2,387 matches
-
curând... „Ideea (continuă el cititul) că nu merită să trăiesc câteva săptămâni a început să pună cu adevărat stăpânire pe mine, cred eu, cam cu o lună în urmă, când îmi mai rămâneau de trăit patru săptămâni, dar m-a biruit cu desăvârșire de-abia acum trei zile, când mă întorceam acasă de la seara aceea petrecută la Pavlovsk. Primul moment când acest gând m-a fulgerat complet, direct s-a produs pe terasa prințului, atunci când am vrut să fac ultima încercare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
că acest mucenic va învia? Doar fără voie începi să te gândești că, dacă moartea e atât de teribilă și legile naturii sunt atât de puternice, atunci cum să le învingi? Cum să le învingi când acum nu le-a biruit nici chiar cel care învingea până și natura atunci când era în viață, căruia natura i se supunea, care a exclamat: «Talita cumi» și fata s-a sculat, «Lazăre, vino afară» și mortul a ieșit? Privind acest tablou, natura ți se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
începu să râdă și prințul, iar apoi, până seara, la fiecare cinci minute se uita la ceas, vrând să vadă dacă a trecut mult timp și dacă a mai rămas mult până seara. Dar starea de spirit a Lizavetei Prokofievna birui: nu mai rezistă până la urmă și cedă unui moment de isterie. În pofida obiecțiilor soțului și fiicelor, trimise imediat după Aglaia cu scopul de a-i pune cea din urmă întrebare dorind să primească de la ea răspunsul cel mai clar, ultimul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
judeci, nici să dăruiești; ci are masa obiceiul său de veselie, să se veselească toate oștile tale de tine... Să le dai să bea din destul și cât vor vrea, și tu încă să bei, ci cu măsură, ca să poată birui mintea ta pre vin, iar să nu biruiască vinul pre minte, și să cunoască mintea ta pre mințile slugilor tale, iar să nu cunoască mintea slugilor pre mintea ta; și, de-ți va greși vro slugă, tu-i îngăduie, pentru că
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
său de veselie, să se veselească toate oștile tale de tine... Să le dai să bea din destul și cât vor vrea, și tu încă să bei, ci cu măsură, ca să poată birui mintea ta pre vin, iar să nu biruiască vinul pre minte, și să cunoască mintea ta pre mințile slugilor tale, iar să nu cunoască mintea slugilor pre mintea ta; și, de-ți va greși vro slugă, tu-i îngăduie, pentru că... tu l-ai îmbătat. Așa se trăia pe la
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
64. Aceeași idee o găsim și cel mai mare geniu pe care l‑a avut În tre‑ cutul său Biserica creștină din Apus, Fericitul Augustin, care afirmă : „Nimic nu‑i atât de dur și de inflexibil care să nu fie biruit de focul iubirii”65. Când inima i se deschide 58 Suferința și creșterea spirituală Dumnezeului‑Iubire, și‑L primește pe Acesta să troneze În ea, nimic nu o mai bucură și o Împlinește pe deplin, bucuria aceasta a prezenței lui
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
lui Dumnezeu este garantată definitiv creștinului : „Nu vă voi lăsa orfani : voi veni la voi” (Ioan 14, 18) ; „Să nu se tulbure inima voastră, nici să se Înfricoșeze” (Ioan 14, 27) ; „În lume necazuri veți avea ; dar Îndrăzniți. Eu am biruit lumea” (Ioan 16, 33). Viața În Hristos implică bucurie, dar și renunțare. Pentru cel care primește Evanghelia sau vestea cea bună În viața sa, jugul - adică ceea ce este dificil de asumat, până la 124 Suferința și creșterea spirituală Înlănțuirea existenței umane
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Într‑o părăsire totală a credinței creștine. În realitate Însă, aceste pătimiri nu făceau decât să‑i Întărească și mai mult În credință, să‑i determine și pe alții să Îmbră‑ țișeze creștinismul și, În final, «prin mucenicia lor să biruie Hristosă”148. Unii dintre creștinii mărturisitori (martiri) erau din rândul clericilor, alții erau cetățeni romani sau chiar slujeau și statul ca ostași, funcționari, dregători de toate vârstele și stările sociale. Din sfetnici și ostași de frunte ai Împăratului au devenit
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
omorâtorul morții, așa cum Întreaga creș‑ tinătate cântă În toată perioada pascală : „Hristos a Înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând și celor din mor‑ minte viață dăruindu‑le”. Prin moartea și Învierea lui Hristos, Care cu moartea Sa a biruit moartea, a devenit de‑a dreptul păgână și neavenită expresia antică : „nu mă tem de moarte, ci de veșnicia ei”. Mucenicii sunt pătrunși de o acalmie și o pace sufletească În fața morții fizice, Întrucât, nefiind robiți de lucrurile acestei lumi
