2,179 matches
-
de ministru de externe cu Karl Nesselrode. Capodistrias se născuse în insula Corfu. În timpul războaielor napoleoniene, el a făcut parte din administrația rusă a Insulelor Ioniene. În 1809 a intrat în slujba Rusiei, ulterior urcînd rapid treptele ierarhice ale aparatului birocratic. El a fost abordat în 1817 de Nikolaos Galatis, un membru al Eteriei trimis la Sankt Petersburg ca să încerce să-i obțină sprijinul. Ministrul de externe rus, deși un patriot grec înflăcărat, credea în perioada aceea că eliberarea Greciei putea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
grec. Experiența dobîndită în perioada cînd deținuse poziții înalte în guvernul Rusiei l-au determinat să încerce să introducă în Grecia instituțiile politice preferate în vremea aceea în special de statele conservatoare. El dorea deci să instituie un regim centralizat birocratic, dar "luminat", care să ofere executivului o foarte mare putere. Nu exista însă nici un precedent pentru acest tip de guvernare în ținuturile grecești, a căror administrație fusese descentralizată în timpul dominației otomane. Atît notabilii cît și militarii erau puternic fortificați și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
din șaptesprezece membri. Aceștia erau numiți de el, dar după aceea nu puteau fi înlocuiți. Atît cneazul cît și consiliul stabileau legislația, iar Miloš avea drept de veto. Actul reglementa și alte aspecte ale vieții statului, cum ar fi aparatul birocratic și sistemul juridic. Neputînd accepta noul aranjament, Miloš a abdicat și a plecat din țară. În ciuda plecării lui în aceste condiții vitrege, cneazul realizase multe în timpul domniei lui. El rezolvase problema statutului Serbiei în cadrul Imperiului Otoman și obținuse o trasare
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
puterea protectoare, nici ea, nici oricare altă mare putere nu putea exercita tipul de dominație politică care, așa cum vom vedea, era încă în vigoare în statele învecinate. Pe lîngă aceasta, Miloš stabilise cadrul administrației interne. Erau puse deci temeliile statului birocratic. Către sfîrșitul domniei lui, numărul oficialilor se ridica la 672, din care 201 făceau parte din poliție. Oamenii aceștia aveau să formeze pe viitor un grup influent și să înființeze organizații proprii întru apărarea intereselor lor. Sub primul domnitor însă
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
a libertății economice și a unui sistem de învățămînt eficient. Liderii ei nu erau democrați, așteptîndu-se ca partidul lor să domine statul. În perioada cît s-au aflat la putere, ei și-au atins realmente o parte din țeluri. Regimul birocratic centralizat a fost consolidat. În 1844 a fost emis un cod de legi bazat pe modelele austriece. Ca și Miloš, constituționaliștii i-au numit în cea mai mare parte a posturilor guvernamentale pe suporterii lor. Oamenii aceștia, foarte mulți dintre
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
a posturilor guvernamentale pe suporterii lor. Oamenii aceștia, foarte mulți dintre ei născuți pe teritoriul habsburgic, erau măcar mai bine educați decît cei care ocupaseră aceste posturi înaintea lor, dar aveau puține puncte comune cu țărănimea. Ei constituiau o elită birocratică și, ca atare, au provocat multe nemulțumiri în rîndul celor pe care fuseseră trimiși să-i administreze. Este lesne de înțeles că Alexandru nu avea nici un control asupra situației, neposedînd o personalitate puternică. Poziția lui era afectată de faptul că
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
faptul că familia Karagheorghević nu se bucura de dreptul la o domnie ereditară, care fusese acordat doar dinastiei Obrenović. Domnitorul nu avea o bază de sprijin popular în țară; el nu putea apela la țărănime ca să-l apere împotriva regimului birocratic. Domnia lui nu era agreată nici de Rusia, nici de Imperiul Habsburgic, care colaborau pe plan internațional. Exista desigur și permanenta amenințare a revenirii dinastiei Obrenović, cu toate că susținătorii acesteia erau împărțiți între candidatura lui Miloš și cea a lui Mihail
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
autorității sale o formă constituțională. Conform cerințelor, Mihail a ținut adunările din trei în trei ani, dar a luat măsuri ca partizanii lui să domine în timpul desfășurării lucrărilor acestora. El a aplicat politica de supraveghere a alegerilor, asigurîndu-se ca aparatul birocratic să fie alcătuit din sprijinitorii săi. A cooperat în primul rînd cu Partidul Conservator, liberalii fiind obligați să treacă în opoziție. Ministrul lui cel mai important era Ilija Garašanin, care jucase un rol proeminent și în timpul domniei anterioare. Chiar dacă moartea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
