12,392 matches
-
și sud dunăreni, mai ales) pătrunse în rîndurile boierimii și stabilite în Oltenia. În câteva generații aceștia se românizau complet și deveneau uneori chiar mai olteni decât boierii vechi. Cazurile boierilor Brătășeni, Pârșcoveanu și altele sunt edificatoare. În viața publică boierii olteni se disting, și în această perioadă, prin preocuparea asiduă de a accede la marile dregătorii ale statului, dar și la cele mijlocii și mici, obiectiv pentru care puneau la bătaie tot arsenalul disponibil: vechimea și experiența familiei în ocuparea
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
cât mai înalte și prestigioase, înrudirile și relațiile cu domnitorul Constantin Brîncoveanu și familia sa, cu membrii familiei Cantacuzino, ș.a. Pentru dregătorii mai mici candidau atât membrii mai tineri ai familiilor boierești recunoscute, dar și apropiați sau rude ale marilor boieri( Brăiloiu, Pârâianu, Glogoveanu, Obedeanu, etc.). Dintre boiernașii destul de numeroși și în această perioadă (în jur de 200 de familii) sau chiar dintre moșneni, prin meritocrație pe cale administrativ-ostășească, proveneau, de asemenea alți dregători mici sau ocupanți de slujbe ostășești echivalente micilor
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
care reușeau să acceadă la dregătorii și ranguri și în Oltenia. Tuturor acestora li se adaugă slujbașii și dregători domnești originari din Muntenia, trimiși în Oltenia pentru perioade mai lungi și care se împământeneau aici prin căsătorii cu fiice de boieri, dobândire de moșii ș.a. Dar cea mai importantă preocupare, ambiție și tentație pentru boierii Olteni era și în Epoca Brâncoveanu, dobândirea marilor dregătorii ale Țării Românești de membrii ai Sfatului Domnesc și asimilate, precum și cele din Oltenia: marele ban și
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
se adaugă slujbașii și dregători domnești originari din Muntenia, trimiși în Oltenia pentru perioade mai lungi și care se împământeneau aici prin căsătorii cu fiice de boieri, dobândire de moșii ș.a. Dar cea mai importantă preocupare, ambiție și tentație pentru boierii Olteni era și în Epoca Brâncoveanu, dobândirea marilor dregătorii ale Țării Românești de membrii ai Sfatului Domnesc și asimilate, precum și cele din Oltenia: marele ban și boieri ai Divanului Olteniei. Astfel, cel mai înalt dregător al țării-marele ban al Craiovei
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
dobândire de moșii ș.a. Dar cea mai importantă preocupare, ambiție și tentație pentru boierii Olteni era și în Epoca Brâncoveanu, dobândirea marilor dregătorii ale Țării Românești de membrii ai Sfatului Domnesc și asimilate, precum și cele din Oltenia: marele ban și boieri ai Divanului Olteniei. Astfel, cel mai înalt dregător al țării-marele ban al Craiovei(după vechea titulatură) era deopotrivă conducătorul Sfatului Domnesc, dar și un adevărat, guvernator al Olteniei, numit de domn, de regulă dintre rudele apropiate sau dintre marii boieri
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
boieri ai Divanului Olteniei. Astfel, cel mai înalt dregător al țării-marele ban al Craiovei(după vechea titulatură) era deopotrivă conducătorul Sfatului Domnesc, dar și un adevărat, guvernator al Olteniei, numit de domn, de regulă dintre rudele apropiate sau dintre marii boieri, cu o bogată și verificată experiență în exercitarea dregătoriilor necesară îndeplinirii largii sale autorități și responsabilități adminictrative și judiciare asupra celor cinci județe ale Olteniei. Totodată, acesta trebuia să dovedească pricepere și determinare în domeniul militar pentru că era comandantul oștilor
