan în pană de curent, (anti)eroul se întâlnește cu un vechi coleg de muncă, fost actor de circ; asistă la numărul unei dansatoare exotice, încheiat apoteotic cu un travaliu direct pe
Fellini după Fellini by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13098_a_14423]
-
la Pribor, și Gregor Mendel, părintele geneticii moderne. Faima de loc de vilegiatură a făcut ca locuitorii să și demoleze vechile case de lemn, adevărate bijuterii arhitectonice, îmbinând stilul străvechi al caselor de lemn din Carpați cu stilurile renascentist sau baroc și înlocuindu-le cu altele noi, din cărămidă. Pentru a salva aceste case vechi, caracteristice Moraviei valahe, frații Bohumil și Alois Jaronek, doi oameni de suflet, au inițiat, încă înainte de 1900, înființarea unui muzeu în aer liber, dar enormele greutăți
Societatea culturală „Ținutul Herța” București, România. In: Curierul „Ginta latină” by Emil Petru Rațiu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2232]
-
din București. Diferite că atitudine filozofica, metoda critică și stil, aceste trei contribuții românești la exegeza cervantină au o dublă și importanța legătură comună și anume, pe de o parte, situarea în raport cu tipurile de bază, tradiționale de hermeneutica a tipul baroc parodic, tipul romantic eroic și tipul modern realist, larg cuprinzător a, iar pe de altă parte, depășirea acestora prin folosirea de metodologii moderne și aportul original prin propunerea unor inedite concepte-cheie. Don Quijote înnobilează jocurile... Astfel, este evident că în elaborarea
Noi concepte-cheie în interpretarea lui Don Quijote by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/17615_a_18940]
-
de restriște își petreceau timpul țesând brocarturi grele, împodobite cu desene fastuoase, lucrate în fir de aur. Cu acele brocarturi (care pot fi văzute și azi în muzeele mănăstirilor) seamănă textul Crisulei Ștefănescu. Este un text cu o lucrătura savanta, baroc, fără legătură cu prezentul, în afară de o anumită experiență a scrisului care nu poate fi decât a unui autor de la sfârșitul secolului douăzeci. Personajele principale ale piesei sunt Vlad Dracula, Satana și Ana din legendă meșterului Manole. Satana de îndrăgostește de
Setea de poezie by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17656_a_18981]
-
grabă sarabanda:/ Ici-colo, rar, surpări diluviene,/ Polonia, Norvegia, Finlanda,/ Prăsire pretutindene de hiene"), pentru că imaginea lor să se stilizeze sarcastic, într-o suită de paradoxuri ale îndurerării: "Că vitele la iarmaroc/ Suflam prin țarcuri doctrinare/ Imbecili de nenorocire./ Preamărim absurdul baroc/ Sub ziarele patrafire./ Pe-ncovoiata-ne spinare/ Ne arde litera de foc./ Orbi, orbi în oarbă alinare,/ Orbi în pustiu de mîntuire/ Orbecăim prin gnoze culinare,/ Prin vid geros de rugăciune/ - Milă din stelele potire,/ Vezi-ne stelele nebune,/ Vezi
După un model dantesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18151_a_19476]
-
Vînturi polare-ti matură prin viață./ Vrei leac la foame de căldură?/ Îmbracă-te cu gheață!". O situatie limită a acestui vizionarism ambivalent o formează estetizarea demoniei însăși, în atari cristale ale răului, care, tinzînd spre culminație, explodează în fast baroc: "Frate, ce vine nu-i război:/ E cristal adînc de cruzime". Sau: Diamantul final de-ntunecime". Sau: "soare negru de strigoi". Sau: "Tot omenescul muribund/ Sîngeră-n linii și volute". Sau: " Corolele grădinilor ascund/ Parfum de dinamita". Cu unele puncte de
După un model dantesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18151_a_19476]
-
treia sa carte. Atât cât s-a putut cunoaște din contribuțiile sale în presa culturală (reunite, cele mai valoroase - cu versiuni modificate și adăugite - între copertele prezentului volum), V.P. îmi părea la un moment dat pândit de primejdiile unei scriituri baroce și de cele ale unui sațiu terminologic. Constat cu surprindere că această gurmanderie a mijloacelor nu doar că a dispărut ca tendință compromițătoare în Dincolo de seninătate, dar că la buna relație, dietetică și mobilă, dintre idee și forma sa s-
Psihanaliza aplicată (la București)... by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15584_a_16909]
-
Monteverdi. 4. Stilul instrumental concertant în creația secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea (creatori ai preclasicismului muzical A.Vivaldi, J.Ph.Rameau, D.Scarlatti etc.). J.S.Bach - creația instrumentală, importanța temperanței sonore, creația vocal-instrumentală de operă barocă. (Purcelle, Hăendel). 5. Premise ale apariției clasicismului muzical (D.Scarlatti, fii lui J.S.Bach, Școala de la Mannheim). Forma de "sonată" (semnificație) evoluția simfoniei și a cvartetului clasic (J.Haydn); muzica simfonică și de operă (W.A.Mozart); simfonismul, sinteza clasică
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
Monteverdi. 4. Stilul instrumental concertant în creația secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea (creatori ai preclasicismului muzical A. Vivaldi, J.Ph. Rameau, D. Scarlatti etc.). J.S. Bach - creația instrumentala, importanța temperantei sonore, creația vocal-instrumentala de operă baroca. (Purcelle, Haendel). 5. Premise ale apariției clasicismului muzical (D. Scarlatti, fiii lui J.S. Bach, Școala de la Mannheim). Formă de "sonata" (semnificație) evoluția simfoniei și a cvartetului clasic (J. Haydn); muzică simfonica și de operă (W.A. Mozart); simfonismul, sinteză clasică
