3,183 matches
-
Guguță, „Glasul națiunii”, 1992, 5 iunie; Spiridon Vangheli, „Moldova socialistă”, 1992, 13 iunie; Spiridon Vangheli, LA, 1992, 11 iulie; N. Cheradi, Spiridon Vangheli. Biobibliografie, Chișinău, 1993; V. Ciubucciu, Strămoșii lui Guguță cel Bun: arbore genealogic, LA, 1994, 20 ianuarie; Nicolae Busuioc, Oglinzile cetății, IV, Iași-Chișinău, 1996, 113-121; Olguța Caia, De la Bădița din Humulești la Bădița din Chișinău, LA, 1997, 19 iunie; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 212; Ion Ciocanu, Literatura română contemporană din Republica Moldova, Chișinău, 1998, 341-346; Popa, Ist. lit., II, 1197
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290425_a_291754]
-
Victoria Luță, Caligrafii poetice, RL, 1999, 31; Faifer, Faldurile, 111-113; Cistelecan, Top ten, 90-92; Bucur, Poeți optzeciști, 178-181; Constantin Ciopraga, Dorin Popa: măștile poetului, CL, 2002, 10; Liviu Antonesei, „Introducere în studiul și istoria mass-media”. „Textul jurnalistic”, „Timpul”, 2002, 11; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 340-341. Ș.A.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288905_a_290234]
-
a îmbina și utiliza liniile, iar originalitatea și simplitatea creațiilor sale fac din acestea opere de o valoare deosebită, ce merită să fie admirate” (24 ore - 20 septembrie 1999, pag. 4, Expoziție de sculptură, la Sala Fundației Emil Alexandrescu - Alina Busuioc) Încet, odată cu trecerea timpului, totul a început să revină la normal. Pe 29 noiembrie am participat la vernisajul celei de a X-a ediții a Salonului Național de Pictură „1 Decembrie” de la Alba Iulia. A fost o ediție jubiliară unde
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
-mea și de-atunci mă sună mereu. Ar putea să-și facă la Moscova ce cârnați vrea, dar are așa, o idee fixă. O pune pe biata nevastă-mea la treabă. Într-un fel, îl înțeleg. Nevastă-mea pune mult busuioc, iar la ei busuiocul nu miroase, că-i tot timpul frig.“ În ședința consiliului de apărare a țării e discutat cazul V.B. Acesta e numele de cod al lui Vasile B. În ultimul an, a fost sunat de șapte șefi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
mă sună mereu. Ar putea să-și facă la Moscova ce cârnați vrea, dar are așa, o idee fixă. O pune pe biata nevastă-mea la treabă. Într-un fel, îl înțeleg. Nevastă-mea pune mult busuioc, iar la ei busuiocul nu miroase, că-i tot timpul frig.“ În ședința consiliului de apărare a țării e discutat cazul V.B. Acesta e numele de cod al lui Vasile B. În ultimul an, a fost sunat de șapte șefi de state, de un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
lumea trebuie să vadă că e un produs județean deosebit. Eu partea tehnică v-o las vouă, însă la treaba patriotică mă bag. Când apucă omul hârtia, trebuie să aibă și nițel sentiment cultural. Parfumul ca parfumul, poate să fie busuioc sau levănțică de asta, de-a noastră, dar dacă tipărim ceva deosebit, o Coloană Infinită, un Arcu’ de Triumf, un Ateneul Român, facem vânzare!“ Și abia plecă patronul, ce mai zgomot, ce mai zbucium, cadrul clocoti de spirit, și de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
22 decembrie 18982240 anunța faptul că "savantul profesor și arheolog, domnul Grigore Tocilescu"2241 însoțit de "fiul său N. Tocilescu, student la facultate"2242, precum și de "dl. inginer Pamfil Polonic, Timofte și Ludwig, învățători rurali, sub conducerea domnului Basil S. Busuioc din Isaccea, în zilele de 10, 11 și 12 aprilie anul curent au vizitat mai multe locuri istorice din comunele: Niculițel, Isaccea, Rachel, Luncavița, Văcăreni, Garvan și Jijila"2243. Printr-o adresă datată 8 mai 1898 primăria orașului Constanța solicita
