2,096 matches
-
pe Jonathan în fața școlii întregi unde este prezentat, aplaudat și i se cântă: „Luptând pentru glorie Și pentru o faimă vastă, Dăm tot ce-i mai bun Pentru școala noastră.“ Apoi, Fender Greene și monitorii își întorc atenția asupra inițierii bobocilor și el este liber să se ducă în camera sa. În cameră, găsește un băiat cu părul închis la culoare, care încearcă să scoată niște sunete dintr-o chitară diformă. Partea nefolosită a încăperii este umplută miraculos de cărți și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
de discuții libere, unde se postează Tema săptămânii (vezi în Anexe un exemplu) și în care elevii și studenții pot schimba opinii referitoare la timpul liber, activități comunitare, viața personală, o secțiune de întrebări și răspunsuri din partea consilierilor (Consiliere pentru „boboci” universitari), o Galerie foto despre viața de student. 2. Promovarea platformei prin activități de informare în școli și prin e-mail 3. Asigurarea permanenței prin răspunsul la solicitări: s-a elaborat săptămânal un program de pemanență al consilierilor care a fost
Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2377]
-
a bălții. Iarba se oprise într-o plavie plutitoare, simbolul bălții, pe care dormea un mistreț sperios. Deodată, fâșâiri aspre de aripi anunțau încăierarea dintre o rață și o cioară. Cioara năzuise la cuibul raței, vrând să-i o-moare bobocii, dar rața se întorsese ca mișcată de un resort și-și salvă puii. Acum încerca să-și alunge rivala de lângă cuib. Deodată cioara se năpusti asupra cuibului, dar rața se aruncă în fața ei și, agățând-o cu ciocul de vârf
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
de finance”, răspundea plictisită fata. „Et vel-logofăt?” „Je ne sais pas. Foute-moi la paix! Je suis fatiguée”. „Moi aussi”, răspundea trist vel-logofătul, gândindu-se la viața lui de necurmate bătălii. Și iat-o acum la masa domnească pe Despina, un boboc de fiică, nu foarte frumoasă, cum am pomenit, dar având acel je ne sais quoi pe care-l aveau în urmă cu 350 de ani tinerele fete de boier. în fața Despinei, peste masă, Iovănuț continua să se simtă vinovat deoarece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
priviri semnificative stăpânilor, de care s-a ales praful? - dacă el n-ar ascunde o mică dramă. O mică, dar sinceră dramă. Slujnica respectivă se numea Măriuca, avea 17 ani și era cum nu se poate mai bună, ca un boboc de trandafir pe cale de a se deschide, fiind copil din flori. Crescuse printre slugi și cum era o bucurie a nervului optic, de la 15 ani fusese luată să îngrijească de odăile boierului, să-i pună acestuia cărămizi calde la picioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Eugen descuie biroul, trase micul zăvor și își dădu drumul pur și simplu în fotoliu. ... „Să fi fost eu prin anul doi sau trei? Nu! În mod sigur, eram în ultimul an și pe ea am remarcat-o la balul bobocilor, că, vezi Doamne, nu puteam lipsi eu de la un asemenea eveniment!” Așezat confortabil în fotoliu, Eugen se lăsă pradă amintirilor în mica pauză înainte de contravizită. „O urmăream cu o insistență greu de mascat și ce m-a frapat la ea
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
Sper să nu-l fi supărat, nu-mi doresc asta!” Cum spuneam, a trecut mult timp de atunci... Nu, nu a fost iubita mea, dar eu am fost îndrăgostit, cred, într-o anumită perioadă..., după ce am cunoscut-o la balul bobocilor... Nu a răspuns sentimentului meu. De fapt, după cum a explicat ea atunci..., o doream ca femeie și atât... - Frumos! Ai fost sincer..., iar fata aceea a avut dreptate, sunt sigură. Apreciez mult acest aspect, Eugen, îi răspunse Iuliana, gânditoare. Ești
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
cu pământul, vorbind din când în când ca de una singură, încetișor, tainic, nu așa de puternic cum le vorbea lor, oamenilor. Nicăieri nu înfloreau trandafirii japonezi mai frumos decât la ea, micul copac dădea primăvara o adevărată avalanșă de boboci, se întrecea pe sine. Atunci femeia acorda ghiveciului o atenție deosebită, nu-l mai atingea, nici nu-i mai vorbea, între femeie și plantă, se pare că se stabilea o înțelegere, ea era îngrijorată pentru rodul ce avea să vină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
