3,984 matches
-
bazală se face prin aceleași integrine, ca și în tubul distal (fig. 2.4 e). Funcțional, tubul colector este sub controlul ADH, care permeabilizează celulele în vederea difuzării apei în interstițiul hiperosmotic. Membrana bazală a sistemului tubular are ultrastructura caracteristică membranelor bazale (lamina lucida, lamina densa, lamina fibroreticularis); conține colagen de tip IV cu lanțuri a1a2, laminină și perlecan. Grosimea ei variază în raport cu localizarea de-a lungul sistemului tubular. G) COMPLEXUL JUXTAGLOMERULAR Este situat la polul vascular al corpusculului. El este format
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
prezente în tunica medie a arteriolei aferente. Aceste celule sunt fibre musculare netede modificate, globuloase și conțin în citoplasmă granulații PAS+. în zona unde există, lipsește limitanta elastică internă a arteriolei, celulele juxtaglomerulare fiind separate de endoteliu numai prin membrana bazală; macula densa, care apare în zona de contact între tubul distal și arteriola aferentă. în această zonă, celulele epiteliale au o polarizare inversată, sunt mai înalte și mai înguste; membrana bazală lipsește. Celulele lacis, dispuse la polul vascular între cele
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
celulele juxtaglomerulare fiind separate de endoteliu numai prin membrana bazală; macula densa, care apare în zona de contact între tubul distal și arteriola aferentă. în această zonă, celulele epiteliale au o polarizare inversată, sunt mai înalte și mai înguste; membrana bazală lipsește. Celulele lacis, dispuse la polul vascular între cele două arteriole; poartă denumirea și de mesangiu extern, fiind în continuitate cu mesangiul din corpusculul renal (mesangiul intern). între aceste celule există foarte puțină matrice de tipul membranei bazale. Complexul juxtaglomerular
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
înguste; membrana bazală lipsește. Celulele lacis, dispuse la polul vascular între cele două arteriole; poartă denumirea și de mesangiu extern, fiind în continuitate cu mesangiul din corpusculul renal (mesangiul intern). între aceste celule există foarte puțină matrice de tipul membranei bazale. Complexul juxtaglomerular reprezintă un sistem chemo- și baroreceptor, producător de renină, eritropoetină și cantități mai mici de prostaglandine și kalicreină. ADPKD este una din cele mai frecvente boli ereditare la om, având o prevalență de 1:1000 (Gabow, 1993). Se
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
prin absența policistinei 1, la pierderea funcției și deci la absența semnalului; acest fapt modifică programul de diferențiere celulară. în acest caz, celula nu poate să-și mențină structura tubulară normală, apar o serie de modificări membranare (inclusiv remodelarea membranei bazale), care, împreună cu creșterea ratei de proliferare, duc la formarea chiștilor (Bacallao R.L. și Carone F.A., 1997). Această ipoteză necesită studii suplimentare pentru a stabili funcțiile biochimice precise ale policistinelor și pentru a determina mecanismul exact prin care mutațiile în aceste
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
monoclonali sau policlonali). Primele studii (Ward et al., 1996; Geng et al., 1996) au evidențiat că policistina 1 și 2 sunt exprimate în rinichi și ficat, dar și în alte țesuturi: celulele epiteliale ale ductelor pancreatice, criptele intestinale, bronșiole, keratinocitele bazale ale pielii, crestele neurale, creier, plexurile neurale, medulosuprarenala, miocard, mușchiul neted vascular și stratul elastic al arterelor (36). În rinichi, policistinele se exprimă în celulele epiteliale renale din toate segmentele nefronilor (mai intens la făt decât la adult) și în
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