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Labiș, prezent la oră, se înfățișă pe podium. Pe figura schițată de profesor, desemnă o construcție ajutătoare și începu a calcula. Rămas cu gura căscată, imprudent, Țâmpoc exclamă: - Bravo ! Pe loc, întreaga clasă începu să zbiere: - Zece anuală ! Ca să dreagă busuiocul, Țâmpoc încercă să protesteze: - Mă, mă, nu se poate, n-am voie... Clasa era însă categorică: - Dom’ profesor, ați promis !... - Mă, mă, înțeleg, e poet, are fantezie, uite, îi pun un zece, dar anuală nu i-o pot da ! Pe
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Seara, la lumina unui foc haiducesc, Mihai a asistat la o „șezătoare cu parfum arhaic”, cu sunete de bucium, cântece din frunze, „jocuri săltărețe cu strigături haiducești”. La miezul nopții, „Voievodul a adormit într-o casă țărănească cu parfum de busuioc și iasomie, împodobită pretutindeni cu mândre velințe de Muscel”. Dimineața, Voievodul a asistat la slujba religioasă, oficiată în biserica de la Corbi, după care s-a urcat în mașina, pe care o conducea chiar el, și s-a îndreptat împreună cu suita
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Iată și numele conspirative ale delegaților la Congresul al V-lea al P.C.d.R., de la Gorikovo: 1. Alexandrescu - Grosnev Gheorghi 2. Artur - Topa Mihai 3. Ardeleanu - Goldberger Nicolae 4. Aurel - Aladar Imre 5. Balog - Fodor Ștefan 6. Braun - Halitki Emil 7. Busuioc - Lazăr Aron (Alexandru Buican) 8. Corneliu - Grun I. Nicolae 9. Costache - Dubinski, Moise Abraham 10. Cristea - Encsel Mauriciu 11. Covaci - Schultzberger Olga 12. Florea - neidentificat 13. Furnică - Botnar Profiri Stefanovici 14. Ghiță - Breiner Bela 15. Georgescu - Chelerman Dumitni 16. Gorn-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
CC acestei chestiuni: în martie 1950 și în mai 1962. Prima (condusă de un Dej strâns flancat de Ana Pauker, Vasile Luca, Iosif Chișinevschi) a dat cu parul, a doua (în care Dej era stăpân pe situație) încerca să dreagă busuiocul. Ca urmare a verificărilor, în 1950 au fost excluși din partid taman scriitori ce s-au arătat total devotați cauzei: Zaharia Stancu, Mihai Beniuc, Eusebiu Camilar, Victor Tulbure, Lucia Demetrius, Mihu Dragomir, Al. Kirițescu ș.a. Ana Pauker a arătat că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
tabu: libertatea de creație. Cei ce cunosc perioada înțeleg vicleniile prin care semnalizarea la stânga ascundea tentația, dacă nu chiar și intenția, virajului spre dreapta: după ce conturează un tablou întunecat, apăsător, sufocant, al vieții culturale românești, Ralea, spre a drege oarecum busuiocul, conchide că lipsurile n-ar fi de natură structurală, ci doar... funcțională. Aș! Scopul fusese atins iată, împăratul e gol! Plin de stângisme conjuncturale, dar mustind de semnalări grave, dure, sincere, "Raportul", creație a unui intelectual exasperat, este mult mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
de Emile Faguet; Istoria lecturii semnată de Alberto Manguel; Pentru o istorie a lecturii aparținând lui Jean Martin; Etica lecturii de Hillis Miller; Problema cititului de Radu Stanca; Introducere în arta și știința lecturii - un amplu studiu al lui Nicolae Busuioc ș.a. În lumina acestor opere se poate vorbi de bucuria apropierii de carte, despre vocația lecturii, înțelegerea despre și lectura sporește care activează înțelepciunea și sensibilitatea cititorului etc. Se apreciază de asemenea că nu se poate vorbi de lectură fără
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