guvernul evoluase de la nivelul primitiv din timpul lui Miloš, cînd cneazul deținea întreaga putere și făcea ce voia cu vistieria statului, la regimul constituțional din 1869. După cum am văzut, pe parcursul acestei perioade, administrația locală a fost trecută sub controlul aparatului birocratic centralizat. Cu toate că s-ar putea argumenta că majoritatea acestor schimbări slujeau evoluției națiunii, anumite atribute ale regimului autonom au avut un efect advers. Implicarea poliției în alegeri și domnia corupției în politică au fost deja menționate. Cu toate acestea, trebuie
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
familiile lor. El le acorda favoruri și le putea totodată impune să-i fie loiali. Situația politică putea avea consecințe importante. Instituțiile guvernamentale adoptate în Grecia depindeau de cel puțin cîteva standarde de onestitate și eficiență din partea funcționarilor. Nici un aparat birocratic centralizat aflat sub autoritatea unui monarh absolut, nici un sistem reprezentativ nu puteau funcționa fără răspunderea publică și o oarecare cunoaștere a nevoilor întregii națiuni. Cu toate acestea, viața politică grecească nu se va concentra asupra problemelor specifice. Nu exista nici un
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
dar liderii otomani au mers mult mai departe, încercînd să reorganizeze imperiul ca să poată face față provocării marilor puteri și a propriilor lor supuși rebeli. Ca și contemporanii lor creștini, ei și-au propus drept ultim obiectiv instituirea unei monarhii birocratice centralizate, cu o lege unică pentru toți cetățenii, bazată pe drepturi egale și, cel puțin teoretic, pe responsabilități egale. Faptul dacă un asemenea țel era realizabil sau nu, date fiind compoziția națională și religioasă a populației și istoria regiunii, urma
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
În 1805 a fost numit guvernator. Odată aflat la putere, el a introdus un program extrem de eficient de reforme, ajutat de consilierii francezi, a căror prezență îi conferea Franței un merit în reușitele lui. Muhammad urmărea și instituirea unei administrații birocratice centralizate și eficiente aflată sub controlul său absolut. El a reușit să pună în aplicare multe dintre reformele pe care va încerca și Poarta să le introducă după aceea. De pildă, el i-a înlocuit pe perceptorii de impozite cu
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
europene ale timpului. Au fost înființate departamente conduse de miniștri și un Consiliu de Miniștri care funcționa ca un cabinet și coordona activitățile membrilor lui. Funcționarii urmau să primească salarii cu regularitate și a fost stabilită o ierarhie a aparatului birocratic. Au fost implementate reforme și în cadrul guvernelor locale, obiectivul fiind asigurarea unui mai mare control de la centru asupra activităților acestora. Datorită naturii guvernului otoman, nu se putea petrece nimic echivalent luptei dintre conducătorul statului și notabili întîlnită în alte părți
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de relațiile internaționale ale întregului imperiu. În realitate însă, statele balcanice avea contacte frecvente și directe cu alte guverne. În evoluția lor internă, noile regimuri naționale aveau tendința să respecte același șablon general și se confruntau cu dificultăți asemănătoare. Monarhia birocratică centralizată era considerată în fiecare din aceste state drept cea mai bună formă de guvernare. Controlul politic era deci ierarhizat, de la comunitățile sătești și diviziunile regionale pînă la orașul capitală. Aici, scena era dominată de lupta pentru ținerea sub control
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
altele erau bazate pe aspecte politice, cum ar fi sprijinirea sau împotrivirea față de domnitor sau chestiuni legate de reformele interne. Victoria în alegeri însemna mai mult decît triumful unui om sau al unei idei, acordîndu-i partidului cîștigător controlul asupra aparatului birocratic și deci numirea în posturi importante, care, la rîndul lor, permitea accesul la surse substanțiale de profit. S-au spus multe lucruri despre corupția sistemului politic otoman. Statele creștine vor urma aceeași cale. Trebuie să subliniem în primul rînd că
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
să mențină echilibrul dintre rivalii politici cu alte cuvinte să urmeze așa-numita politică a lui "dezbină și domnește". Am văzut că în secolul al nouăsprezecelea, atît Imperiul Otoman cît și statele balcanice au devenit monarhii centralizate cu puternice aparate birocratice. În timpul domniilor Mariei Tereza și a lui Joseph al II-lea, fuseseră introduse reforme în acest sens, dar clasele provinciale și opoziția națională fuseseră întotdeauna prea puternice pentru repurtarea unui mare succes. S-au putut face unii pași înainte, dar
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
