1,819 matches
-
20 km de Gherla, Muzeul de Istorie din Gherla a început să construiască un muzeu cu replici de locuințe tradiționale din această zonă a țării, începind din neolitic până în secolul al XIX-lea. Printre primele exponate realizate se află un bordei dacic, reconstruit exact la dimensiunile urmelor găsite pe Valea Mileului. Este o locuință aproape scufundată în pământ, din care se vede doar acoperișul în formă de semicerc, făcut din scânduri și stuf. Scările, care coboară aproape un metru până la intrarea
Bordei () [Corola-website/Science/319307_a_320636]
-
Bordei, întâlnit și sub forma Burdei (în , transliterat Burdei și în ) este un sat în raionul Cozmeni din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Cotul-Vânători. Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 197 metri, pe
Bordei, Cozmeni () [Corola-website/Science/315695_a_317024]
-
un sat în raionul Cozmeni din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Cotul-Vânători. Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 197 metri, pe malul râului Prut, în partea de sud-est a raionului Cozmeni. Localitatea Bordei a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi
Bordei, Cozmeni () [Corola-website/Science/315695_a_317024]
-
care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Bordei a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Bordei a făcut parte din componența României, în Plasa Cosminului a județului Cernăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni
Bordei, Cozmeni () [Corola-website/Science/315695_a_317024]
-
parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Bordei a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Bordei a făcut parte din componența României, în Plasa Cosminului a județului Cernăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și o comunitate de români. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS
Bordei, Cozmeni () [Corola-website/Science/315695_a_317024]
-
Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, satul Bordei face parte din raionul Cozmeni al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, din cei 323 locuitori ai satului, 322 s-au declarat ucraineni și unul singur rus . În prezent, satul are 330 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului
Bordei, Cozmeni () [Corola-website/Science/315695_a_317024]
-
al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, din cei 323 locuitori ai satului, 322 s-au declarat ucraineni și unul singur rus . În prezent, satul are 330 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, toată populația localității Bordei era vorbitoare de ucraineană (100%).
Bordei, Cozmeni () [Corola-website/Science/315695_a_317024]
-
doua sa victorie, asupra unui biplan. În 7 octombrie grupul se mută pe aerodromul Karpovka, la 40 km de Stalingrad. Aici, grupul se pregătește de iernat, iar Șerbănescu are ocazia să-și demonstreze cunoștințele de vânător de munte la amenajarea bordeielor. Însă inițiativa trecuse în mâna sovieticilor. În 17 octombrie frontul a fost spart la Cotul Donului, iar în 19 octombrie la Stalingrad. Într-o recunoaștere aeriană din 21 octombrie Șerbănescu constată că tancurile rusești se află la doar 6 km
Alexandru Șerbănescu () [Corola-website/Science/315210_a_316539]
-
acelei biserici. Localitatea Scânteia decade după evenimentele din 1700, călătorii străini din secolul al XVIII-lea menționând că satul era distrus. Aflat în drum spre Istanbul, secretarul unei alte misiuni poloneze găsea doar "„o biserică de zid părăsită și trei bordeie săpate în pământ”". Venind dinspre Vaslui, Ruggiero Giuseppe Boscovich, secretarul ambasadorului Angliei la Poartă a văzut în 1762 doar "„o biserică și am aflat că ținea de un sat ce fusese odată pe acel loc și se numea Scânteia, și
Biserica Sfinții Voievozi din Scânteia () [Corola-website/Science/318798_a_320127]
-
majoritatea elitei intelectuale române, o condamnare administrativă de 5 ani, executată în sinistrele închisori și colonii de muncă comuniste: Poarta Alba (Canal), Onești, Slănic (minele de sare). În ultima perioada a “pedepsei” a fost deportat în Bărăgan, dormind într-un bordei săpat în pământ într-un sat inexistent, trasat doar pe hârtiile organelor de represiune. Perioada de detenție i-a adus, în afara experienței căpătate în condiții extreme de viață, și o lungă suferință fizică care îl va însoți până în ultimele clipe
Elie Dulcu () [Corola-website/Science/316163_a_317492]
-