înțelepciunea și sensibilitatea cititorului etc. Se apreciază de asemenea că nu se poate vorbi de lectură fără cultură sau de cultură fără lectură precum și de faptul că lectura are “ un rol vital și stenic când e împlinită cu pricepere” ( Nicolae Busuioc) Mircea Eliade afirmă că “ sunt asemenea cărți care au valoarea unui tonic, a căror lectură depășește bucuria intelectuală sau estetică a unei simple cărți bine gândite și frumos scrise. Să ne amintim bunăoară de Martin Eden a lui Jack London
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
tradițional sau mai modern, în toate manualele sau cursurile de metodică, aflându-se la îndemâna celor ce doresc să se informeze sau să și le reamintească. Îi revin în memorie cuvintele lui M. Sadoveanu cu care evocă personalitatea învățătorului său, Mihai Busuioc: Uite, și acum mi se pare că domnul nostru a fost un om deosebit. Îi scânteiau privirile și era și el mișcat când ne spunea despre mărirea strămoșilor. Când făcea un semn cu mâna, așa într-o parte, parcă ridica
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Ed. Asociația Știițifică de Dreptul Proprietății Intelectuale, București. Verhulst, Hans, "International Trade in Technology Licensing of know-how and trade secret", disponibil la http://www.wipo.int/export/sites/www/sme/en/documents/ pdf/ trade technology.pdf. Voinea, Liviu, Albu, Lucian Liviu, Busuioc, Andrada, Zgrabăn, Irina ș.a., Reindustrializarea României: Politici și Strategii, Studiu relizat de Grupul de Economie Aplicată, 2010. Voinea, Liviu, Simionescu, Laura, Survey report on research, delopment, innovation and competitiveness in the Romanian Industry, 2005, disponibil la http://papers.ssrn.com
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr [Corola-publishinghouse/Administrative/1439_a_2681]
-
232 Bart van Klink, "A dynamic model of interdisciplinarity. Limits and possibilities of interdisciplinarity research into law", în Tilburg Working Papers on Jurisprudence and Legal History, nr. 08-02/2008, Tilburg University, p. 12. 233 Liviu Voinea, Lucian Liviu Albu, Andrada Busuioc, Irina Zgreabăn ș.a., Reindustrializarea României: Politici și Strategii, Studiu relizat de Grupul de Economie Aplicată, 2010, p. 5. 234 Raportul global al competitivității 2009-2010, World Economic Forum, Geneva, 2010, p. 47. 235 Mihai Papuc, "Reshaping the Romanian consumers' behaviour through
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr [Corola-publishinghouse/Administrative/1439_a_2681]
-
232-239; Rotaru, O ist., III, 896-900; George Pruteanu, Noi drumuri de fum, CL, 1988, 8; Al. Dobrescu, Întâlnirea cu literatura, VTRA, 1988, 9; Ioan Holban, Sunt necesare reeditările?, CL, 1996, 5; Micu, Ist. lit., 487-488; Popa, Ist. lit., II, 893; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 401-402; Dicț. scriit. rom., IV, 471-473; Ioan Holban, Glissando (Corneliu Ștefanache - 70), DL, 2003, 51; Cassian Maria Spiridon, „Memoria mă ajută să uit cât mai puțin și să iert cât mai mult” (interviu cu Corneliu Ștefanache), CL
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289900_a_291229]
-
narative în opera cronicarilor. În: Cronica (Iași), 26, 25 ian. 1991, p. 1. SOROHAN, Elvira. Din nou despre Leonida Lari. În: Cronica (Iași), 27, 16-29 febr. 1992, nr. 4, p. 8. Leonida Lari. Dulcele foc. București: Univers, 1991. SOROHAN, Elvira; BUSUIOC, Nicolae. Lectura textelor vechi ne relevă valori nebănuite. În: Cronica (Iași), 28, nr. 19, oct. 1993, p. 2-3. Interviu cu Elvira Sorohan, realizat de Nicolae Busuioc. SOROHAN, Elvira. Urmuz. Ironia iconoclastă. În: România literară, 26, 17-23 nov. 1993, nr. 45
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