nu a reprezentanților Porții. În domeniile habsburgice și în Principatele Dunărene, el era supus nobilului local, nu funcționarilor monarhului. În secolul al nouăsprezecelea, convingerile majorității oamenilor de stat balcanici, ca și influența marilor puteri, au dus la instituirea unor regimuri birocratice centralizate. Scopul acestora era extinderea controlului serviciilor centrale ale statului asupra cetățenilor fără intermediul instituțiilor provinciale sau locale. Agenții guvernului central tratau deci direct cu individul. Guvernele din Balcani au adoptat acest sistem, deoarece acesta era considerat drept modern, progresist
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
probleme cu auzul, dar acum, problemele astea, așa ar trebui să le spun, eufemistic, problemele vechi încă din copilărie se acutizaseră și nu mai aveam loc de întors. Nu-mi mai puteam neglija sănătatea. Cam așa aș putea să aproximez birocratic întregul fapt. Cu o ureche nu mai auzeam aproape deloc, sunete hârșâite, șterse, iar din cealaltă îmi curgea un fel de rugină scârboasă, un sânge gros, n-am cum să știu exact ce putea să fie. De o vreme-ncoace
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
alea de la Metro. Dintr-o dată căpătasem un nou statut. Din ucigaș plătit devenisem ceva între poștaș și comis voiajor. Și asta mi-a displăcut profund. Măcar Jack Spintecătorul avea ceva de artist, știa meserie. Condiția de factor poștal, de rotiță birocratică îmi displăcea de-a binelea. Baba n-avea pic de percepție interpersonală. I-am spus că m-a jignit nevăzând în mine altceva decât un jalnic hârțogar. Să se hotărască. Ori așa, ori așa. Nu mă putea lua de undeva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
bucile. Probabil era carne vie între cracii ei. Nici nu vreau să-mi închipui. Să-ți freci bucile și să ia foc, să scapere. Nu aveam contacte. Găzdoii mei plăteau apa, gazele, duceau gunoiul, se ocupau de toate nimicarnițele astea birocratice. Uite, cum interacționează oamenii când au prilejul să ducă găleata la ghenă e un subiect. Nu vorbeam cu vecinii și asta îi enerva. Io sunt și ceva mai bezmetic, mai buimac. Trebuie să recunosc. Mai mitocan, dacă vreți. Odată am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
copilărit. De fapt, de mult am avut senzația că io sunt înfiat. De câte ori am intrat într-o maternitate și am văzut tot vălmășagul, toată harababura de acolo, mi-am dat seama că e imposibil să nu se producă niscai încurcături birocratice. Nu pot fi deloc sigur că ființele cărora obișnuiesc să le spun convențional tată și mamă sunt chiar părinții mei. Eram foarte mic atunci, oricum. Probabil nici să vorbesc nu știam, și asta ar explica multe, pentru că, uite, s-ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
preparată. Ce păcat Însă că atribuțiile ostășești ale colonelului Costandache n-au depășit niciodată rolul său eminent de prim furier al ar matei române! Era, adică, și a rămas până la urmă, un excelent șef de adjutantură, maistru al complicatei mașini birocratice militare, unde se fac și se desfac, cu ajutorul corespondențelor, rapoartelor, circularelor, ordinelor de zi, al foilor matricole și al memoriilor ofițerești, des tinele acestei omeniri valide, pândite de Zeul sângeros. M-am Întâlnit adesea după război cu generalul Costandache În
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
va à l'institution". Mă gândesc că aici este ascuns secretul și viciul de funcționare al democrațiilor: "capul" este fie tăiat, fie prea plecat în fața instituțiilor, pentru a căuta avantaje imediat sau, mult mai simplu, pentru a supraviețui în hățișul birocratic. 10 augut 2004 Timpul se accelerează. Îl aștept pe profesorul Sorin Antohi, CEU Budapesta, la aeroportul din Geneva. Sosește pe neașteptate, aceeași figură de renard intelligent , privire cercetătoare pe care îmi este greu să o înfrunt. Ofer un mic buchet
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
și primar al orașului, Constantin Penescu, ne face cunoscut, printr-o adresă, la care cred că ne așteptam, că lucrarea noastră nu putea fi "admisă a se reprezinta". Păstrez adresa aceasta. E o frumusețe de compoziție, un model de stil birocratic, o capodoperă a genului. Vorbesc fără cea mai mică umbră de pasiune, ca despre lucruri care nu m-ar privi. Vorbesc pe seama unor oameni care mi-au fost dragi, despre Penescu, bunăoară. Dar nu pot reciti actul acesta fără să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
cu tot în gara Căpâlnița (găselniță care trimite probabil la Căpâlna și ale sale emblematice fete...). Armand Assante îl joacă așa cum ne imaginăm că trebuie să reacționeze un american într-o situație comparabilă : cu un aer perplex, blocat de absurditatea birocratică și provocat totodată să caute soluții nu tocmai ortodoxe de ieșire din blocaj. Pe lângă povestea geopolitică, există însă și un love story între fiica lui Doiaru, Monica (Maria Dinulescu, făcând cu dezinvoltură un rol care se reține), și adjunctul lui
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]