-lea. Cea mai veche mențiune de existență a acestei biserici o arată în ființă la anul 1793. În „Catagrafia Eparhiei Ungrovlahiei” realizată în anul 1810, se vorbește că unul dintre preoții acestei biserici a fost mutat în anul 1793 de la Bordeiu la biserica Buna-Vestire, unde acum se află. (Manuscrisul Academiei Române, „Mahalaua abagiilor” nr .1457) Într-un manuscris al profesorului de istorie Petrescu-Zagorit se spune : „Judecând după această împrejurare și după partea orașului în care se află, cred că trebuie să se
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
alte terenuri pe care le cumpărase de la foștii proprietari. În iunie 2007, senatorul Marius Marinescu a înaintat Biroului Permanent al Senatului României propunerea legislativă privind declararea de utilitate publică a terenurilor-proprietate a lui Costică Constanda, situate în București, zona "Parcul Bordei". Alături de senatorul Marius Marinescu, inițiatorul legii, au semnat, în calitate de co-inițiatori, și senatorii Ion Iliescu, fost președinte al României, și Nicolae Văcăroiu, fost premier al României, președintele Senatului la acea oră. Un an mai târziu, propunerea legislativă a fost adoptată și
Parcul Bordei () [Corola-website/Science/321061_a_322390]
-
Un an mai târziu, propunerea legislativă a fost adoptată și de Camera Deputaților, apoi promulgată de președintele României și publicată în Monitorul Oficial, devenind Legea nr.170/2008 privind declararea de utilitate publică a terenurilor situate în București, zona "Parcul Bordei". În martie 2008, consilierii generali ai Primăriei Capitalei au aprobat proiectul de hotărâre care prevede trecerea terenului în suprafață de 2,8 hectare din domeniul privat în cel public și intrarea sa în administrarea Direcției Lacuri, Parcuri și Agrement.
Parcul Bordei () [Corola-website/Science/321061_a_322390]
-
un sat huțănesc ca pedeapsă pentru corespondențele sale în care combătea atitudinea antiromânească care se instalase în biserica din Bucovina în perioada arhipăstoririi episcopului Hacman. După cum își amintea mai târziu Iraclie Porumbescu, locuința preotului din Șipote nu se deosebea de bordeiele țăranilor cei mai săraci. ""Locuința mea de atunci, numai așa aș putea-o numi casă, dacă tot casă-i acea clădire din patru păreți din bârne necioplite și neunse, cu crăpăturile dintre bârne neastupate decât cu mușchi de pădure, cu
Iraclie Porumbescu () [Corola-website/Science/320860_a_322189]
-
există și astăzi). Totuși, cei trei frați (Ciprian, Ștefan și Mărioara) veneau în vacanțele de vară la Stupca. Ciprian cânta la vioară, Mărioara la pian, iar Ștefan avea o voce de bariton. Când sosea în sat, Ciprian se ducea la bordeiele țiganilor lăutari, cântând împreună cu ei. Fiind președinte al societății Arboroasa, a fost acuzat de autoritățile austro-ungare din Bucovina de "înaltă trădare". El a fost arestat la 18 noiembrie 1877 la Stupca, fiind dus la Cernăuți (capitala Bucovinei) escortat de jandarmi
Casa memorială „Ciprian Porumbescu” () [Corola-website/Science/320897_a_322226]
-
pe malul unui lac și au înființat satul Siliștea Nouă. După câțiva ani, Anica Filipescu i-a chemat pe moșia ei, aproape de conacul aflat pe drumul dintre Mizil și Călărași, în locul denumit acum "Crucea Batatului", unde sătenii și-au făcut bordeie. În primăvara următoare, însă, bordeiele au fost inundate, iar Anica Filipescu i-a ajutat să își construiască de această dată case lângă conacul ei și o biserică de lemn, terminată în 1780. Din cauza numeroaselor mutări, satul ajunsese să fie denumit
Glodeanu-Siliștea, Buzău () [Corola-website/Science/316390_a_317719]
-
au înființat satul Siliștea Nouă. După câțiva ani, Anica Filipescu i-a chemat pe moșia ei, aproape de conacul aflat pe drumul dintre Mizil și Călărași, în locul denumit acum "Crucea Batatului", unde sătenii și-au făcut bordeie. În primăvara următoare, însă, bordeiele au fost inundate, iar Anica Filipescu i-a ajutat să își construiască de această dată case lângă conacul ei și o biserică de lemn, terminată în 1780. Din cauza numeroaselor mutări, satul ajunsese să fie denumit colocvial "Frecăței", dar oficial el
Glodeanu-Siliștea, Buzău () [Corola-website/Science/316390_a_317719]
-
Bordei Verde este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brăila, Muntenia, România. Coordonatele geografice ale satului sunt prezentate în tabelul de mai jos. Satul Bordei Verde, este situat la intersecția a 2 drumuri județene: Conform Legii nr.
Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/324430_a_325759]
-
Bordei Verde este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brăila, Muntenia, România. Coordonatele geografice ale satului sunt prezentate în tabelul de mai jos. Satul Bordei Verde, este situat la intersecția a 2 drumuri județene: Conform Legii nr. 351/2001 satul este clasificat ca localitate rurală de rangul IV. Aceeași lege include satul în lista cu localitățile în care s-au produs scăderi accentuate de populație
Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/324430_a_325759]
-
în care s-au produs scăderi accentuate de populație în perioada 1966-1998 - între 30 și 50% - și care necesită acțiuni de sprijin și revitalizare. Descrierea detaliată a cadrului fizico-geografic (relief, climă, hidrografie, etc.) se găsește consultând pagina wikipedia dedicată comunei Bordei Verde Infrastructura socio-edilitară a satului Bordei Verde include: La recensământul din 2002, populația satului era de 1.559 de locuitori, aproape în întregime români. Marea majoritate a populației aparține cultului creștin ortodox, în localitate existând și o comunitate aparținând cultului
Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/324430_a_325759]
-
accentuate de populație în perioada 1966-1998 - între 30 și 50% - și care necesită acțiuni de sprijin și revitalizare. Descrierea detaliată a cadrului fizico-geografic (relief, climă, hidrografie, etc.) se găsește consultând pagina wikipedia dedicată comunei Bordei Verde Infrastructura socio-edilitară a satului Bordei Verde include: La recensământul din 2002, populația satului era de 1.559 de locuitori, aproape în întregime români. Marea majoritate a populației aparține cultului creștin ortodox, în localitate existând și o comunitate aparținând cultului adventist de ziua a 7-a
Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/324430_a_325759]
-
locuitori, aproape în întregime români. Marea majoritate a populației aparține cultului creștin ortodox, în localitate existând și o comunitate aparținând cultului adventist de ziua a 7-a (35 de persoane). Rezultatele recensământului din 2011 nu au fost publicate încă. () Satul Bordei Verde este întemeiat pe la mijlocul secolului XIX, sub denumirea oficială de „Bordeiul Verde”, denumire cu care va rămâne consemnat în actele oficiale până în anul 1931, când primește actuala denumire. Momentul exact al înființării localității nu este cunoscut cu exactitate, dar cel
Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/324430_a_325759]
-
creștin ortodox, în localitate existând și o comunitate aparținând cultului adventist de ziua a 7-a (35 de persoane). Rezultatele recensământului din 2011 nu au fost publicate încă. () Satul Bordei Verde este întemeiat pe la mijlocul secolului XIX, sub denumirea oficială de „Bordeiul Verde”, denumire cu care va rămâne consemnat în actele oficiale până în anul 1931, când primește actuala denumire. Momentul exact al înființării localității nu este cunoscut cu exactitate, dar cel mai probabil este vorba de anul 1858. Atestarea oficială a satului
Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/324430_a_325759]
-
situată în prelungirea moșiei Filiu. Primul arendaș al noii moșii este Ioan Avram (variante Ioana Avram, Ióna Avram), care întemeiază satul clăcașilor noii moșii la vre-o 10 kilometri nord-est de Filiu, pe drumul mare al Brăilei, lângă cârciuma „La Bordeiul Verde”, loc de popas binecunoscut de pe acest drum. Cârciuma era adăpostită într-un bordei acoperit cu pământ, pe care vara creștea iarba, săpat în movila Bordei-Verde, aflată la ieșirea de sud a actualului sat, pe drumul spre Târlele Filiu, în
Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/324430_a_325759]
-
Ioana Avram, Ióna Avram), care întemeiază satul clăcașilor noii moșii la vre-o 10 kilometri nord-est de Filiu, pe drumul mare al Brăilei, lângă cârciuma „La Bordeiul Verde”, loc de popas binecunoscut de pe acest drum. Cârciuma era adăpostită într-un bordei acoperit cu pământ, pe care vara creștea iarba, săpat în movila Bordei-Verde, aflată la ieșirea de sud a actualului sat, pe drumul spre Târlele Filiu, în apropiere de intersecția acestuia cu DJ-211. Originea toponimului este confirmată de studii recente care
Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/324430_a_325759]