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
să afli adevărul, atunci, la rândul nostru, de ce n‑am socoti și noi că trebuie să‑l apărăm cu toată puterea ? Ce, mai Încoace‑Încolo ? Îți stau la Îndemână tot felul de cazne ; să știi Însă că adevărata credință va birui furia sălbăticiei. Poți să‑mi iei viața, dar credința nu !ă”160 Spiritualitate și sens În suferința bolnavilor de cancer 135 Unii martiri, precum fericitul Gordie nu numai că erau departe de gândul de a da Înapoi și de a
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
de vitejie ale sufle‑ tului sfinților. Aceasta pentru că Dumnezeu este cel Care locuiește În sufletele lor. Iar pe Dumnezeu e cu neputință să‑L Învingă cel ce se luptă cu El, ci trebuie neapărat să plece rușinat și să fie biruit cu rușine. Nu este bine să lovească cineva cu piciorul În țepușă, cu alte cuvinte, nu se poate Împotrivi lui Dumnezeu fără a se lovi. 150 Suferința și creșterea spirituală Spiritualitatea creștină, prin exemplul sfinților martiri din primele veacuri creștine
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
iubirii și a ascultării. A accepta Înseamnă așadar a obține o victorie. „Primește, așadar, cuvân‑ tul meu de mângâiere - scrie Sfântul Vasile cel Mare - ca să nu cazi În suferințe, ci să dovedești că ești deasupra lor și că le‑ai biruit deja”197. Acceptarea Înseamnă a ne Învinge pe noi Înșine, a ne lua crucea și a merge pe urmele Celui care a acceptat să fie răstignit pe Crucea Sa, dându‑ne pute‑ rea de a ne‑o purta curajoși pe
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
de Încercă‑ rile care după Îngăduința lui Dumnezeu Îi apasă, vor apărea altele mai mari. „Un singur refugiu există pentru ele : răb‑ darea. Cu Împotrivirea prostească nimic nu vei izbândi, ci doar le vei Înmulți, așa că la sfârșit te vor birui. Să fii ca trestia care, atunci când bate vântul, se Înconvoaie, iar când 162 Suferința și creșterea spirituală vântul se domolește, iarăși se Îndreaptă. Dacă nu se apleacă, se rupe”198. De aceea, Părinții sfinți, În scrierile lor, ne Îndeamnă pe
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
merge bine ; dacă ne merge rău, ne Întărește și ne Îmblânzește, când ni se Întâmplă nedreptăți și ceartă. Ea ne Învață să iertăm pe cei ce ne fac rău și să ne rugăm mult ca să nu greșim și noi. Răbdarea biruie ispita, ea ajută să suportăm persecuțiile și să suferim pătimirile și martiriul. Răbdarea face ca credința noastră să fie tare ; ea crește și Înalță speranța noastră. Ea ne Îndreaptă pașii ca să ținem Calea lui Hristos, câtă vreme pășim pe calea
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Altminteri, cum observă Vasile Andru 96, într-o anchetă a "Vieții Românești", inserția politicului (a disensiunilor) în sânul bisericilor a făcut ca în Constituția Uniunii Europene semnate la Roma (octombrie, 2004) să nu se pomenească de rădăcinile creștine ale Europei, biruind aici un ateism diplomatic. Altfel spus, ethosul postmodern a biruit în constituția europeană, deși conștiința europeană comună, câtă este, nu-i decât opera fundamentului creștin. În orice caz, decreștinarea Europei era privită de Eminescu ca pe cea mai mare catastrofă
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Vieții Românești", inserția politicului (a disensiunilor) în sânul bisericilor a făcut ca în Constituția Uniunii Europene semnate la Roma (octombrie, 2004) să nu se pomenească de rădăcinile creștine ale Europei, biruind aici un ateism diplomatic. Altfel spus, ethosul postmodern a biruit în constituția europeană, deși conștiința europeană comună, câtă este, nu-i decât opera fundamentului creștin. În orice caz, decreștinarea Europei era privită de Eminescu ca pe cea mai mare catastrofă istorică de la căderea Bizanțului. Despărțirea lui de Nietzsche pare aici
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
mai "avansat" comparativ cu modernitatea (care paria pe o cultură elitară), având și atuul voinței de globalizare a sistemului. Din pricina prăbușirii economice, a fost compromisă și ideea "revoluției mondiale", adică globalizarea, devenită viabilă, în schimb, în capitalismul târziu, când va birui și culturalicește ca postmodernism. Se pare că tocmai conceptul culturii de masă din socialism a înlesnit apariția postmodernismului în țările Estului fără suportul postmodernității. Această situație insolită a dus și la rapida lui "clasicizare" când societatea românească postdecembristă a părut
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