extrarenale: hepatice, cardiovasculare etc., deoarece ADPKD este o boală ereditară multisistemică. Numeroase ipoteze și cercetări experimentale au încercat să explice mecanismele prin care se formează și cresc chiștii renali. Printre acestea un loc important l-au ocupat alterarea (slăbirea) membranei bazale tubulare sau obstrucția intratubulară prin celule hiperplazice. Mulți ani s-a crezut că factorul principal este reprezentat de reducerea rezistenței țesutului conjunctiv care, datorită stresului hidraulic, cedează în diferite puncte, apărând dilatații fuziforme sau în deget de mănușă. Inițial, ele
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
diferențiere celulară (pentru formarea unor structuri tubulare normale), suferă un proces de dediferențiere celulară, crește rata de proliferare și apar o serie de modificări ale proteinelor membranare (ce conferă celulelor epiteliale ale chiștilor proprietăți secretorii) care, împreună cu modificări ale membranei bazale și matricei extracelulare, duc la formarea chiștilor (11). Se poate afirma că dediferențierea celulelor epiteliale ale nefronilor este o condiție prealabilă necesară pentru formarea chiștilor. Două tipuri de celule: celulele de la pacienții cu ADPKD au produs o matrice anormală, săracă
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
alocare a proteinelor sintetizate de celulele epiteliale din ADPKD. Astfel, se poate produce o localizare greșită sau anormală a proteinelor membranei plasmatice, exprimată în special prin (12): localizarea apicală a Na-K-ATP-azei; poziția anormală a cotransportorului Na+-K+-2Cl la polul bazal; expresia cystic fibrosis transmembranar conducatance reglator (CFTR) de către celulele epiteliale chistice la polul lor luminal. Unii chiști din PKD au pompa Na-K-ATP-ază localizată la polul apical 3, spre cavitatea chistică, în locul poziției bazolaterale normale prin care mediază reabsorbția 3. Localizarea
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
celulele renale chistice și localizarea ei la polul apical implică ionul clor în acumularea intrachistică de fluide (3). Fenomenul decurge în două etape: mai întâi, clorul este transportat activ în interiorul celulei datorită unui cotransportor Na+ -K+-2Cl situat la polul bazal; din interiorul celulei, ionul clor este apoi transportat în cavitatea chistică prin canalul clor (realizt de CFTR) de la polul apical. Ambele canale sunt c-AMP dependente. Pompa de la nivelul bazocelular este stimulată de forskolin și inhibată de oubaină, bumetanid și
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
proteina care constituie canalele de apă de la nivelul tubului proximal este aquaporin-CHIP (AQP-CHIP). Există și alte tipuri de 4. De remarcat că și alte proteine membranare au poziție anormală în ADPKD: receptorul EGF la polul apical, cotransportorul Na-K-2Cl la polul bazal; deci există un defect mai amplu în poziționarea proteinelor. Aquaporină de exemplu cea de la nivelul tubilor colectori AQP-CD, care caracterizează canalele de apă cu permeabilitate mai mică. Studiile privind canalele de apă la nivelul rinichiului cu ADPKD au relevat că
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
al permeabilității pentru apă, este apropiat de cel al tubului proximal, deci cu permeabilitate foarte mare pentru moleculele de apă (4, 9). 3. Defectele matricei extracelulare în ADPKD, ca și în alte boli renale, se observă o îngroșare a membranei bazale tubulare precum și o alterare a structurii sale (modificarea proteoglicanilor, creșterea sintezei colagenului de tip IV) (3). Interacțiunile dintre celulele epiteliale și componentele interstițiale joacă, în mod normal, un rol important în dezvoltarea renală, mai ales în diferențierea și polarizarea celulelor
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
12). Genele care sunt implicate în producerea chiștilor renali ar trebui să aibă un rol și în patogenia acestor modificări sistemice. Pentru moment, fenomenele nu sunt clare, dar manifestările extrarenale cardiovasculare ar putea fi explicate printr-un defect al membranelor bazale și altor produse ale colagenului din matricea extracelulară care perturbă interacțiunile sale cu celulele. Descoperirea policistinelor și a structurii lor ipotetice obținută prin modelare moleculară pledează pentru o perturbare a acestor interacțiuni în cazul absenței policistinelor. Studiul distribuției subcelulare a
