4,306 matches
-
de fapte explică noua insurecție a baronilor: abuzurile consilierilor regali; încercările Sfântului Scaun de a aservi, cu complicitatea regelui, Biserica; politica externă eșuată. Scopurile comune vor solidariza baronii și clerul contra regalității. În 1237 apărea ideea constituirii unui Consiliu al baronilor și prelaților, care să guverneze alături de rege. Insurecția baronilor, sau "revoluția" din 1258-1265, și-a găsit în Simon de Montfort un conducător puternic. El a emis, cel dintâi, ideea introducerii regimului parlamentar în Anglia. Înarmați, baronii s-au îndreptat spre
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
regali; încercările Sfântului Scaun de a aservi, cu complicitatea regelui, Biserica; politica externă eșuată. Scopurile comune vor solidariza baronii și clerul contra regalității. În 1237 apărea ideea constituirii unui Consiliu al baronilor și prelaților, care să guverneze alături de rege. Insurecția baronilor, sau "revoluția" din 1258-1265, și-a găsit în Simon de Montfort un conducător puternic. El a emis, cel dintâi, ideea introducerii regimului parlamentar în Anglia. Înarmați, baronii s-au îndreptat spre Westminster, obligându-l pe rege să accepte cererile pentru
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
constituirii unui Consiliu al baronilor și prelaților, care să guverneze alături de rege. Insurecția baronilor, sau "revoluția" din 1258-1265, și-a găsit în Simon de Montfort un conducător puternic. El a emis, cel dintâi, ideea introducerii regimului parlamentar în Anglia. Înarmați, baronii s-au îndreptat spre Westminster, obligându-l pe rege să accepte cererile pentru "reformarea și îmbunătățirea stării regatului". În perioada mai-iulie 1258 ei vor impune Prevederile de la Oxford 223, care precizau că regalitatea va fi supusă controlului unui Consiliu format
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
îndreptat spre Westminster, obligându-l pe rege să accepte cererile pentru "reformarea și îmbunătățirea stării regatului". În perioada mai-iulie 1258 ei vor impune Prevederile de la Oxford 223, care precizau că regalitatea va fi supusă controlului unui Consiliu format din 15 baroni, Parlamentul va fi convocat de trei ori pe an, iar între sesiuni va funcționa o Comisie de 12 persoane numite de adunarea Parlamentului. În consecință, Prevederile de la Oxford subordonau activitatea monarhului unei oligarhii a baronilor. Orășenii, clerul și cavalerii, nemulțumiți
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
unui Consiliu format din 15 baroni, Parlamentul va fi convocat de trei ori pe an, iar între sesiuni va funcționa o Comisie de 12 persoane numite de adunarea Parlamentului. În consecință, Prevederile de la Oxford subordonau activitatea monarhului unei oligarhii a baronilor. Orășenii, clerul și cavalerii, nemulțumiți de perspectiva instaurării unei tutelări baroniale și rămași mai departe excluși de la guvernare, au redeschis conflictul. În încercarea de a rezolva noua situație, Henric al III-lea și fiul său Eduard se vor alia cu
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Franța contra stărilor propriului regat. Ca urmare, papa Alexandru al IV-lea a declarat nule Prevederile de la Oxford, absolvind regele de jurământul prestat. La 28 martie 1259 Simon de Montfort va obține o Ordonanță a Consiliului celor 15, prin care baronii se angajau să se supună regimului comun al judecătorilor regali, iar în luna octombrie a aceluiași an va impune Prevederile de la Westminster 224. Concesiile, favorabile stărilor mijlocii, au împărțit baronii în două tabere: unii, fideli regelui, ceilalți lui Simon de
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
va obține o Ordonanță a Consiliului celor 15, prin care baronii se angajau să se supună regimului comun al judecătorilor regali, iar în luna octombrie a aceluiași an va impune Prevederile de la Westminster 224. Concesiile, favorabile stărilor mijlocii, au împărțit baronii în două tabere: unii, fideli regelui, ceilalți lui Simon de Montfort. Consecința a fost izbucnirea "războiului baronilor". Întors din Franța, unde a stat între 14 noiembrie 1259 și 23 aprilie 1260, încheind și pacea cu Ludovic al IX-lea225, hotărât să
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
comun al judecătorilor regali, iar în luna octombrie a aceluiași an va impune Prevederile de la Westminster 224. Concesiile, favorabile stărilor mijlocii, au împărțit baronii în două tabere: unii, fideli regelui, ceilalți lui Simon de Montfort. Consecința a fost izbucnirea "războiului baronilor". Întors din Franța, unde a stat între 14 noiembrie 1259 și 23 aprilie 1260, încheind și pacea cu Ludovic al IX-lea225, hotărât să restabilească puterea monarhică, Henric al III-lea a anulat cele două Prevederi. Dată fiind opoziția stărilor, va
