1,985 matches
-
se întîmplă rar să nu fie luate în considerație rolul amintirii, experiența rememorării. Această confundare a unei duble nostalgii, aceea a trecutului individual și aceea a timpului revolut al istoriei, a fost denunțată la sfîrșitul veacului al XVI-lea, cu bun-simț și în termeni duri și la obiect, de Jean Bodin. "Este o mare greșeală, comenta Bodin, să crezi că speța umană nu degenerează. Și cum cei care o comit sînt, în general, bătrînii, e probabil ca ei să-și aducă
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
simplu, primar sau elementar, adică fiind compus dintr-un singur și ultim cuplu de dinamisme antagoniste... Orice sistem se dovedește a fi un sistem de sisteme..."42. Credința în constituenții ultimi ai materiei e foarte veche și e fondată pe bun-simț (în accepțiunea macroscopică a cuvîntului). Lupasco subliniază cu pertinență fundamentul metafizic al unei asemenea convingeri bazate pe bun-simț: "... elementul... va fi mereu, la rîndul său, compus din elemente, va conține mereu, structural, alte elemente, fără să putem ajunge vreodată la
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
se dovedește a fi un sistem de sisteme..."42. Credința în constituenții ultimi ai materiei e foarte veche și e fondată pe bun-simț (în accepțiunea macroscopică a cuvîntului). Lupasco subliniază cu pertinență fundamentul metafizic al unei asemenea convingeri bazate pe bun-simț: "... elementul... va fi mereu, la rîndul său, compus din elemente, va conține mereu, structural, alte elemente, fără să putem ajunge vreodată la un element ultim care să semnifice... identitatea perfectă și noncontradicția absolută... și care să reducă, deci, orice lucru
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
structural, alte elemente, fără să putem ajunge vreodată la un element ultim care să semnifice... identitatea perfectă și noncontradicția absolută... și care să reducă, deci, orice lucru la un element unic, de fapt, la acel UNU metafizic..."43. Și totuși, bunul-simț părea să triumfe. S-a putut demonstra că materia este făcută din molecule, că moleculele sunt făcute din atomi, au putut fi sparți atomii, a putut fi spart nucleul atomic, punîndu-se în evidență particulele sale constitutive și s-au putut
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
că este patria rațiunii, mă gîndesc la reveria romantică. Și pot găsi dreptatea în Pennsylvania, demnitatea umană la naționaliștii arabi, rațiunea pretutindeni în Univers, dacă este adevărat, cum spunea Descartes, că nu există în lume lucru mai bine împărțit ca bunul-simț"16. Cultură și civilizație Am vorbit de cultură evocînd substratul iudeo-creș-tino-greco-latin și de civilizație evocînd umanismul, raționalitatea, știința, libertatea. Acești doi termeni, care se suprapun adesea în franceză, sînt clar diferențiați în gîndirea germană, unde Cultura desemnează ceea ce este unic
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
nici de sexul observatorilor/experimentatorilor, ci doar de respectarea regulilor de către fiecare și de concordanța verdictului lor. În sfîrșit, știința este universală deoarece ea reprezintă dezvoltarea metodică și sistematică a gîndirii empirice/raționale, care, în mai mare măsură chiar decît bunul-simț care este unul dintre sub-produsele sale, este lucrul cel mai bine repartizat din lume, fiind efectiv prezentă și activă în toate societățile și în toate civilizațiile. Astfel, fiind potențial universală încă de la origine prin caracterele sale empirico-raționale, era firesc ca
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
timpul” pentru a identifica în comun proiecte mai mult sau mai puțin îndepărtate, ca să le pună pe „o hârtie”? Dacă nu pot fi atrase în joc, există riscul ca „interesele” acestora să nu se regăsească în strategie. Astăzi, este de bun-simț să afirmi că... ...aparenta uniformitate a sărăciei în comunitățile rurale maschează adesea diferențe de putere, onoare și bunăstare ce au o semnificație majoră și un rol esențial în a determina cine va avea acces la resursele de dezvoltare și cine
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
comisă o infracțiune și este chemat să facă deducții În legătură cu ceea ce s-a Întâmplat. La rândul lor, deducțiile trebuie să fie bazate pe dovezi convergente din partea martorilor și pe dovezile fizice, dar și pe un element nespecificat ce ține de bunul-simț. În fine, detectivul poate face deducții În privința unei serii de crime, pentru a stabili dacă au fost comise de același infractor. Acest ultim pas este similar cu logica replicării care stă la baza studiilor pe cazuri multiple. Lipsa biasului Toate
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
să lăsați deoparte dicționarele de economie până când descifrați ce se întâmplă cu voi și în jurul vostru! Studiind cartea vieții veți ajunge mai repede la concluzia egală ca semnificație cu toate dicționarele de economie din lume: Economia este o problemă a bunului-simț. A păstra legătura cu acest far natural pentru a nu ne rătăci în orice aventură pornită din dorința de a împinge cât mai departe de noi granițele ignoranței este marele țel al experienței teoretice și practice în general, nu doar
