41,971 matches
-
el cu un uriaș profiterol, ci vârstă literară a lui Petru Dumitriu însuși, fericit, liber, îmbătat de propriul lui talent. Petru Dumitriu, Vârsta de Aur sau Dulceața vieții (Memoriile lui Totò Istrati), text îngrijit și prefață de Ion Vartic, Cluj, Bibliotecă Apostrof, col. "Scrinul negru", 1999. 208 pag.
VÂRSTA DE AUR A LUI PETRU DUMITRIU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17532_a_18857]
-
Marină Constantinescu În 1989 apărea la Editură Minerva, în colecția Bibliotecă pentru toți, românul Manuscrisul găsit la Saragosa al lui Jan Potocki (în traducerea lui Mihai Mîțu). Că orice carte bună, se procura greu și circulă, cu mare rapiditate, din mînă-n mîna. Am citit-o pe nerăsuflate. Am recitit-o acum
1001 de nopti în 66 de zile by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17521_a_18846]
-
-l au în mâini, așa și noi nu am privit spre el, ci ne-am îndreptat ochii undeva departe, din care pricina, pesemne ne-a și scăpat." Cartea se citește totuși fără suspiciuni. Nu de alta, dar "cad atunci din bibliotecile lumii dicționarele moarte... de râs." Vasile Tonoiu, Meditații și cugetări. Reverii lucide și aporii ludice. Editură Iri, București 1998, 160 pag., preț nemenționat.
Autoportret de filozof by Valentina Dima () [Corola-journal/Journalistic/17552_a_18877]
-
strălucit spirit românesc, deschizător de orizonturi la începutul secolului al XVIII-lea: Demetrii Cantemirii Incrementorum et Decrementorum Aulae Othmannicae libri tres - Creșterile și descreșterile Imperiului Otoman, textul original latin în formă revizuită de autor, facsimil al Manuscrisului Lat. - 124 de la Bibliotecă Houghton, Harvard University, Cambridge, Mass., publicat cu o introducere de Virgil Cândea, membru al Academiei Române (1999, CIV +1064 p. facsimile + ÎI pl., în folio). Istoricul alcătuirii acestei opere în latină savanta a vremii, al avatarurilor manuscrisului original și al edițiilor
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
ultima formă, revăzuta de Dimitrie Cantemir" (p. XLVII), fusese dăruit lui N. Tindal, cum rezultă dintr-o scrisoare a lui Antioh, datata 1 august 1737 și publicată în Rusia, în 1903. De atunci încoace doar tenacitatea de "explorator" în diverse biblioteci și fonduri arhivistice a lui Virgil Cândea a putut duce la redescoperirea acestui manuscris, acum 15 ani, si descifrarea drumului sau sinuos până în Statele Unite ale Americii. Fapt este că Tindal l-a vândut unui "amateur éclairé", contele Friedrich von Thoms
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
si descifrarea drumului sau sinuos până în Statele Unite ale Americii. Fapt este că Tindal l-a vândut unui "amateur éclairé", contele Friedrich von Thoms (1696-1746), diplomat german la curtea Angliei, cunoscut lui Antioh Cantemir, prenumerant la ediția engleză, "posesorul unei bogate biblioteci de manuscrise și cărți rare" (p. XLVIII), stabilit ulterior în orașul Leiden. Informația, publicată într-o revistă germană din 1744 și devenită cunoscută la noi printr-un articol al lui Gr. Ploesteanu ("Vatra", 1983, nr. 3, p. 14), cuprinde în
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
acestea, dificultatea studierii textului latin a ținut departe pe cercetători, deși în 1955 o doctoranda, preocupată chiar de Dimitrie Cantemir, a luat cunoștință de existență lui. Cum însă Virgil Cândea a căutat "Cantemiriana" de-a lungul câtorva decenii prin toate bibliotecile unde a studiat, a avut prilejul, în 1984, ca "fellow la Wilson Center" (Washington, D.C.) să consulte fișele trimise de Bibliotecile Universității Harward pentru The Național Union Catalog. Pre-1956 Imprints (serie începută în 1957), atât ale cărților tipărite, cât și
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
luat cunoștință de existență lui. Cum însă Virgil Cândea a căutat "Cantemiriana" de-a lungul câtorva decenii prin toate bibliotecile unde a studiat, a avut prilejul, în 1984, ca "fellow la Wilson Center" (Washington, D.C.) să consulte fișele trimise de Bibliotecile Universității Harward pentru The Național Union Catalog. Pre-1956 Imprints (serie începută în 1957), atât ale cărților tipărite, cât și ale manuscriselor ce le posedau (întrucât nu participaseră la catalogul similar de manuscrise): or, aceasta "întâmplare" i-a scos la lumină
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
265 de ani, si a celei ce adăpostește de aproape un secol acest manuscris. Tocmai aceste considerente ne-au determinat să dăm o extindere mai mare decât de obicei prezentării acestei ediții, ce se cuvine să se afle în marile biblioteci publice din toată țara, pe masa cercetătorilor istorici și filologi, a celor care predau istoria și literatura română tinerelor generații de studenți și elevi în clasele superioare de liceu. Este timpul să cunoaștem în formă originală marile culmi ale creației
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
1985, no. 3, p. 203-221. În numărul următor, 4, al aceleiași reviste, autorul a dat o primă descriere a manuscrisului cuprinzând Istoria Imperiului Otoman: Life Story of a Manuscript: Dimitrie Cantemir's History of the Othmann Empire (p. 297-312). 4 Bibliotecă Academiei Române posedă toate aceste ediții, descrise în Bibliografia românească veche de Ioan Bianu și Nerva Hodos, tomul ÎI, București, 1910, nr. 209, p. 48-49 (și în tomul IV, de Ioan Bianu și Dan Simonescu, 1944, p. 237-238), nr. 297, p.