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Montfort, Gilbert Gloucester și episcopul de Chichester) și Consiliului de 9 persoane, ales de acești 3 electori 226. Pentru prima oară au fost convocați în Parlament câte "patru cavaleri loiali din fiecare comitat, aleși cu consimțământul comitatului"227, pentru ca împreună cu baronii și prelații să dezbată problemele regatului. Parlamentul lui Simon de Montfort s-a constituit conform noilor condiții sociale și politice, având o structură proprie. Cinci secole îl separă însă de modernul și omnipotentul Parlament de la Westminster. La 20 ianuarie 1265
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
despre "procuratoribus cleri, militibus comitatum, civibus, qui representant totam comunitatem Angliae" și de puterea mandatarilor 229. Caracterul reprezentativ va fi atribuit prin acest tratat doar teoretic și Camerei superioare, nefiind o exprimare exactă a realității. Un consiliu de 25 de baroni aleși, era însărcinat cu supravegherea modului în care regele respecta "pacea internă" și libertățile concedate. Parlamentul din 1265 a asigurat echilibrul necesar între monarhie și stările privilegiate, dar nu și "pacificarea" regatului. În adunare au fost prezente toate elementele active
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
State Generale, asemenea celor din Franța; în Sicilia sub numele de Cortès, după "Vecerniile siciliene"405 (o instituție asemănătoare va funcționa și în Sardinia); în Neapole adunările în care se reuneau reprezentanții orașelor mari și mici dezvoltau vechea adunare a baronilor în adevărate Corti generale, convocate de Frederich al II-lea de Hohenstaufen și se vor transforma sub dinastia Casei de Anjou în Parlament general. Aproape în toate aceste adunări stăteau împreună prelații și episcopii, fiecare în virtutea unui drept personal și
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
și altor funcționari. În Dieta din 1232 (Foggia) și apoi în cea din 1240, Frederich al II-lea a invitat fiecare oraș și castel să trimită câte doi reprezentanți. În final reprezentarea stărilor privilegiate a fost reglementată astfel: participau toți baronii și prelații; câte patru delegați ai orașelor mari și doi ai celor mici și ai castelelor. Sesiunile aveau o durată scurtă, de opt până la cincisprezece zile, dar obiectul lor nu a depășit primirea plângerilor și îndreptarea abuzurilor administrației. Analizând activitatea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
menține însă și după ce regatul va fi cucerit de Carol de Anjou (1266-1285), fratele regelui Franței (Ludovic al IX-lea). Nevoia de bani i-a impus lui Carol de Anjou să convoace Statele Generale la Neapole: au fost prezenți prelații, baronii și reprezentanții orașelor. Funcțiile adunării s-au limitat la consimțirea subsidiilor și impozitelor. Regele a instaurat un regim autoritar, menținând echilibrul necesar cu stările privilegiate, de care avea nevoie în special pentru votarea subsidiilor. Clerul, care îl sprijinise la urcarea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
regența în cazul minorității regelui. Stările se reuneau la Palermo, în prezența viceregelui, imagine a Adunării catalane. Erau convocate în special pentru a vota subsidiile (servicio)417. Viceregele obținea cu destulă greutate consimțământul stărilor și numai datorită dezacordului dintre ele: baronii erau de acord, fiind scutiți de plata subsidiilor ca foști susținători ai aragonezilor la obținerea tronului; clerul, bogat și puternic, în majoritate spaniol, se opunea întrucât era obligat la o contribuție personală; reprezentanții orașelor (procuradores) manifestau o mai mare independență
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
divizate. Regele aragonez își va stabili reședința în acest regat, domnind sub numele de Alfons I (1443-1458). Nobilimea era împărțită între dinastia angevină și cea aragoneză, aceasta din urmă fiind dominantă. În cadrul disputelor ce au avut loc, fracțiunea aragoneză a baronilor din Neapole va obține de trei ori victoria în favoare cauzei regale: prima, după sosirea lui Alfons al V-lea; a doua, după cucerirea regatului de către Ferdinand I Catolicul; a treia oară, când au apărat regatul contra lui Francisc I
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
și reprezentanții orașelor pentru a da ascultare plângerilor și cererilor acestora (querelas et petiticionis). Un caracter asemănător au avut adunările convocate la Friul, Monferrat și Romagna (aici au fost convocate Parlamente în anii 1285, 1294 și 1301 cu episcopii, prelații, baronii, deputații orașelor și domeniilor). Ducatul Savoiei și-a menținut independența printr-o politică de echilibru între Franța și Spania, în același timp întărindu-și în interior sistemul de centralizare statală și instaurând puterea absolutistă. Timp de secole a fost un
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
nobilime a cavalerilor și suporta greul războaielor, considerându-se de aceea egala marii nobilimi. Magnații erau reprezentanții vechilor familii senioriale, foarte bogate și care dețineau de mult timp monopolul funcțiilor statului și ale Bisericii. Dintre ei se recrutau, aproape exclusiv, baronii și prelații care asistau suveranul și alcătuiau Sfatul său429. Chiar când puterea monarhică a reușit să se consolideze, în prima jumătate a secolului al XIV-lea, era destul de dificil pentru suveran să mențină stările privilegiate în subordine, ori chiar să
