2,408 matches
-
a sintagmelor cu unul, una este proprie doar contextelor statistice. Unul nu are sens referențial, ci partitiv: (83) a. În România, unul din trei copii... - GPrep în România delimitează setul maxim: "copii din România" b. Unul din zece bucureșteni... - substantivul bucureșteni denotă setul maxim "bucureștenii" Acordul la plural este justificat semantic, iar acordul la singular are baze formale. În sintagmele de tipul fiecare + numeral ordinal + N, acordul la plural nu este acceptabil, în niciun registru de limbă: (84) a. Fiecare al
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
una este proprie doar contextelor statistice. Unul nu are sens referențial, ci partitiv: (83) a. În România, unul din trei copii... - GPrep în România delimitează setul maxim: "copii din România" b. Unul din zece bucureșteni... - substantivul bucureșteni denotă setul maxim "bucureștenii" Acordul la plural este justificat semantic, iar acordul la singular are baze formale. În sintagmele de tipul fiecare + numeral ordinal + N, acordul la plural nu este acceptabil, în niciun registru de limbă: (84) a. Fiecare al 20-lea cumpărător primește
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
această privință așa cum au fost descriși, iar următorii termeni suplimentari au următoarele înțelesuri: (a) "Bancă Agricolă" înseamnă Bancă Agricolă a Împrumutatului, înființată și funcționînd în conformitate cu Decizia Împrumutatului nr. 1196/12.11.1990; (b) "Metroul București" înseamnă sistemul de transport subteran bucureștean al Împrumutatului; (c) "categorii" înseamnă, grupate, fiecare din categoriile de repere care să fie finanțate din împrumut, așa cum sînt descrise în tabelul 1 al anexei 1 la acord, si termenul "categoria" înseamnă fiecare dintre aceste categorii; (d) "Bancă Comercială" înseamnă
LEGE Nr. 57 din 1 august 1991 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internationala pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107580_a_108909]
-
modernitatea românească!... Nu posedam prea bine limba și, Într-un fel, deși reflexele „lor” de gândire, de comportament, mă atrăgeau, mi-erau cumva străine, străine totuși de felul meu, fiind un ins mai degrabă greoi, fără acea celebră replică a bucureșteanului și fără arta sarcasmului care Îi ajută pe munteni, mai ales, să suporte istoria, nenorocirile, dar și personalitățile incomode, autohtone sau venite de aiurea; pe scurt, deși Îl admir, nu sunt un fan necondiționat al lui nenea Iancu Caragiale, trac
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
său de carton În mână În capitala tuturor Românilor, binișor intoxicat de poveștile și legendele cu care-i Împuiase capul și adolescența tatăl său, care avea cultul orașului și al marilor săi actori, al limbii și al reflexelor „inimitabile” ale bucureștenilor, astfel a aterizat autorul Breban, instalat În plină maturitate, de astă dată, dar la fel de vulnerabil la un anume exotic, atras de acele ținuturi și de acei oameni, mai ales, despre care a avut ștință din cărți, În primul rând; realitatea
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Germaniaă, ca și numeroși alții, pe care nu-i mai numim aici (un Eftimiu sau un Minulescu au trecut prin Paris, nemaivorbind de artiștii plastici Pallady, Brauner, Brâncuși sau Enescu, care nu s-au mai Întors, unii universitari clujeni sau bucureșteni, un Breazu, Comarnescu, Basil Munteanu și mulți alții, ca să nu mai vorbim de stipendiarii Bisericii greco-catolice, la Roma sau Strasbourg - Călinescu Însuși a studiat la Propaganda Fide ca și episcopul tatălui meu, dr. Ioan Bălan, al Lugojului, traducător al Bibliilor
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
dumneavoastră! Ultimele capitole din Controverse eminesciene sunt zguduitoare! Ne pare rău că nu le putem cita în întregime! Cu nobilă fervoare, discretul profesor de română de la Huși, Theodor Codreanu, taie în carne vie și le dă peste nas iluștrilor critici bucureșteni grijulii mai mult cu imaginea lor politică decât cu soarta culturii care-i hrănește și pe care ar trebui s-o slujească cu devoțiune. Pe lista tumorilor maligne se adăuga și numele profesorului Mihai Zamfir sau a lui H. Patapievici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
progresului și a civilizației. Începe să se vadă cu ochiul liber: periferia a redevenit agresivă, mai precis, nimicitoare. "Convorbiri literare", nr. 5, mai 2005 George MIHALCEA "A doua schimbare la față" Theodor Codreanu Cu oarece vreme în urmă, un oarecine, bucureștean țâfnos și snob cu miros de mititei, vrând să-l ia în derâdere pe un provincial, l-a întrerupt mitocănește spunându-i: "Lasă-ne, băi, cu chestiile astea venite de la Huși!" Nu a fost singura dată când mi-a fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