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
trebuia să dovedească pricepere și determinare în domeniul militar pentru că era comandantul oștilor Olteniei, iar în timp de război, în lipsa domnului comanda toată oastea țării. Astfel, au îndeplinit în această perioadă, înalta dregătorie de Mare Ban: Vintilă Corbeanu(rudă cu boierii craiovești și olteni), 1688-1693; Cornea Brăiloiu, 1693-1705; Constantin Știrbei, 1706-1715; Șerban Bujoreanu în 1716 ; vel vornic: Radu Golescu, 1710-1713; Bunea Grădișteanu, 1714-1715; Șerban Bujoreanu, 1716; Vintilă Fălcoianu, 1718-1719; vel logofăt: Diicul Rudeanul, 1692-1703; Șerban Gracianu, 1701-1710 și Șerban fiul său
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
și sancționate și de domnitorii anteriori. Autorul Cronicii Anonime Brâncovenești , fiind probabil de față în Divan, la judecata clucerului Știrbei, redă pentru posteritate intervenția revoltată a Domnului Constantin Brâncoveanu: “ Cluceriu, când te-am trimis în țară cu slujbe, fiind un boier, dreptate am poruncit să faci, au nedreptate și jafuri?”. La justificarea lui Știrbei că a luat unele obiecte pe care le-a dăruit mânăstirii Strehaia, domnul Constantin Brâncoveanu exclamă:“ Auziți, boieri, cu jafuri și cu nedreptăți face pomene” și continuând
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
te-am trimis în țară cu slujbe, fiind un boier, dreptate am poruncit să faci, au nedreptate și jafuri?”. La justificarea lui Știrbei că a luat unele obiecte pe care le-a dăruit mânăstirii Strehaia, domnul Constantin Brâncoveanu exclamă:“ Auziți, boieri, cu jafuri și cu nedreptăți face pomene” și continuând rechizitoriul, domnitorul exclamă: „Dar până când aceste jafuri să le faci, clucere Costandine? Eu te-am rădicat și te-am făcut slugeru mare , comisu mare și cluceru mare, al șaselea scaun al
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
să cauți un car să-l pui și să-l duci la Mehedinți pân satele care le-a jefuit, să le dea banii care le-au luat și aspoi să-l aduc , însă să-l bagi în fiară . Așadar, nici boierii olteni, indiferent de rang sau dregătorie nu scăpau de supravegherea și tragerea la răspundere pentru faptele lor. De aceea pentru a face față exigențelor impuse de un domnitor luminat înconjurat de dregători competenți, cei mai mulți din boierii olteni acordă o atenție
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
în fiară . Așadar, nici boierii olteni, indiferent de rang sau dregătorie nu scăpau de supravegherea și tragerea la răspundere pentru faptele lor. De aceea pentru a face față exigențelor impuse de un domnitor luminat înconjurat de dregători competenți, cei mai mulți din boierii olteni acordă o atenție mai mare învățăturii de carte, deprinderii de limbi străine și de abilități pentru realizarea unor lucrări de agrimensură(hotărnicii) cu care erau însărcinați tot mai des de către domnie sau banul Olteniei, precum și pentru însușirea și aplicarea
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
precum și pentru însușirea și aplicarea normelor de drept tradițional și scris cu care se confruntau în exercitarea atribuțiilor. În mai multe rânduri domnitorul Constantin Brâncoveanu a avut prilejul să constate la fața locului în Oltenia, evoluția și comportamentul unora dintre boierii olteni atunci când a fost prezent la lucrările diferitelor faze de construcție sau restaurare a mânăstirilor Horezu sau Strehaia și mai ales când a trebuit, din porunca sultanului să fie prezent în mai multe rânduri, cum scrie cronicarul Radu Popescu, primind
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
