7,134 matches
-
rezultat 1583. La scurt timp de la întrunirea conferinței de la Constantinopol, regele Serbiei a ordonat atacarea Bulgariei. Astfel, la 2/14 noiembrie 1885 începea războiul sârbo-bulgar ce opunea unei armate sârbești cu efective de circa 70 000 de oameni, o armată bulgară cu doar 30 000 de soldați și ofițeri. În aceste condiții, regele Milan al Serbiei considera că armata bulgară era slăbită de recenta retragere a ofițerilor ruși ce ajutaseră la organizarea ei1584. În scurt timp, însă, înaintarea armatei sârbești către
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
14 noiembrie 1885 începea războiul sârbo-bulgar ce opunea unei armate sârbești cu efective de circa 70 000 de oameni, o armată bulgară cu doar 30 000 de soldați și ofițeri. În aceste condiții, regele Milan al Serbiei considera că armata bulgară era slăbită de recenta retragere a ofițerilor ruși ce ajutaseră la organizarea ei1584. În scurt timp, însă, înaintarea armatei sârbești către Sofia a fost stopată la Slivnița, în zilele de 17-19 noiembrie 1885. Ulterior, armata bulgară a declanșat o contraofensivă
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Serbiei considera că armata bulgară era slăbită de recenta retragere a ofițerilor ruși ce ajutaseră la organizarea ei1584. În scurt timp, însă, înaintarea armatei sârbești către Sofia a fost stopată la Slivnița, în zilele de 17-19 noiembrie 1885. Ulterior, armata bulgară a declanșat o contraofensivă ce a avut ca rezultat înfrângerea trupelor sârbe, pătrunderea pe teritoriul Serbiei, și ocuparea orașului Pirot. În fața acestei situații, Austro-Ungaria a amenințat cu o intervenție militară în favoarea Serbiei, fapt ce a pus capăt ofensivei bulgare 1585
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
armata bulgară a declanșat o contraofensivă ce a avut ca rezultat înfrângerea trupelor sârbe, pătrunderea pe teritoriul Serbiei, și ocuparea orașului Pirot. În fața acestei situații, Austro-Ungaria a amenințat cu o intervenție militară în favoarea Serbiei, fapt ce a pus capăt ofensivei bulgare 1585. Războiul s-a încheiat prin semnarea unui armistițiu la 10/22 decembrie 1885. În cursul acestei confruntări armate, pierderile în tabăra sârbă au fost de circa 6 800 de oameni, partea bulgară înregistrând aproximativ 2 300 de morți. Înfrângerea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Serbiei, fapt ce a pus capăt ofensivei bulgare 1585. Războiul s-a încheiat prin semnarea unui armistițiu la 10/22 decembrie 1885. În cursul acestei confruntări armate, pierderile în tabăra sârbă au fost de circa 6 800 de oameni, partea bulgară înregistrând aproximativ 2 300 de morți. Înfrângerea umilitoare suferită de armata sârbă în acest conflict a afectat grav poziția regelui Milan al Serbiei 1586. România și-a păstrat neutralitatea în cursul războiului sârbo-bulgar și a inițiat ajutorarea victimelor acestui conflict
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
traseului definitiv al frontierei româno-bulgare din sudul Dobrogei, s-a constituit o comisie româno-bulgară având ca sarcină stabilirea pe teren a traseului frontierei. Activitatea acestei comisii a fost întreruptă temporar în iunie 1884, ca urmare a obiecțiilor ridicate de către membrii bulgari ai acesteia. La 24 august/5 septembrie 1885, Percy Sanderson, însărcinatul cu afaceri al legației Marii Britanii la București, expedia o telegramă adresată marchizului Salisbury, secretarul de stat pentru afaceri externe al Marii Britanii. Aceasta cuprindea informații despre dificultățile survenite în stabilirea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Aceasta cuprindea informații despre dificultățile survenite în stabilirea frontierei româno-bulgare în zona Arab Tabia. În cuprinsul acestui document se preciza că domnul Ion Câmpineanu, ministrul de Externe al României, îl informase pe însărcinatul cu afaceri britanic asupra faptului că "membrii bulgari ai comisiei, dar mai ales prințul Hilevo, au depus eforturi pentru a stabili linia de frontieră mult mai aproape de Arab Tabia decât ar fi fost trasată de Comisia Internațională"1595. Ministrul de Externe român denunța această atitudine, considerând că scopul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
fie reprezentate"1765. Din această cauză, "deși în Tulcea populațiunea e compusă din mai multe neamuri, chiar mai multe și mai numeroase ca în Constanța, mai nu ne aducem aminte ca consiliile comunale să fi conținut vreodată alți membrii decât bulgari și români, pe când în Constanța combinația listelor de candidați la alegeri (...) conținea totdeauna (...) cel puțin câte un reprezentatnt al fiecărei comunități"1766. Urmare firească a acestui fapt, în orașul Constanța, "de la 1878 și până astăzi, toate elementele au fost totdeauna