tot câte 4 lei mereu, odată tot, să se știe o socoteală. Zice să-ți scriu, să-mi trimiți câte două scrisori, să le poți termina până la 16... ea este cam amărâtă, prietenul ei nu-i scrie nimic. E un bucureștean care se zbate într-o mare încurcătură, se poate chiar să fie închis... De Căpătoiu, ce să-ți spun? uit mereu să-ți transmit și de la ea, cele bune! E o fată bună și de suflet. Cred că ea mă
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
unul pentru agricultori „Perla” și al doilea „Traian” , unde este și baza de tratament și aici se cazează pensionarii și salariații de stat. Dacă te hotărăști pentru Lacul Sărat, să ceri bilet pentru salariați de stat, deci la hotelul Traian. Bucureștenii și sibienii au fost câte una două săptămâni și acum îi așteptăm tot pe sibieni pentru una-două săptămâni. În restul timpului suntem numai noi doi. Îi tare bine în doi. Ne gândim mereu la tine că am mai avea cu
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
pe biciclete, satul Ghenci. Ora 16,20, în personalul Tășnad Jibou, vălurimi, rotunjirea pe margine de dom Tășnadul, fantastică urbe de cinci biserici în turnurile lor, legea pe fiecare, plus turnul de apă și schema cu turn releul, perechea de bucureșteni cu grotescul hărțuielilor familiale la decrepitudine, să-ți fie soție, ori mamă, oarbă pentru lume, pe care o urmărește prin reacțiile tale, cîtuși de puțin sigure, nu mai știu decît să răspund și să pun la punct, cu glas mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cunoaște "RESICZ" din inscripția "Reșița 1898". Zoologica alteritate, prima dată cînd am intrat la maimuțe mi-am scos pieptenele, buha mare iepure cald, păpușă-buhă udă, șarpele șarpespațiu odrăslește zoo Tîrgu Mureș, al doilea frate, "pirana" piranha, tot românizat pronunță și bucureștenii, șerpăria în anaconda, caiman, papagalul-capră, nu se adună cît în grădina călătoriei, soare vuietul bolii de oraș, Tatăl Meu pînă acum lucrează! trei tigri siberieni prea mari de salivă, linge gardul, cască pînă apucă aer cu colții. Vineri, 30 decembrie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
integrame, ziare, pixuri, cine mai dorește avem! am auzit de petreceri la moldoveni, Satu Mare, schimba în Dej, nu în Cluj, schimbai în Cluj dacă mergeai pe partea ailaltă! acceleratul Suceava Constanța pe linie de garare, zic de moldoveni, dar au bucureștenii niște expresii! e bine, e deștepți, esact exact! și ardelenii tot așa, au niște expresii! hai că v-am adus viști, niște cîrnați! șpais la Timișoara, bisericuța ori templul, non-ortodox, la rînd cu imobilele gării, legea geamului, lucrurile de două
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
piercingul din sprînceană ți-a căzut la rangul de semn profesional, eu sînt persoană publică, revistă, rar să-ți faci meserie din ce-ți place, din a-ți mărturisi păcatul! cum poate fi cale de mîntuire în aceasta? experiență de bucureștean de Aiud ură și stres, exploatat pe direcția semiotic cea mai facilă, entropia limbajului, varianta imoralitate, parasexual dacă ești pederast, eu încerc să-i cultiv, să fie stabili într-o relație, mulți cred că e nevoia de a te f
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
arunc momeala. Cei de la PDAR? Sau de la PDSR?! Cam pe acolo. Îmi amintesc. Proiecte, dorințe, fantezii... Omul îmi întinde o carte de vizită. Cheamă chelnerul și plătește. Încerc să-l opresc, să plătesc eu, dar mă lămurește elegant. Eu sînt bucureșteanul, eu sînt gazda... Ne despărțim, la fel de natural cum ne-am cunoscut. Aveam certitudinea că ne vom revedea, că ne vom căuta. Și l-am văzut în direct. Avea o cameră de luat vederi în cîrcă. O fetiță cu un microfon
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
că sunt singuri în oraș, pe stradă, la restaurant. Că pot, prin urmare, să-și pună la maximum muzica preferată, că pot vocifera fără să ia notă de prezența altora, că pot chiui ca pe câmp la ora trei dimineața. Bucureșteanul de azi e suveran. Se simte bine. Se plimbă prin târg ca printr-o ogradă de uz privat: rage, ambreiază viril, înjură, se lăfăie, euforic, într-o mare de decibeli. Cei încă „neadaptați“ trebuie să se resemneze: să asculte „în
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
generalizată a motoarelor. Poliția e definitiv absentă. Ea nu pare să lucreze decât cu extremele: apare strict în preajma catastrofei rutiere sau lângă contravenientul mărunt, care a depășit viteza legală cu 5 km/oră. Hoardele de țoape juvenile care asigură insomnia bucureștenilor în centru ca și pe arterele colaterale n-au a se teme de nimic. Și nici măcar nu te poți supăra. E libertate. E democrație. Ca să nu zicem că ești bătrân, defazat, ofticosă La cele de mai sus, se adaugă și