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
primenite și scoase în lume pentru a depune mărturie în procesul înțelegerii. Pe lângă pornirea de a fi taxată o delapidare intelectuală, această formulă poate fi considerată o escrocherie sentimentală menită să arate că, de fiecare dată când se bazează pe bunul-simț, gândirea este coerentă cu orice se scrie, indiferent de timp, vremuri și locuri. În schimb, nu poate fi coerentă cu oricine, în afară de autorul responsabil de formă și conținut. Așa că, dacă ați ajuns cu lectura aici, vă încredințez că puteți să
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
că m-am făcut cunoscut ca adept al căii de mijloc în abordarea contextelor profesionale și de viață, de la cei din fruntea celei mai profesionalizate instituții a țării care este Banca Națională a României, condusă de omul dăruit cu harul înțelepciunii măsurate de bunul-simț, profesorul Mugur Isărescu, și până la cel care s-a convins că nu sunt un aventurier al condeiului, gazetarul de idei Emil Marinache sau colegul de comploturi spirituale Mihai Milca, ca și cel care mi-a deschis porțile către sensibilitatea frățietății
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
nelineare ale lumii cuantice. Or, aici este vorba despre un imperialism al fizicii clădit pe argumentul infailibilității metodei de a oferi explicații cauzale ale faptelor ce privesc obiectul ei. Din punctul acesta de vedere nici nu avem ce contraargumenta, căci bunul-simț ne îndeamnă să respingem pur și simplu ca falsă această pretenție. În Economie operatorii cunoașterii nu sunt adevărul propriu-zis și explicația probată cu fapte. Într-un fel de neînțeles pentru fizicieni, economistul operează cu aproximări ale adevărului (el poate să
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
și defensive din bătălia din adâncurile subiectivității (prin legile mecanicii „iraționale” a intereselor). Referențiale antropice Ca atare, Economia nu-și întemeiază ipoteze pe simțurile al căror semnal este atestat de experiment, ci pe ceva ce constituie reglatorul naturii umane, adică bunul-simț, laboratorul unde se întâmplă excluderea exceselor de rațional și irațional, unde se moderează consecințele intenționate și neintenționate, adică exact unde și cum se produc faptele economice. Rezultatul vizat de Economie are relevanță ca algoritmizare a discernământului specific intersubiectivității și nu
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
concrete, ale logicii situaționale cu scopul de a limita consecințele, de natură psihică, neintenționate, de a substanțializa așteptările raționale de o manieră optimă, oferind suportul de credibilitate, de certitudine subiectivă, individuală și socială, faptelor economice. Apare ca evident adevărul că bunul-simț operează în logica Economiei înainte de toate ca regulatorul naturii umane în calitatea ei de mediu de cristalizare (de configurare) a condiției umane. Discernământul structurează, la rândul lui, propensiunea omului de a se situa între căile minimale ale supraviețuirii și infailibilitatea
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
a condiției umane. Discernământul structurează, la rândul lui, propensiunea omului de a se situa între căile minimale ale supraviețuirii și infailibilitatea intersubiectivității (știindu-se că omul este o ființă socială). Pentru Economie a explica este funcția de a da expresie bunului-simț, pe care am putea să o considerăm ca prima limită operațională în acțiunea economică. Cea de-a doua limită constă în aceea că Economia, pentru a se asigura că furnizează înțelegere, emite tipare, rețete de a se acționa cu discernământ
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
operațională în acțiunea economică. Cea de-a doua limită constă în aceea că Economia, pentru a se asigura că furnizează înțelegere, emite tipare, rețete de a se acționa cu discernământ atât în gândirea contextelor, cât și în crearea faptelor economice. Bunul-simț ca sursă a cunoașterii în Economie se substanțializează prin lucrul bine făcut. În esență, Economia explică proceduri ale lucrului bine făcut. Ca orice invenție a omului, procedura lucrului bine făcut este failibilă, adică rețeta Economiei duce și nu duce la
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
faza ei de reflexivitate, adică exact ceea ce ține de întâmplările din natura umană. Contextele economice nu sunt și nu pot fi incluse în legi naturale deși se situează pe solul specific al proceselor naturale. Singura lege naturală este cea a bunului-simț prin care natura umană exhibă unitatea comportamentală cu natura care nu face salturi. În materie de cunoaștere, confortul Economiei este disconfortul fizicii și invers. Economia se instalează în universul bântuit de iregularități și imprevizibil al subiectivității și-și decan tează