ascundem (plânsul), dar care plâns ne ține în picioare! (Tandemul râs-plâns). Intuiția sigură a poetului îl ajută să transceandă drama condiției de limes printr-un adevărat extaz oximoronic, la nivelul sintaxei poetice, uneori gata să se înece în "sofisme", dar biruindu-le prin forța trăirii: "M-am reflectat adânc. Oglinda proptită / în perete, mă palpită ca pe un vas sanguin / buiestru / din palpitarea unui vis într-o / pornire dezmembrată / din vremea nouă și ciudată de sfincși și măscărici;" (Ca un extaz
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
trăirii: "M-am reflectat adânc. Oglinda proptită / în perete, mă palpită ca pe un vas sanguin / buiestru / din palpitarea unui vis într-o / pornire dezmembrată / din vremea nouă și ciudată de sfincși și măscărici;" (Ca un extaz). Împotriva "pornirii dezmembrate" biruie poezia lui Victor Teleucă. În poemul dramatic Decebal, disciplinat de paradigma clasică, deja poetul a încercat să depășească drama sfâșierii, sugerând găsirea unui punct de sprijin pentru bolovanul lui Sisif în vârful muntelui. Ca și stânca lui Sisif, omul modern
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
libertate și drepturi civile, situații în care s-au cunoscut rezultate remarcabile. Este discutabil dac] în urmă aplic]rii acestui principiu apar sau nu manifest]ri violente, si dac] acest efect ar anula principiul; sau dac] violență declanșat] în timpul procesului biruie asupra scopului acțiunii. Concluzia celor care au fost influențați de acest principiu, cum ar fi Martin Luther King Jr., pe când era liderul luptei pentru acordarea drepturilor cet]țenilor afro-americani în America de Nord, este c] scopul nu este niciodat] anulat. Acest princpiu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
înfățișarea unui pacient ciudat, un medic fără clientelă, muritor de foame se îmbogățește miraculos prin jocuri la loterie. Ruinându-l astfel pe contrajucătorul Cresus, preia automat firea lui abominabilă. Intră apoi într-o competiție și cu Regele varului, și îl biruie, provocându-i moartea. Dar nici puterea, nici mărirea lui nu durează. Când se crede invincibil și, în consecință, se întrece pe sine în aroganță, norocul îl părăsește, doctorul ajungând din nou calic. Nu numai teatrul lui V. va reveni în
VALJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290417_a_291746]
-
și a răspuns atât cerințelor de organizare a școlii, cât și nevoii de constituire a unei limbi literare, a fost pusă în umbră de apariția în 1828 a gramaticii lui Ion Heliade-Rădulescu; lucrările lexicografice sunt manuscrise, istoria, scrisă pentru „a birui și fireasca înlenevire cea spre citanie a celoru mai mulți”, a rămas netipărită, proza politică și juridică nu a fost cunoscută decât în cercurile boierești, iar mai târziu doar de specialiști. În schimb, prin câteva scurte poeme V. a fost
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
franceză și în germană și publicat la 1771 de P.-A. Guys în Voyage littéraire de la Grèce, iar la 1825 în Chants héroïques des montagnards et matelots grecs -, scrie laude „la stemă”, la „ceșmeaua cea din drum” și, pentru a birui „împotrivnica armadă dă patimi”, adresează molitve în versuri Sfintei Fecioare. Toate sunt încă greoaie, forțate. În mod neașteptat, într-o vreme când lirica era ținută drept delectare minoră (iar „poeticile faceri” anonime intrau din „mișmaiale” sau culegeri comune în zestrea
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
condițiile zbuciumate ale războiului și ale ciuntirii țării, „o tribună vie” pentru „servirea țării și a neamului”. Articolul-program se intitulează Începutul și face trimitere la nevoia de afirmare a „energiilor creatoare românești”, pentru că „în semnul dreptății neamul românesc trebuie să biruiască”. Liviu Rebreanu va semna aici câteva din ultimele sale articole, printre care Amintirea lui Octavian Goga, Sărbătoarea unei speranțe, Scriitorii și Glasul pământului românesc. Ziarul va avea în vedere în special efortul țării în războiul de recuperare a Basarabiei și
VIAŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290544_a_291873]
-
industrioși.” Altădată afirmă că „tot ce m-a impresionat mai mult este cultura pământului, căreia nu văzui asemenea”. În mod semnificativ, Cipariu XE "Cipariu" este acaparat și el de mentalitatea pragmatică a noii epoci de dezvoltare capitalistă. Totuși, sensibilitatea artistului biruie adesea interesul mercantil; remarcând, la Como, munții „ornați cu grădini, vile și vii”, el face dovada unei perspective mai degrabă picturale decât economice. Interesul față de economia italiană se vădește Însă a fi foarte viu În Transilvania. Vasile Pop XE "Pop
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]