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
seros, fibrinos, hematic etc.), delimitată de un țesut epitelial cu o citologie și histoarhitectonie diferită (simplu stratificat, pavimentos, cubic, cilindric). De cele mai multe ori, un chist este format dintr-o singură varietate de epiteliu. Țesutul epitelial este situat pe o membrană bazală prin intermediul căreia vine în contact cu țesutul conjunctiv și vasele sanguine înconjurătoare. Strict morfologic, cavitatea chistului este închisă, nu are nici o comunicare, motiv care determină creșterea sa în dimensiuni, fenomen la care participă proliferarea epitelială și forța de expansiune, prin
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
sac orb. Există însă posibilitatea ca, pe traiectul tubilor, la nivelul epiteliului să se instaleze zone individualizate de afectare celulară, leziunile putând evolua până la necroză; astfel, celulele apar detașate, în lumene dilatate, eventual prezentând numeroase vacuole în tubii proximali, membrana bazală se îngroașă, iar interstițiul adiacent se fibrozează. în urma acestor transformări, tubii devin atrofici. Evidențierea, pe modele animale, a acestor aspecte a condus la formularea ipotezei conform căreia lezarea celulară și necroza pot fi considerate evenimente morfologice precoce în patogeneza precoce
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
tubi cu structură normală, localizate între chiști. în stadii avansate, aceste arii normale se reduc; aspectul microscopic este evaluat drept pierderea parenchimului renal, cu elemente de atrofie ischemică, chiștii fiind delimitați de un perete fibros. Colorații speciale relevă îngroșarea membranei bazale delimitante a chiștilor și expansiunea masivă a matricei extracelulare (MEC), care determină o fibroză importantă. C) ULTRASTRUCTURA ȘI BIOLOGIA MOLECULARĂ îN ADPKD Cele trei tipuri de modificări cu substrat și reflectivitate morfologică ce orientează descifrarea mecanismelor patogenice ale bolii pot
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
din pereții chiștilor și din zona perichistică, urmate de modificarea metabolismului acesteia; 2. proliferarea anormală a celulelor epiteliale care tapetează chiștii; 3. acumularea anormală în interiorul chiștilor a fluidelor rezultate din filtratul glomerular și secreția transepitelială. Transformările MEC și ale membranei bazale (MB) a tubilor, în conexiune dinamică cu proliferarea și dediferențierea celulelor epiteliale din interiorul chiștilor sunt, cu certitudine, implicate în fiziopatologia bolii. 1. Elemente de microscopie electronică și imunohistochimie în membrana bazală tubulară și matricea extracelulară Microscopia electronică (ME) a
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
și secreția transepitelială. Transformările MEC și ale membranei bazale (MB) a tubilor, în conexiune dinamică cu proliferarea și dediferențierea celulelor epiteliale din interiorul chiștilor sunt, cu certitudine, implicate în fiziopatologia bolii. 1. Elemente de microscopie electronică și imunohistochimie în membrana bazală tubulară și matricea extracelulară Microscopia electronică (ME) a evidențiat multiple transformări în MB tubulară, descrise ca îngroșări, multistratificări, despicături, destrămări sau fragmentări (12); este de notat faptul că structura normală a MB tubulare comportă diferențe certe față de MB glomerulară și
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
adeziune (E-Cadherina, Dg-1) (17). în turn-overul proteinelor de adeziune există diferențe considerabile între compartimentul apical și latero-bazal (restricționare inițială la nivelul membranelor latero-bazale, datorită orientării directe spre membrana PA, unde sunt rapid înlocuite; ulterior, cantitatea neutilizată este reorientată spre polul bazal). Un alt factor implicat în procesul de schimbare a polarității este reprezentat de conținutul în glicosfingolipide al membranei, deoarece s-a constatat că activitatea ATP-azei poate fi modulată de mediul lipidic al straturilor membranare (17). Membrana PA are o reprezentare