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Fizicii este stânca prometeică ce nu are sens fără durerea cărnii înlănțuite de ea și sfâșiată de vultur. Cine poate să spună dacă este suficientă carnea pentru sațietatea vulturului și ce poate să facă stânca pentru a sătura poftele? Teoria bunului-simț Poziția specială a Economiei în raport cu modelele de cogniție este dată de faptul că deși în logica pură pentru a ajunge la adevăr trebuie cumva să ne întoarcem și la simțuri, în logica situațională întoarcerea fiului risipitor al înțelegerii și explicației
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
modelele de cogniție este dată de faptul că deși în logica pură pentru a ajunge la adevăr trebuie cumva să ne întoarcem și la simțuri, în logica situațională întoarcerea fiului risipitor al înțelegerii și explicației se face în esență la bunul-simț. Ceea ce semnifică a fi drept adevăr, faptă, coincidență etc. este, în cazul Economiei, instanța bunului simț. Pe înfășurarea dintre adevăr și bunul-simț se instalează contextul ca replicant al coincidențelor dintre enunțuri și real. Doar faptele ce țin de bunul-simț relevă
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
și la simțuri, în logica situațională întoarcerea fiului risipitor al înțelegerii și explicației se face în esență la bunul-simț. Ceea ce semnifică a fi drept adevăr, faptă, coincidență etc. este, în cazul Economiei, instanța bunului simț. Pe înfășurarea dintre adevăr și bunul-simț se instalează contextul ca replicant al coincidențelor dintre enunțuri și real. Doar faptele ce țin de bunul-simț relevă legătura cu enunțurile Economiei și nu faptele în general în mod direct. Metoda tarskiană de validare a adevărului (Tarski, 1986) este corectă
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
la bunul-simț. Ceea ce semnifică a fi drept adevăr, faptă, coincidență etc. este, în cazul Economiei, instanța bunului simț. Pe înfășurarea dintre adevăr și bunul-simț se instalează contextul ca replicant al coincidențelor dintre enunțuri și real. Doar faptele ce țin de bunul-simț relevă legătura cu enunțurile Economiei și nu faptele în general în mod direct. Metoda tarskiană de validare a adevărului (Tarski, 1986) este corectă în acest mod pentru Economie. A explica în Economie rămâne o problemă de esențializare a coincidențelor dintre
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
sus. Urmărind scopul acesta, Economia prezintă proceduri complexe de interrelaționare a perspectivei teoretice cu perspectiva practică, un fel de complex funcțional al experienței duale autoalimentate pe filiera teoretică și practică, ca idee și ca acțiune în egală măsură legitimate de bunul-simț. Consistența psihică a naturii umane configurează, într-o formulă sui-generis a interferențelor dintre spirit și materie, mediul social, ca expresie a contextului economic, ca situație de natură economică. Formulele de interferență dintre idee și lucrul bine făcut au expresii dintre
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
umane. Pentru această sarcină Economia trebuie să se asigure permanent ea însăși de bun simț pentru a conceptualiza după sugestia lucrului bine făcut. Faptul că explică mai convingător sau mai puțin convingător ceea ce se întâmplă (ca o magie pe canalul bunului-simț când determinanții subiectivi ajung să configureze situația obiectivă, inclusiv ca instanțiere a ceva cu intenție din ceva fără intenție) este o provocare mai degrabă ce invită la autodepășire a limitelor decât care consemnează starea apocaliptică a neștiințificității Economiei. Economia nu
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
dar utilă, pentru sănătatea funcțiilor cognitive, inclusiv în Economie. Ne sugerează că s-ar putea să fi uitat să facem analizele periodice ale stării de sănătate, prinși fiind cu problemele contextului. Așa că orice obiecție critică (reală sau închipuită, izvorâtă din bun-simț sau trufie științifică, din cunoaștere parțială, chiar neadecvată sau din ignoranță) trebuie să aibă o explicație, inclusiv sub forma unei contraobiecții. Calea regală pe care se pornește pentru succesul explicației este înțelegerea specificului misiunii unei științe, logica proceselor analizate, arsenalul
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
prin reducerea la absurd (sau inducerea absurdului ca stare normală) pe care o presupune. Ciclicitatea economică nu este un fapt natural, un dat de natura proceselor fizice, ci este consecința configurării intersubiectivității contextelor mai aproape sau mai departe de regula bunului-simț și consistent sau inconsistent cu lucrul bine făcut. Raționalitatea comportamentelor subiective este o presupunere întemeiată pe ceteris paribus ca să se asigure de coincidența enunțurilor cu faptele în sensul logicii tarskiene și mai ales enunțurile predictive trebuie să cunoască o reducere
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]