Fărcășanul, 1706, Dumitrașco Argetoianu, 1707, Barbu Brăiloiu, 1710, care împreună cu marele ban Cornea Brăiloiu, îndrăzneț și viteaz au făcut față multor situații periculoase, inclusiv întâmpinarea sultanului în trecerea lui dinspre Belgrad către Adrianopole . O latură importantă a vieții publice a boierilor olteni o constituia ctitorirea de lăcașe de cult și susținerea mânăstirilor și schiturilor înălțate de strămoșii lor. Acestea erau înzestrate cu moșii și alte venituri, cu cărți și odoare, iar în unele dintre cele 282 de sate de pe moșiile lor
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
sporit numărul sfinților ortodocși, căci călugării și pustnicii au preferat să-și dea viața decât să renunțe la credinta lor. Când prigoana a devenit prea greu de suportat, unii din neam s-au retras în Țările Române, convingându-i pe boierii și domnii valahi și moldoveni să sprijine viețuirea călugărilor pe Athos. Alții s-au dus până în Rusia, Georgia și Ucraina, ori Bulgaria, Serbia și Macedonia. Despre acest neam risipit în tot spațiul est-european Sfântul Simion Noul Teolog a scris că
ATHOSUL NEAMULUI MEU (2) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350410_a_351739]
-
nordică a bisericii. Să se rețină faptul ea are două fețe: Maica Domnului cu Pruncul pe mâna stângă - în față, iar pe verso este pictat Sfântul Mare Mucenic Gheorghe - Purtătorul de biruință. De remarcat faptul că, până astăzi, domnitori, cronicari, boieri de sfat, scriitori, credincioși de la sate și orașe, călugări, sihaștri și preoți, turiști din țară și de peste hotare vin să admire și să-și plece frunțile înaintea icoanei Maicii Domnului de la Neamț și fiecare primește ajutor după credința lui. Se
DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL [Corola-blog/BlogPost/350446_a_351775]
-
Martiriul Marelui Domnitor Constantin Brâncoveanu, a fiilor și a ginerelui sau, necesitatea că generația actuala de olteni în special dar și a românilor în general să conștientieze originea olteana a Domnitorului Martir, care avea nobilă ascendentă paterna din voievozii și boierii Basarabi și Craiovești a caror obârșie o regăsim, inca la începutul sec.XIII(cu un secol înainte de întemeierea Statului Țară Românească), la Severin și în Oltenia, trecând prin Strehaia la Craiova. Constantin Brâncoveanu, descendent al vitejilor aspărători și întemeietori de
VARVARA&MITE MĂNEANUDEDICATIO CONSTANTIN BRÂNCOVEANU-300 DE ANI DE LA MARTIRIU. OLTENIA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350573_a_351902]
-
șah pe tarabele slinoase din piață, amice!, îi spuneau colegii mai în glumă, mai în serios. - În nici un caz, ofticoșilor! Voi o să rămâneți și o să cădeți lați pe aici de oboseală, iar eu o să mă trezesc la orice oră, precum boierii, zâmbea el. Dan ieși apoi în curtea spitalului, să respire aer curat. Nu-i venea să creadă. Era ultima zi de serviciu și tocmai își luase la revedere de la colegii cu care lucrase mai bine de treizeci de ani. De
PENSIONARUL de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350609_a_351938]
-
semn trainic că sunt adânc înrădăcinat în această frumoasă țară, îndeplinind o datorie sfântă și închinând zidirea cu vin românesc, în cinstea și fericirea României’’. Și tot atunci poetul Vasile Alecsandri a urat. ’’ Din strămoși când un domn sau un boier mare, intră în casă nouă poporul îi urează: să ai atâtea cinstiri și atâtea biruințe câte grinzi și cărămizi sunt în casă; atâta fericire câte grăunțe de nisip sunt în ziduri. Această urare o facem astăzi în numele poporului întreg’’. Între
REŞEDINŢA REGALĂ, A REGILOR ROMÂNIEI de CARMEN MARIN în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350643_a_351972]
-