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
albe sunt cele mai frecvente, dar se găsesc și perle de culoare gri, neagră, mov, roșie, galbenă, verde și albastră. Ele au de cele mai multe ori formă sferica, uneori emisferica (perle așa-zise perle buton) sau neregulata (cele așa-zise perle baroce) și au diferite mărimi. Sideful de perlă (pozițiile nr. 05.08 sau 96.01 ), are sensibil aceeași compoziție că perlele dar se deosebește de ele prin faptul că se prezintă, în general, sub formă de foi subțiri. Poziția cuprinde de
ANEXĂ nr. 71 din 5 ianuarie 2000 PERLE NATURALE SAU DE CULTURA, PIETRE PRETIOASE SAU SEMIPRETIOASE, METALE PRETIOASE, METALE PLACATE SAU DUBLATE CU METALE PRETIOASE ŞI ARTICOLE DIN ACESTE MATERIALE; IMITATII DE BIJUTERII; MONEDE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166461_a_167790]
-
Lebedei negre și dans spaniol. "Frumoasa din pădurea adormită" (Ceaikovski) - variația Zânei liliacului. Evaluarea probelor prevăzute la punctele a) b) și c) se va face pe baza calificativului admis-respins. B. Muzică a) recital instrumental alcătuit din: ... - o lucrare din repertoriul baroc; - o lucrare clasică (sonată p I); - lucrare romantică; - lucrare modern�� sau românească. b) citirea, la prima vedere, a trei texte muzicale în stil clasic, romantic și românesc, de dificultate medie din creația simfonică și vocal-simfonică (reducții pentru pian). Comisia va
METODOLOGIE din 11 decembrie 2003 privind mişcarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155589_a_156918]
-
în pictura și grafica din România" (Galeria Națională Belvedere de la Viena, precum și la Graz și Salzburg); - "Portul popular din România: costume românești și ale minorităților" (Muzeul Țăranului Român din București, Muzeul de Etnografie din Brașov); - "Samuel von Bruckenthal - un caz baroc?", expoziție pe temele proiectelor modernității secolelor XVIII-XX; - expoziție pe probleme de restaurare; - expoziție de fotografii "Gustav Klimt în România" (Muzeul Național Pele��); - expoziții de artă din secolul XIX, în colaborare cu unul dintre următoarele muzee: Albertina, Kunsthistorisches Museum, Belvedere. Partea
PROGRAM din 20 martie 2003 de colaborare culturală între Guvernul României şi Guvernul Republicii Austria pentru anii 2002-2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158689_a_160018]
-
Monteverdi. 4. Stilul instrumental concertant în creația secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea (creatori ai preclasicismului muzical A.Vivaldi, J.Ph.Rameau, D.Scarlatti etc.). J.S.Bach - creația instrumentală, importanța temperanței sonore, creația vocal-instrumentală de operă barocă. (Purcelle, Hăendel). 5. Premise ale apariției clasicismului muzical (D.Scarlatti, fii lui J.S.Bach, Școala de la Mannheim). Forma de "sonată" (semnificație) evoluția simfoniei și a cvartetului clasic (J.Haydn); muzica simfonică și de operă (W.A.Mozart); simfonismul, sinteza clasică
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
Cultură, culte și acțiuni privind activitatea sportivă și de tineret", titlul " Cheltuieli materiale și servicii", cu suma de 5,3 miliarde lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului pe anul 2004, pentru continuarea lucrărilor de restaurare a Palatului Baroc din municipiul Timișoara, județul Timiș. Articolul 2 Ministerul Finanțelor Publice este autorizat să introducă, la propunerea ordonatorului principal de credite, modificările corespunzătoare în structura bugetului de stat pe anul 2004 și în volumul și structura bugetului Ministerului Culturii și Cultelor
HOTĂRÂRE nr. 728 din 14 mai 2004 privind suplimentarea bugetului Ministerului Culturii şi Cultelor din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului pe anul 2004, pentru Palatul Baroc din municipiul Timişoara, judeţul Timiş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158107_a_159436]
-
Monteverdi. 4. Stilul instrumental concertant în creația secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea (creatori ai preclasicismului muzical A. Vivaldi, J.Ph. Rameau, D. Scarlatti etc.). J.S. Bach - creația instrumentala, importanța temperantei sonore, creația vocal-instrumentala de operă baroca. (Purcelle, Haendel). 5. Premise ale apariției clasicismului muzical (D. Scarlatti, fii lui J.S. Bach, Școala de la Mannheim). Formă de "sonata" (semnificație) evoluția simfoniei și a cvartetului clasic (J. Haydn); muzică simfonica și de operă (W.A. Mozart); simfonismul, sinteză clasică
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
Monteverdi. 4. Stilul instrumental concertant în creația secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea (creatori ai preclasicismului muzical A. Vivaldi, J.Ph. Rameau, D. Scarlatti etc.). J.S. Bach - creația instrumentala, importanța temperantei sonore, creația vocal-instrumentala de operă baroca. (Purcelle, Haendel). 5. Premise ale apariției clasicismului muzical (D. Scarlatti, fii lui J.S. Bach, Școala de la Mannheim). Formă de "sonata" (semnificație) evoluția simfoniei și a cvartetului clasic (J. Haydn); muzică simfonica și de operă (W.A. Mozart); simfonismul, sinteză clasică
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]