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
teritorii ale celulei conduc la afirmația că în procesele de sinteză internă, la nivel de organite celulare, există o predispoziție în secreția proteinelor spre zona apicală; în mod contrar, în celula epitelială renală adultă, secreția este dirijată predominant spre compartimentul bazal. De asemenea, elaborarea de proteinază este și ea crescută, și dirijată în special apical. Sintetizând, putem concluziona că celulele epiteliale de tapetare (comparativ cu celulele epiteliale renale normale) sunt celule polarizate, caracterizate prin prezența unor proteine membranare cu localizări anormale
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
joncțiunea cortico-medulară. Macroscopic, rinichii sunt mici, sclerotici, cu suprafața externă granulară și contractată; prezintă chiști multipli, de diferite dimensiuni (diametru mai mare de 1 cm). Originea lor este în porțiunea distală a nefronului. Microscopic, chiștii au epiteliul atrofiat, cu membrana bazală îngroșată; consecutiv, parenchimul rămas devine și el atrofic. Pierderea structurilor tubulare depășește procentual alterările glomerulare; secundar, apare glomeruloscleroză, fibroză interstițială, infiltrat inflamator nespecific. 6. Boala chistică renală câștigată (asociată dializei) Chiștii apar în stadiile finale ale insuficienței renale, după perioade
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
patogenic unificator actual consideră că Im ischemică este rezultatul dezechi - librului dintre două tipuri de forțe - cele care determină închiderea valvei mitrale și forțele de tracțiune ale valvei (tethering) (47). Forțele de închidere scad prin reducerea contractilității și disincronismul segmentelor bazale VS, contracția sistolică alterată a inelului, reducerea sincronismului între mușchii papilari. Elementul central nu este disfuncția mușchiului papilar, ci deplasarea sa apicală și postero-laterală consecutivă remodelării ischemice a VS. Deoarece cordajele nu sunt extensibile, se va produce tracțiunea valvelor și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
cu 67% până la 100% la bărbații vârstnici în intervalele 1988-1994 și 2007-2008. În plus, aproximativ 33% dintre vârstnici sunt supraponderali (IMC de 25-30 kg/m2) (10,14). Mecanismele fiziopatologice principale care generează obezitate la vârstnici constau în scăderea ratei metabolismului bazal și sedentarism, care apar odată cu înaintarea în vârstă. Deși se constată o prevalență înaltă a obezității la vârstnici, studiile privind relația dintre acest factor de risc și bolile cardiovasculare sunt puține și contradictorii. Este bine cunoscut faptul că obezitatea crește
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
sau IC. Alte opțiuni terapeutice la vârstnici includ sulfonilureice cu durată scurtă de acțiune și glipizide. Tiazolidindionele nu vor fi utilizate la pacientul vârstnic cu IC (81). În cazul în care este necesară terapia cu insulină, sunt preferate insuline lente bazal și ultrarapide prandial față de insulinele cu acțiune intermediară. Administrarea insulinei necesită un status cognitiv bun al pacientului. Dacă nu se obține controlul glicemic, se va efectua o evaluare clinică atentă pentru a se identifica factorii care contribuie la neaderanța la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
care au urmat un program de antrenament de 3 luni, început la 8 săptămâni după infarctul miocardic acut (IMA) sau după intervenția de revascularizare coronariană, s a demonstrat o creștere medie semnificativă de 16% a VO2 max (8). În ciuda diferențelor bazale, studiile arată efecte comparabile ale reabilitării cardiovasculare la subiecții vârstnici comparativ cu cei tineri, din punctul de vedere al prevenției coronariene secundare după un eveniment cardiac major. Astfel, pentru capacitatea func țională s au evidențiat îmbunătățiri de 5,6 +/- 1
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91966_a_92461]