îndepărtăm, gânsacul organizează un adevărat concert al triumfului, ați văzut ce grozav sunt, spune către suratele sale, nu-mi e frică nici de soare apune, da, da, da, da, îi răspund în cor gâștele, da, da, da, da, răspund și bobocii, nu ne temem nici de soare apune, da, da, da, da. Tata socru zâmbește, plimbarea îi face foarte bine, îi arată Elei o lăcustă pitită între două fire de iarbă, abdomenul i se mișcă repede deși pare calmă, se crede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
a povestit el însuși ce i s-a întâmplat. — Am îngițit trei melci. De ce naiba ai făcut așa ceva? l-am întrebat eu. — S-a întâmplat în anul în care m-am mutat la cămin. Erau tot felul de disensiuni între boboci și studenții mai mari și au ținut din aprilie până prin septembrie. Am început să discut cu studenții mai mari ca repezentant al bobocilor. Erau extremiști de dreapta care vroiau să pună lucurile la punct cu săbii de kend½1, refuzând tratativele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
a întâmplat în anul în care m-am mutat la cămin. Erau tot felul de disensiuni între boboci și studenții mai mari și au ținut din aprilie până prin septembrie. Am început să discut cu studenții mai mari ca repezentant al bobocilor. Erau extremiști de dreapta care vroiau să pună lucurile la punct cu săbii de kend½1, refuzând tratativele. M-am înfuriat și le-am spus pe șleau să termine o dată cu prostiile, să-mi facă mie ce vor și să-i lase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
a răspuns ea pur și simplu. Electra. „Nici un zeu nu-și pleacă urechea la durerile mele.“ Cursul tocmai s-a terminat, nu? O priveam, uimit. {i-a scos ochelarii de soare și, în cele din urmă, am recunoscut-o: un boboc de la Istoria teatrului - II. Își schimbase coafura radical și de aceea mi-a fost greu să-mi dau seama cine este. — O, dar înainte de vacanță aveai părul lung, peste umeri, nu? am întrebat-o eu, ducându-mi mâna cam cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
citit niciodată pe Marx și care le toarnă copii frumoși, cărora le dau nume fanteziste. Deci, cine distruge și ce anume distruge? Nu le-ar fi rușine! Îmi venea pur și simplu să plâng, mai cu seamă că și ceilalți boboci erau la fel de tâmpiți. Îmi ziceau cu toții, râzând, să mă prefac că înțeleg chiar dacă nu înțelegeam nimic. Îmi spuneau în față că sunt proastă că nu aprob tot ce mi se vâră pe gât chiar dacă nu pricep nici o iotă. Mai am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
cuvinte chiar sunt mai greu de rostit decât altele. Era ca și când... Ca și când m-aș fi... Înc-o dată. Era ca și când m-aș fi transformat Într-o floare. De la coaste În jos eram un lujer umed, iar de la brâu În sus, un boboc lucios, gata să plesnească. În timp ce Îmi imaginam cum arăt, ud leoarcă și miop, mâna continua să-mi rătăcească printre Întăritură și mătasea lucioasă, spre portjartiere elastice, care erau Întinse și se terminau În clame metalice ce susțineau ciorapii. Ca să mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
-ne, ne-am dat seama că avea dreptate: desenat astfel Încât să-și dezvăluie interiorul, organul semăna, Într-adevăr, cu o floare altoită cu un Înger. Tulpina era groasă și ieșită În afară, cu aripioare ascuțite, sub formă de frunză, iar bobocul avea un luciu sclipitor și un fel de guler pliat ce amintea de o corolă Încovoiată. — Desenat după o probă de-a lui Toldt. Testiculele alunecă prin canalul vintrelor și ajung În scrot abia prin luna a treia. Până atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
să tai cîțiva trandafiri și să-i împart. Cu o infinită delicatețe am început să retez, cu foarfeca specială, tulpine tinere și să le întind celor care mă invadaseră cu atîta bună dispoziție și simpatie. — Luați, luați trandafiri albaștri... sunt boboci, vor înflori în seara aceasta pe mesele dumneavoastră, în casele dumneavoastră... mi se părea mie sau pe măsură ce distribuiam trandafirii apăreau alte și alte persoane ? Brusc îmi trecu prin minte faptul că acolo, în acea grădină, se afla un număr precis
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
s-o audă, dar aceasta acceptase să se joace cu Lottie de-a zânele în fundul grădinii. Ca de obicei, Lottie își scosese pijamaua și își pusese costumul de Tinkerbell cu fustiță de tul. — Îți priește sarcina. Eu dădeam întruna la boboci și arătam ca naiba încă din prima zi. — Poate din cauză că uit mereu să mă gândesc la asta. Am atâtea pe cap în momentul de față. — Uiți să te gândești la asta? repetă Henrietta revoltată. Ea una tratase fiecare sarcină de parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