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
despre lume învătîndu-ne și cum să acționăm în acest sens) s-a raliat și directorul managerial Michèle Maheaux, care a ținut să mulțumească staff-ului și voluntarilor, întregii corporații Toronto Internațional Film Festival Group ce reunește și Cinemateca Ontario, si Bibliotecă, si o rețea de difuzare, si un festival de film pentru copii. Acest fenomen de sinergie aveam să-l resimt concret la deschiderea "Perspectivei canadiene" cu Cele cinci simțuri (film proiectat și la Cannes și Edinburg). Inspirîndu-se deopotrivă dintr-o
Toronto '99: redobîndirea sperantei by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17575_a_18900]
-
fost destinul dacă nu-i întîlneam pe ei. Poate, dar asta e doar o simplă supoziție, daca nu ne-am fi mutat în 1939 la Târgoviste și ne-am fi continuat traiul la Huși, datorită educației primite și, mai ales, bibliotecii tatălui, aș fi ajuns jurist sau filosof. Sau și una și alta, așa cum a fost și părintele meu." Cu cei doi prieteni s-a jucat, mai întîi, ca toți băieții, de-a războiul, apoi, la începutul adolescenței, au trecut la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17578_a_18903]
-
știind, ca o gazdă afabila, să primească mai tot ceea ce avea mai distins lumea politică românească, fiind prietena a prietenilor lui Ionel Brătianu. Casele din strada Biserică Amzei, construite, probabil, între 1910-1914, devenite, după moartea soțului ei Așezămintele Brătianu, apoi Bibliotecă Centrală de Stat (cîte manuscrise n-am citit acolo!), și-au recăpătat, azi, destinația de dupa 1927, fiind reașezata, pe peluza din spatele vestitei case, statuia întemeietorului (păstrată totuși) creată de celebrul Mestrovici. I-a fost dat Elisei Brătianu să-i supraviețuiască
Memoriile sotilor Brătianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17571_a_18896]
-
salonul încărcat de mobile desperecheate) și chiar a regelui, căruia "îi plăceau imitațiile și că socotea că ornamentele de ipsos înlocuiau foarte bine lemnul sculptat". Atmosferă era, aici, de seră și de seară din cauza semiobscurității saloanelor (sala de muzică și bibliotecă). Dar se ascultau acolo fie lecturi interesante, fie muzică bună. Regina ar fi avut un spirit credul și o imaginație bolnăvicioasa. Așa se explică episodul amorului Elenei Văcărescu (domnișoara de companie a reginei) cu prințul moștenitor Ferdinand. "Domnișoara Văcărescu era
Memoriile sotilor Brătianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17571_a_18896]
-
aci odată fluiera haiducul!" (ceea ce nu sună rău de tot, din contră n.n.) "... El încet cu flinta strânsă-n subtior... Își repezea plumbul brânci la țintă În potera deasă-si descarcă a flinta." Citesc din numărul 42 al venerabilei strămoșești, Bibliotecă pentru toți apărut în ianuarie 1896, închinat lui Alexandru Depărăteanu născut în 1834, 16 ani înainte de apariția lui Eminescu. Steaua lirica a vremii era Dimitrie Bolintineanu. Să n-avem pretenții. Poetul din Roșiorii de Vede era totuși un răsfățat. El
Poeti minori by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17613_a_18938]
-
de amor..." (Vară la țară) Zău, a repet a dacă, în general, partea sentimentală a masmediei de azi bate simțirea bardului din Roșiorii de Vede (azi linie de cale ferată importantă). * * * Trebuie să mărturisesc că acest mic volum ferfenițit din Bibliotecă pentru toți pe care scrie Alexandru Depărăteanu, Doruri și amoruri, poezii partea I, mă înduioșează... Nu ne despart de ele decît un veac și ceva. În vestul Europei, concomitent și depăsindu-i larg existența, a 1802-1895 a trăia Victor Hugo, pe
Poeti minori by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17613_a_18938]
-
un timp oarecare într-o mănăstire rusească" (p. 243). Neînțelegerea rostului virgulei ca semn de punctuație persistă și la nivelul frazelor: "Că, Dostoevschi, era familiarizat cu cărțile lui Isaac Șirul, scrie Zander, acest lucru este confirmat de listă cărților din bibliotecă sa personală și prin faptul că în timpul unei întrevederi a treia și ultima, dintre Ivan Fiodorovici Caramazov și Smerdeacov, în fața ucigașului, pe masă, se află ăun singur volum, gros și de culoare galbenă: Cuvinte și învățături ale Sfanțului Părinte Isaac
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