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de celelalte comune urbane din județ, avem tot felul de școale paticulare, fiecare în parte cu aspirațiuni deosebite"1795. În acest sens, erau menționate cele "două școli primare grecești, una de băieți și alta de fete (...) o școală primară mixtă bulgară (...) o școală armenească (...) o școală catolică", câteva școli evreiești, și "o sumedenie de școale turcești"1796. În aceste condiții, "lipsa unei școale secundare românești, face ca diferitele elemente străine din provincie, să se depărteze de o educațiune românească, căutând învățătura
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
acului"2024. Pentru a ilustra cele afirmate anterior, în cuprinsul articolului se arăta că "o colonie întreagă (...) de români (...) stabiliți la Inan-Ceșmea au fost goniți cu forța publică în județul Constanța, cătunul Traian, și înlocuiți cu o strânsură de familii bulgare"2025. Acest fapt releva, în opinia jurnaliștilor constănțeni, că nu a existat o acțiune coordonată de către statul român având ca scop dislocarea comunităților bulgare existente pe teritoriul Dobrogei. În acest context, se aprecia că "vina mare este că nu s-
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
goniți cu forța publică în județul Constanța, cătunul Traian, și înlocuiți cu o strânsură de familii bulgare"2025. Acest fapt releva, în opinia jurnaliștilor constănțeni, că nu a existat o acțiune coordonată de către statul român având ca scop dislocarea comunităților bulgare existente pe teritoriul Dobrogei. În acest context, se aprecia că "vina mare este că nu s-a făcut niciun studio prealabil asupra celor ce erau de întreprins pentru făptuirea colonizării; nicio idee, niciun ideal nu s-a urmărit (...) decât vinderea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
primarului orașului Tulcea pentru urgentarea construirii monumentului închinat unirii Dobrogei cu România era elogiată de către redactorii publicației. La 17 octombrie 1897 Alarma Dobrogei a publicat un articol dedicat memoriului prezentat regelui Carol I de către o serie de lideri ai comunității bulgare din județul Tulcea 2061. Din delegația tulceană ce a prezentat regelui Carol I, la 10 octombrie 1897, la București, respectivul memoriu, făceau parte domnii: Dimitrie S. Petroff, Jelesco D. Cialicoff, Dimitrie Stoian Nedelcu, Gheorghi Grecoff, Gheorghi Panoff, Sava Donceff, Ilia
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
S. Petroff, Jelesco D. Cialicoff, Dimitrie Stoian Nedelcu, Gheorghi Grecoff, Gheorghi Panoff, Sava Donceff, Ilia Ilinoff, Jecu Costoff, C. Ficioff, Dragomir D. Vilcoff, Telemac Teodoroff, Cristu Djambazoff și Ivan Pavloff 2062. Autorii memoriului, "cetățeni fruntași ai orașului Tulcea, de origine bulgară"2063, doreau să prezinte regelui Carol I "situațiunea precară ce ni se creează de către actuala administrațiune a județului"2064. Pentru a-și fundamenta demersul, petiționarii arătau că "îndeplinim, fără cea mai mică șovătală toate obligațiunile cetățenești către stat și nu
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
către stat și nu avem altă dorință mai vie decât aceea de a ni se întinde brațele, ca unor buni și credincioși cetățeni"2065. În aceste condiții, petiționarii doreau să ilustreze "atitudinea vrăjmășească"2066 a prefectului Ion Nenițescu față de comunitatea bulgară din județ, prin aceea că "suntem divizați pe naționalități în fața urnelor electorale, așa că, în loc să se urmărească un scop de înfrățire, noi ne vedem alungați (...) fără voia noastră"2067. În încheierea memoriului, petiționarii precizau că "venim prin aceasta numai să atragem
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
electoral comunal, împărțire pe care prefectul, după legea Dobrogei, este îndreptățit a o face, după cum (...) va fi nevoit a o face (...) și prefectul de Constanța"2069. Ca urmare a acestui fapt, "pentru a se vedea cum stă chestiunea în privința școlilor bulgare, domnul ministru de Culte, l-a trimis în localitate pe domnul inspector al învățământului, Meisner, care, făcând o minuțioasă anchetă asupra celor întâmplate, a adresat ministrului un raport detaliat, pe baza căruia domnul ministru a făcut un referat către consiliul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
adresat ministrului un raport detaliat, pe baza căruia domnul ministru a făcut un referat către consiliul de miniștri"2070. În cuprinsul raportului realizat de către domnul Spiru Haret, ministrul Cultelor și Instrucțiunii Publice, se arăta că "ducându-se revizorul la școala bulgară din Tulcea (...) a fost întâmpinat de domnii Panceff, Donceff și Stoian Stoeff (...) însoțiți de un număr de alți cetățeni români de naționalitate bulgară. Numiții trei domni i-au spus că legile noastre sunt nenaturale și că aplicarea unei dispozițiuni ca