mari și capete pletoase. Erau oameni cunoscuți, pădurari de pe Moișa. —Care chiamă? strigă unul. —Veniți aici, bădică, răcni flăcăul cu lacrimi în glas. Pușcașii grăbiră spre colibă. — Ce este, măi Dăvidel? Când văzură pe moș Calistru, pricepură. Fără un cuvânt, Boboc, pădurarul cel scund, se repezi, smulse din foc o crenguță aprinsă de cetină ș-o puse în mâna întinsă a bătrânului, ca să moară creștinește. Apoi se descoperiră în tăcere, trăgându-și cu stânga de pe plete căciulile, pe când în codrul posomorât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Ceva mai sus, roșii do- lofane și bune de cules. Mai sus, roșii de un roșu palid, după care urmează fructe abia date în pârgă, fructe cât nucile, fructe abia ieșite din floare, etaje cu fiori și, sus de tot, boboci de floare. Trebuie să mai spun că recoltarea se face de la nivelul solului. Când lujerul a atins maturitatea, el nu mai este ajutat să urce, ci să coboare, tot în etape de câ-te 15-20 de centimetri, pană ce se culeg
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
cât am stat Te-am iubit și-am suspinat. ERA FRUMOASĂ Era așa frumoasă, ca o suvenire, Grațioasă- blândă, dulce, și subțire, A aprins în el și cuget și simțire Și se îndrăgostise la prima privire. Mândră și fragilă, un boboc de floare Și dădea lumină, stea strălucitoare, Și visa să-i fie inimii aleasă Și-n puține zile s-o facă mireasă. Era ca un înger, cu adevărat, Perechea frumoasă la - care-a visat Trăiri, sentimente și amor sublim, El
Regăsirea by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91647_a_107362]
-
pe plantațe. Jones zgârie cu acul primele șanțuri ale discului. S’t prea mirat ca să mai deschid gura-n bordelu’ ăsta calicos. Darlene, cu pași mici și afectați urcă pe scenă, prefăcându-se timidă și ținând gura strânsă ca un boboc de trandafir. Spuse: — Zău c-au fost o grăma’ de baluri la juni, scumpule, da’... — Stop! urlă Lana... — Lasă-mă să-ncerc, se rugă Darlene. E prima oară că fac asta. Sunt pregătită pentru dans exotic, nu-s actriță. — Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
din ultimii doi ani, judecând după savoir faire-ul cu care se plimbau. A constatat că numărul 12 de pe University Place era un imobil mare și dărăpănat, aparent nelocuit, deși știa că Își aveau În el căminul cam o duzină de boboci. După o discuție grăbită cu proprietăreasa, a ieșit din nou din clădire ca să exploreze Împrejurimile, dar nu parcursese nici măcar o distanță de lungimea unui cvartal când și-a dat seama, Îngrozit, că era probabil unicul bărbat din oraș care purta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
pernițelor, fanioanelor și fetelor Gibson Înșirate pe pereți, a ieșit din local și și-a continuat plimbarea, cu mâinile În buzunare, pe strada Nassau. Treptat, a Învățat să-i deosebească pe studenții din anii superiori de cei abia Înmatriculați, deși bobocii n-aveau să-și poarte chipiele decât de lunea viitoare. Cei care se străduiau, bătător la ochi și nervoși, să pară În largul lor erau, evident, boboci, fiindcă fiecare nou contingent adus de trenuri era absorbit imediat de mulțimea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
să-i deosebească pe studenții din anii superiori de cei abia Înmatriculați, deși bobocii n-aveau să-și poarte chipiele decât de lunea viitoare. Cei care se străduiau, bătător la ochi și nervoși, să pară În largul lor erau, evident, boboci, fiindcă fiecare nou contingent adus de trenuri era absorbit imediat de mulțimea cu capul gol, Îmbrăcată și Încălțată În alb, cu legături de cărți la subsuoară, a cărei unică funcție s-ar fi zis că era să tălăzuiască În sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
acestui azil? Amory a Încuviințat, mișcându-și bărbia. — Groaznic grajd, la chiria pe care o plătim. Amory s-a văzut obligat să aprobe. M-am gândit să locuiesc pe campus, a spus, dar se zice că-s așa de puțini boboci, Încât se simt pierduți. Trebuie să stau puțin și să studiez ce-ar fi de făcut. Băiatul cu ochi cenușii s-a hotărât să se prezinte: — Mă cheamă Holiday. — Pe mine Blaine. Și-au strâns mâna la nivelul șoldurilor, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]