1992, nr. 4, p. 8. Leonida Lari. Dulcele foc. București: Univers, 1991. SOROHAN, Elvira; BUSUIOC, Nicolae. Lectura textelor vechi ne relevă valori nebănuite. În: Cronica (Iași), 28, nr. 19, oct. 1993, p. 2-3. Interviu cu Elvira Sorohan, realizat de Nicolae Busuioc. SOROHAN, Elvira. Urmuz. Ironia iconoclastă. În: România literară, 26, 17-23 nov. 1993, nr. 45, p. 10. SOROHAN, Elvira. Grotesc și absurd la Urmuz (I). În: Jurnalul literar, 5, dec. 1994, nr. 43-48, p. 4, 5. SOROHAN, Elvira. Machiavelli al Florenței
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Al.I. Cuza", [2006], 250 f. MUNTEAN, Ștefania. Marin Sorescu: poezia teatrului și teatralitatea poeticului: teză de doctorat. Conducător științific.: Prof. univ. dr. Elvira Sorohan. Iași: Universitatea "Al.I. Cuza", 2006, 171 f. B. REFERINȚE CRITICE DICȚIONARE. ENCICLOPEDII. ISTORII LITERARE BUSUIOC, Nicolae. Scriitori ieșeni contemporani: dicționar bibliografic. Iași: Junimea, 1997, p. 354-355. PETRAȘ, Irina. Panorama criticii literare românești: dicționar ilustrat: 1950-2000: critici și istorici literari, teoreticieni, eseiști, esteticieni. Cluj-Napoca: Casa Cărții de Știință, 2001, p. 572 cu numele greșit Elvira Schoran
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Editura Timpul, 2005, p. 53-59. Dicționarul general al literaturii române: S-T / coord. general: Eugen Simion. București: Univers Enciclopedic, 2007, p. 316-318. MANOLESCU, Nicolae. Istoria critică a literaturii române: 5 secole de literatură. Pitești: Paralela 45, 2008, p. 1463, 1490. BUSUIOC, Nicolae; BUSUIOC, Florentin. Scriitori și publiciști ieșeni contemporani: dicționar 1945-2008. Ediția a 3-a, revăzută și adăugită. Iași: Vasiliana'98, 2009, p. 631-633. HANGIU, Ion. Presa românească de la începuturi pînă în prezent: dicționar cronologic 1790-2007. Volumul IV: 22 decembrie 1989-2007
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
2005, p. 53-59. Dicționarul general al literaturii române: S-T / coord. general: Eugen Simion. București: Univers Enciclopedic, 2007, p. 316-318. MANOLESCU, Nicolae. Istoria critică a literaturii române: 5 secole de literatură. Pitești: Paralela 45, 2008, p. 1463, 1490. BUSUIOC, Nicolae; BUSUIOC, Florentin. Scriitori și publiciști ieșeni contemporani: dicționar 1945-2008. Ediția a 3-a, revăzută și adăugită. Iași: Vasiliana'98, 2009, p. 631-633. HANGIU, Ion. Presa românească de la începuturi pînă în prezent: dicționar cronologic 1790-2007. Volumul IV: 22 decembrie 1989-2007. București: Comunicare
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
cum ar fi fost de așteptat conform acordului după gen -, ia locul ariciului cosmogonic: "Ale cui sunt ceste case, / Cresc florile mărului, / Așa nalte și frumoase, / De departe luminoase / Și de-aproape stogoroase, / Cu stogor de siminoc / Și streșini de busuioc? Dar sub streșini cine-mi șade? / Șade-un stol de porumbei. În cel stol de porumbei / Este-o albă porumbiță, / Porumbiță, pană scrisă / Și nu este porumbiță, / Ci e Ion Sânt Ion, / Trimes de la Dumnezeu / Ca să măsoare pământul, / Pământul cu
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Rașca, în grădina „noului Hotel Dacia“ unde cânta muzica militară și oferea „concerte amuzante“ „domnișoara Finetta“, în grădina Guichard (o „companie lirică franceză“ prezenta „canțonete și operete amuzante“), în grădina „Paradis“ din spatele Episcopiei (farsa într-un act D-na Caliopi Busuioc de Iacob Negruzzi) ș.a. 66. „Comitetul electoral din București“, ROM., an. XX, 31 mai, 1 iunie 1876, p. 474. Întrunirea electorală a avut loc în seara de 30 mai/11 iunie 1876, candidații fiind proclamați „mai în unanimitate“. Bineînțeles, lista
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]