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de către domnul Spiru Haret, ministrul Cultelor și Instrucțiunii Publice, se arăta că "ducându-se revizorul la școala bulgară din Tulcea (...) a fost întâmpinat de domnii Panceff, Donceff și Stoian Stoeff (...) însoțiți de un număr de alți cetățeni români de naționalitate bulgară. Numiții trei domni i-au spus că legile noastre sunt nenaturale și că aplicarea unei dispozițiuni ca aceea de a lua copiii la școalele publice va da naștere unei revoluții, care este o necesitate, spre încetarea unei asemenea stări de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
se afla în exercițiul funcțiunei, revizorul părăsi repede localul și, foarte iritat de scena petrecută, se prezentă la prefect și procuror spre a le comunica"2072 cele petrecute. Pentru a evidenția neregulile constatate în procesul de învățământ desfășurat în școlile bulgare din Tulcea și Babadag, Spiru Haret, ministrul Cultelor și Instrucțiunii Publice, arăta că "pentru studiul geografiei Bulgariei par a fi utilizate mai mult, sau poate chiar exclusiv, hărți fizice"2073. Astfel, "cu prilejul inspecției (...) s-au găsit agățate de pereți
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Dobrogea apare făcând parte integrantă din Bulgaria, (...) nu și hărți politice, din care, desigur, școlarii și-ar face o idee mai exactă de actuala stare de lucruri"2074. În același raport, Spiru Haret arăta că "în mai [1897, n.n.] comitetul bulgar cere prin raportul nr. 237, nici mai mult, nici mai puțin decât scoaterea cu desăvârșire a limbii române din programa claselor a I-a și a II-a primare, și (...) reducerea orelor acordate studiului acestei limbi în clasele a III
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
decât scoaterea cu desăvârșire a limbii române din programa claselor a I-a și a II-a primare, și (...) reducerea orelor acordate studiului acestei limbi în clasele a III-a și a IV-a primare"2075. Urmând exemplul comitetului școlii bulgare din Tulcea, "comitetul școlii bulgare din Babadag (...) a adresat un raport identic ministerului"2076. În continuarea raportului redactat de către ministrul Cultelor și Instrucțiunii Publice, se arăta că în cursul anului școlar 1897-1898, în școlile publice, limba română se studia timp
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
limbii române din programa claselor a I-a și a II-a primare, și (...) reducerea orelor acordate studiului acestei limbi în clasele a III-a și a IV-a primare"2075. Urmând exemplul comitetului școlii bulgare din Tulcea, "comitetul școlii bulgare din Babadag (...) a adresat un raport identic ministerului"2076. În continuarea raportului redactat de către ministrul Cultelor și Instrucțiunii Publice, se arăta că în cursul anului școlar 1897-1898, în școlile publice, limba română se studia timp de 8 ore pe săptămână
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
școlar 1897-1898, în școlile publice, limba română se studia timp de 8 ore pe săptămână în clasa a II-a și câte 10 ore pe săptămână în clasele I-a, a III-a și a IV-a2077. Spre comparație, în școlile bulgare din orașele Tulcea și Babadag, limba română se studia timp de 8 ore pe săptămână la clasa I-a, și doar 6 ore pe săptămână la clasele a II-a, a III-a și a IV-a. Ca urmare a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
fiind "găzduiți în castelul Peleș, la Sinaia, reședința de vară a Majestăților Lor Regele și Regina"2247. Cu prilejul acestei vizite "generalul Nicolaev, împreună cu colonelul Vinaroff și maiorul Radeff, au ca misiune de a remite M. S. Regelui, în numele poporului bulgar, decorația de onoare "Salvator al Bulgariei", pe care, până astăzi, nu o posedă decât împărații Rusiei și al Austriei"2248. Prezentând vizita principelui Bulgariei în România, jurnaliștii constănțeni apreciau că "faptul ne bucură, căci dovedește că nu există nici un motiv
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
întreagă a județului vecin, Tulcea, cu capitala județului cu tot, de la descălecarea românilor, au fost constituite numai de bulgari"2250. În privința împroprietăririi cu pământ a locuitorilor Dobrogei se aprecia că "la delimitarea și parcelarea terenurilor statului s-a făcut muncitorilor bulgari o parte așa de largă (...) permițându-li-se formarea atâtor sate noi, până și de câte 5 000 6 000 hectare (Inan-Ceșmea, Duingi) că nu credem să fie un singur suflet de țăran bulgar care să tăgăduiască faptul că au
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
terenurilor statului s-a făcut muncitorilor bulgari o parte așa de largă (...) permițându-li-se formarea atâtor sate noi, până și de câte 5 000 6 000 hectare (Inan-Ceșmea, Duingi) că nu credem să fie un singur suflet de țăran bulgar care să tăgăduiască faptul că au fost chiar desmierdați"2251. Pentru a-și argumenta poziția, jurnaliștii constănțeni considerau că este necesar "să dăm oarecari date statistice ce ne stau la îndemână, din care cei ce se interesează de gospodăria politică
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]