care îngreunează viața lor și a semenilor. Dacă unele probleme ating chiar organizarea socială a unor mari mase de oameni, majoritatea schimbărilor de care se tem conservatorii sunt de mică importanță. Astfel este cunoscută o adolescentă analfabetă, servitoare la un boier rus, inventatoare a tăvii de cărat vesela. Această tavă s-a răspândit în 10 ani în toată Europa, dar conservatorii bogătași ruși au respins-o neadmițând să învețe de la o simplă servitoare. Penița, simpla peniță de oțel pe care bunicii
LIDERI ŞI TIPARE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350627_a_351956]
-
născut la Ipotești și a fost botezat de Henrieta. Mihai Eminescu s-a interesat de el când era elev la Pomârla, vizitându-l. Iată câteva rânduri din depoziția petentului: „ tatăl reclamantului stătea în căsuța boierească Ichim; iar peste drum stătea boierul Eminovici. Bătrânul Lăzăreanu era paznicul acestei păduri. Între noi se amesteca adesea și juca cu plăcere mingea-țic Mihai Eminescu, sau cum îi ziceam noi copiii satului: Cuconașul Mihai. Reclamantul era de 5-6 ani pe vremea aceea, pe la 1883 sau 1884
A AVUT EMINESCU COPII? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351262_a_352591]
-
încărcate cu mărfuri tătărăști, ba chiar cu mărfuri de prin îndepărtata Indie, de unde-a venit și neamul lăutarilor noștri tuciurii, care-și fac veacurile aici la han. Au bătucit drumul ista, oameni buni, oșteni fără număr, monahi de la mănăstirile Neamțului, boieri mari și mici, cu treburi pe la împrăștiatele lor moșii, răzăși cu pricini la Divan, hoți de rând și haiduci vestiți, domni moldoveni și munteni, regi străini, în trecere sau puși pe războaie. Dupa ce s-o ridicat hanu’, care la
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
de ispravă decât cele de-a amăgi drumeții cu nurii lor ațâțători sau de-a le turna vinul din cofăiele. Iată, de pildă, una din Ancuțele cele vechi a uneltit cu-n răzăș cam zălud, care-avea la inimă fata unui boier, s-o răpească chiar de-aici, de la vadu’ Moldovei, și s-o ducă în bordeiul lui de fugar. Trebuie spus că și coniței îi chicase cu tronc flacăul cel de la coarnele plugului și că deja păcătuise cu el, spre rușinea
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
lui de fugar. Trebuie spus că și coniței îi chicase cu tronc flacăul cel de la coarnele plugului și că deja păcătuise cu el, spre rușinea neamului boieresc. Duduița se afla atunci la han, în drum spre M-rea Agapia, unde boierul, însoțit de arnăuți, o ducea să-și ispășească păcatul. Planul pus la cale de ibovnicul coniței, împreună cu Ancuța, l-a lăsat pe boier cu botul pe labe, fără să poată a o învinui pe uneltitoarea de la han. Și-am să
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
spre rușinea neamului boieresc. Duduița se afla atunci la han, în drum spre M-rea Agapia, unde boierul, însoțit de arnăuți, o ducea să-și ispășească păcatul. Planul pus la cale de ibovnicul coniței, împreună cu Ancuța, l-a lăsat pe boier cu botul pe labe, fără să poată a o învinui pe uneltitoarea de la han. Și-am să vă spun acum, oameni buni, și una hazlie, petrecută aici, la han. Cică Vodă Mihalache Sturza, Domnul cel care stăpânea moșii și-n
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
moșii și-n coastele satelor noastre, căzu și el pe nepusă masă aici, la han, într-o bună zi. Nici măcar unul însă din cei aflați cu ulcica-n brațe nu-l cunoștea pe Vodă și toți îl luară drept un boier oarecare. Printre meseni, se afla și-un răzăș de prin părțile Sucevei, un îndrăzneț limbut, care intră-ndată în vorbă cu boieru’. Boierului nostru, adică Vodă cel neștiut, îi plăcu răzașul și-l întrebă cu ce rost îi este drumul
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]