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
de reconsiderare, restructurare. Ca’n istorie, revoluțiile... Mai mult, pentru că evoluția se face din sine, nu prin impulsuri exterioare, viabilă este doar evoluția internă a radioului ieșean, În consens cu beneficiarii săi moldoveni, nu cea indusă de vreun „sfat prețios“ bucureștean, care o fi bun ansamblului, nu particularului reprezentat de Moldova. Dispar acum emisiuni, vechi de chiar 25 de ani În care au format o generație, precum „Perpetuum-ul duminical“, ori mai noi, precum „Radiosfera“. Esența lor Însă - sunt convins - va dăinui
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
supliment, cu CD-ul de rigoare, dedicat lui Nichita Stănescu, după alte câteva "ediții de colecție" consacrate unor cântăreți de muzică populară probabil, urmându-se realitatea cronologiei: la început a fost folclorul, abia apoi ivindu-se poezia cultă. Gestul cotidianului bucureștean merită apreciat, cu atât mai mult cu cât se simte că-i născut din dragoste adevărată: "îl iubim pe Nichita și ne-am gândit să o și spunem", declară verde-n față Editorialul suplimentului. Obișnuitele precizări biografice din deschidere aduc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
sporit să lămurească femeia cum că ei nu se aleg cu nimic din leul acela, fiindcă-i costă trenul de-i usucă și care ar fi nerodul ăla care să se Înhame la o astfel de treabă, să le aducă bucureștenilor la nas ziarul cu ultimele știri din Orașul Revoluției? Ar fi meritat mai mult de un leu efortul elocvenței sale, și oricum Își răcea gura de pomană. - Să vă fie rușine obrazului! Păcat de tinerii care și-au dat viața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
ajutorare devenea un indicator fidel al capitalului de încredere în "celălalt" și al respectului față de semen. Știm din studii comparative interculturale, care au făcut, într-o anumită măsură, vîlvă jurnalistică la noi, faptul că "românii" (cei examinați erau, de fapt, "bucureștenii") sînt printre cei mai asociali și mai "lipsiți de inimă" cetățeni ai unei mari metropole (Levine, Norenzayan, Philbrick, 2001). Dar oare cum stau lucrurile în Timișoara? Iată un prim scenariu experimental explicit, indus ("trecătorul iute de mînă"), articulat pe baza
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
realități cotidiene însă, termenii de mai sus căpătă o cu totul altă încărcătură, fiind o parte esențială, definitorie a propriei existențe și prezentând (cel puțin în cazul meu) valențe specifice. Sunt ceea ce unii numesc cu orgoliu o rara avis, un bucureștean get-beget. Ambele mele ascendețe (maternă și paternă) sunt urbane, cu excepția bunicului din partea mamei, care era un mic negustor provenit din mediul rural. De asemenea, am fost un copil făcut la bătrânețe. Tata, născut prin 1922, iar mama în 1939. Erau
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
uită la mine cu un fel de admirație doar pentru faptul că locuiesc în "capitală". Îmi aduc clar aminte că în copilărie și eu îi percepeam la fel pe copiii care veneau de la "oraș" în vacanță la bunici, printre care bucureștenii ocupau un loc aparte. 4 Pentru asta eu am fost dată de aproape 6 ani la școală, iar fratele de 7 ani și câteva luni. 5 Într-o comunitate mică, sătească, copiii cadrelor didactice trebuie să fie un model în
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
reuși împreună cu el să depășească orice dificultăți posibile. Manifestația organizată în onoarea tânărului prinț la intrarea sa în capitală era dovada unor mari așteptări care existau din partea populației și a autorităților față de acesta. Prin vocea primarului D. Brătianu, autoritățile îndemnau bucureștenii să-l întâmpine pe suveran cu flori, iar casele lor să fie împodobite cu obiecte deosebite. Bucuria provocată de eveniment urma să fie ilustrată și prin iluminarea clădirilor din întregul oraș406. Același Dimitrie Brătianu realiza, în cuvântarea sa către noul
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
a acorda drepturi politice evreilor 617. Dorința de a contracara astfel de zvonuri și modul în care se reacționase în fața lor, erau expresia maturității clasei politice românești din acel moment. Prin Monitorul Oficial, guvernul adresa o proclamație mai întâi către bucureșteni, apoi pentru restul țării, în care afirma că nu intenționa să lărgească prea mult posibilitatea obținerii cetățeniei române, delimitându-se în același timp și de acțiuni precum arderea Sinagogei din București la 18 iunie 1866618. Pe acest fundal, o intervenție
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]