număr al revistei semnalăm poemele lui Robert Șerban, fragmentul din romanul Mihail Karamazov de Mihail Gălățanu, cronica literară de Dan Cristea (la volumul Viața din viața mea semnat de Mircea Bârsilă) și cartea lunii de Răzvan Voncu (la volumul Castelul, biblioteca, pușcăria semnat de Dan C. Mihăilescu), ca și câteva dintre intervențiile din cadrul Colocviului de critică, organizat în această primăvară de USR, avându-i autori pe Radu Voinescu, Răzvan Voncu, Horia Gârbea, Adrian G. Romila și Adrian Lesniciuc. Despre revistele literare
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2480_a_3805]
-
fascistă” etc.) pentru intervențiile sale, cât și complicitatea celui frustrat, care acceptă situația ca o calamitate inevitabilă, ca în orice spațiu de detenție. La fel, dacă inițial se semnalează inițiative care se opun unor aberații precum ideea de a epura bibliotecile particularilor, care oricum nu erau vizate în nici un fel de prevederile legii (p.16), cu timpul epurarea este acceptată fără probleme întrucât noțiunea de „particular” tinde să dispară, cum reiese din cazurile prezentate: este vorba de biblioteci ale unor personalități
Dincolo și după cenzură by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2488_a_3813]
-
de a epura bibliotecile particularilor, care oricum nu erau vizate în nici un fel de prevederile legii (p.16), cu timpul epurarea este acceptată fără probleme întrucât noțiunea de „particular” tinde să dispară, cum reiese din cazurile prezentate: este vorba de biblioteci ale unor personalități decedate (ca scriitorul N.M.Condiescu, fost adjutant regal) sau arestate (turcologul Aurel Decei, de pildă, și în acest caz confiscările de cărți și manuscrise sunt primele acțiuni ale Securității), ori e vorba de biblioteci ale unor școli
Dincolo și după cenzură by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2488_a_3813]
-
este vorba de biblioteci ale unor personalități decedate (ca scriitorul N.M.Condiescu, fost adjutant regal) sau arestate (turcologul Aurel Decei, de pildă, și în acest caz confiscările de cărți și manuscrise sunt primele acțiuni ale Securității), ori e vorba de biblioteci ale unor școli sau muzee, între care unele vechi și cu mare tradiție, și în care controlul este subînțeles pentru că toate trec în posesia sau sub autoritatea statului. Pe fundalul acestor precedente, în situația incertă după un război în care
Dincolo și după cenzură by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2488_a_3813]
-
numeroși elevi premiați la concursurile muzicale internaționale, la Liceul Alexandru cel Bun, din Sângera, un cartier al Capitalei, liceu cu o atmosferă efervescentă, sau la Liceul din Durlești, manifestând, la fel, un viu interes pentru literatură, sau, în fine, la Biblioteca Națională Onisifor Ghibu, lecturile( din volumele lor mai recente) celor doi scriitori invitați de ICR și dialogurile cu publicul s-au înfiripat firesc. La Biblioteca Națională a fost prezent și Valeriu Matei, iar Nichita Danilov ne-a însoțit și a
Chișinău, primăvara unui alt început by Adrian Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2495_a_3820]
-
Liceul din Durlești, manifestând, la fel, un viu interes pentru literatură, sau, în fine, la Biblioteca Națională Onisifor Ghibu, lecturile( din volumele lor mai recente) celor doi scriitori invitați de ICR și dialogurile cu publicul s-au înfiripat firesc. La Biblioteca Națională a fost prezent și Valeriu Matei, iar Nichita Danilov ne-a însoțit și a citit, alături de noi, peste tot. Un pasionat vorbitor, aducând multe amănunte de istorie literară (despre Vasile Vasilache, de pildă) a fost poetul Emilian Galaicu-Păun. Un
Chișinău, primăvara unui alt început by Adrian Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2495_a_3820]
-
îl trimit, la începutul excursului, la o personalitate care face legătura între Școala Ardeleană și epoca modernă. Revoluționarul și tribunul Ion Axente Sever, „mâna dreaptă” a lui Avram Iancu, face parte din generația care a scos latinismul Școlii Ardelene din bibliotecă și din circuitul „supplex”-urilor legaliste și i-a dat dimensiunea afirmației politice, chiar și pe câmpul de luptă. Apoi, șirul de articole și conferințe din perioada 1930-1971, unele publicate în presa interbelică din Blaj, altele susținute în cadrul unor manifestări
Spiritul Blajului by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2503_a_3828]
-
Mai multe biblioteci din București și peste 35 din țară își vor deschide porțile pentru public în noaptea dintre 1 și 2 octombrie, în intervalul orar 18,00-4,00, oferindu-le cititorilor nocturni un program cultural ce cuprinde conferințe, dezbateri, proiecții de filme
Noaptea Bibliotecarilor: Proiecţii de filme şi lansări de carte () [Corola-journal/Journalistic/25084_a_26409]