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
lui Cazimir al III-lea cel Mare (1333-1370), puterea regală va fi în aceeași măsură limitată de legile pe care el însuși s-a obligat să le garanteze. Pentru realizarea unității legislative și a justiției, regele va convoca prelații și baronii la Wislica și Piotrkow, în anul 1347. Într-o nouă adunare la Wislica, în 1368, regele a adoptat legi prin care urmărea să desăvârșească unitatea Poloniei: Statutul de la Wislica i-a oferit protecția necesară împotriva abuzurilor și violenței nobilimii 430
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
desfășurat o luptă continuă pentru putere între șleahtă și magnați. Delimitarea între marea și mica nobilime în Polonia nu a fost rigidă, întrucât aici s-a format o clasă distinctă de mari seniori cu titluri particulare de prinț, conte sau baron, cu excepția apartenenței unora la ramura dinastiilor Rurik și Gedemyn 443. În interiorul "republicii" nu s-au putut menține rangurile marii nobilimi, cu excepția deja menționată, dar aceasta nu însemna considerarea nobilimii poloneze ca fiind omogenizată sub aspectul averii și puterii. Principiul una
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
caracter dualist. Procesul decăderii puterii regale a fost însoțit de creșterea celei nobiliare, fiind și urmare a transformării comitatelor regale în comitate nobiliare (nemesi megye)481. Stările vor condiționa "sfatul și ajutorul" de extinderea privilegiilor. Paralel cu formarea nobilimii, denumirea "baron" va indica doar categoria cea mai puternică și mai puțin numeroasă a marilor privilegiați. În sens restrâns, va desemna persoanele care exercitau o înaltă funcție în stat (barones regni), iar în sens larg, marii seniori. Biserica dispunea de privilegii întinse
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
este însă deosebit de relevant pentru cunoașterea originii și organizării Dietei și stărilor. Se impunea regelui convocarea anuală a unei adunări care, după martirizarea lui Ștefan I, se va desfășura în ziua de 20 august la Székesfehérvár (Alba Regală), cu participarea baronilor și nobililor regatului. Adunările de la începutul secolului al XIII-lea pot fi considerate punct de plecare a vieții constituționale ulterioare. În această "adunare superioară", regele elabora cu sfatul nobililor notabili legi "pentru a înlocui vechile cutume ale hoardei maghiare"485
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
În consecință, echilibrul monarhiei cu stările privilegiate s-a realizat prin restaurarea puterii regale. În aceeași măsură, din prima jumătate a secolului al XIV-lea stările vor revendica cu succes "partea lor" de putere, iar "dominația haotică a ligilor de baroni va fi înlocuită de adunări reprezentative regulate și cu autoritate legislativă recunoscută"496. Autoritatea legislativă a Dietei a oferit prilej de discuții în istoriografie. S-a susținut că în perioada celor doi puternici regi angevini Carol I și Ludovic I
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
În ultimele două decenii ale secolului al XIV-lea lupta facțiunilor senioriale constituite în Ligi a reizbucnit, agravată de interesele divergente pentru tron503. În aceste condiții Sigismund de Luxemburg va încerca să restabilească echilibrul cu stările încheind un pact cu baronii din "Ordinul Dragonului", de altfel cei mai puternici, prin care își promiteau asistență militară pentru stăvilirea anarhiei 504. Regele a făcut eforturi de atragere a nobilimii și orașelor la viața politică. Datorită creșterii puterii economice a orașelor și nevoilor mereu
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
obligativitatea prezenței personale la adunările care urmau să se țină anual, de sărbătoarea Sf. Ștefan 506. În anul 1298 regele Andrei al III-lea decreta ca "toți prelații, pe care nici o cauză legitimă nu îi împiedică și la fel toți Baronii și Nobilii, să se adune la quindenele Sf. Gheorghe la Rákos, lângă Dunăre"507. Este perioada pe care istoricii o numesc "epoca primitivă a vieții parlamentare"508. Structura stărilor cuprindea, în ierarhia stabilită, nobilimea, clerul și, din secolul al XV
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
cea întâlnită în Dietinele poloneze. Pentru diferența care exista totuși între adunările locale din Polonia și Ungaria, precum și referitor la procedura care însoțea acordul prealabil, se impune o precizare: în timp ce nobilimea comitatensă era înclinată spre o colaborare cu regele împotriva baronilor și manifesta interes pentru realizarea echilibrului politic în cadrul Dietei, șleahta avea o atitudine contrară, urmărind menținerea propriei supremații în cadrul regimului de stări. În anul 1405 orașele primeau Carta de stare. Mențiuni succesive 512 le amintesc prezența în Dietele anilor 1432
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]