3,622 matches
-
și o căldură aparte. Iubirea - sentimentul primordial, cea dintâi virtute pusă înaintea Credinței și Speranței, se află în centrul creației poetice a lui Marin Bunget. El a cunoscut-o: „În mâna sfânt-a mamei ce mă-nvelea de frig”, în cântul ciocârliei, în floarea de alun, în foșnetul câmpiei, „În primul fie de iarbă și-n greierul cel mic”. Pe scurt, în orice lucru și ființă din lumea înconjurătoare. Dacă ar fi cu luare aminte, omul ar afla-o peste tot
CEZARINA ADAMESCU-ILUSTRUL ANONIM ŞI VERSURILE LUI TĂMĂDUITOARE. UN ORFEVRIER AL CUVINTELOR de MARIN BUNGET în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371524_a_372853]
-
pururea te-ntinereste, Precum e floarea de April, Este mirosul de copil! Lie , Lie , Ciocârlie... Lie , Lie , Ciocârlie , Sunt copil care nu știe De ce cânți numai pe glie , Oamenilor muncitori , Prăsitori , semănători Și de roade-adunatori? -Eu le dărui al meu cânt Ca lucreaz-al lor pământ Și vreau treaba să le fie Dragă , cum îmi este mie. Spornica , dar și ușoară , Munca lor să li se pară . -Lie , ciocârlie mică , De ce cantul te ridică În văzduh , tot către soare Unde arsita-i
OMAGIU COPIILOR) de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371621_a_372950]
-
Publicat în: Ediția nr. 1663 din 21 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Ești doar a mea și-s numai primăveri în viața plină doar de adieri înmiresmate și răcoritoare în care am uitat orice frământ, vrăjiți de-al fericirii splendid cânt întruchipat într-o privighetoare. Ești doar a mea și am uitat de ierni pentru că zi de zi în mine cerni doar flori pline de rouă și lumină pe care pătimaș le tot sărut, în îngerul iubirii prefăcut, sorbind din ele
EŞTI DOAR A MEA de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374891_a_376220]
-
timp în jurul meu. M-am plictisit de-atâta urâciune ce-a reușit într-însa speranța să-mi sugrume și-a râs sarcastic de-orice vis mereu. Sunt singur și e bine. Alerg prin codrii mei și-ascult tăcerea binefăcătoare. În loc de cânt de păsări sau susur de izvoare e un continuu foșnet de idei. Să nu cumva să credeți că stau ca-ntr-un mormânt. În jurul meu e însuși universul ce îmi inspiră gândul și-mi cizelează versul când fac din al
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374880_a_376209]
-
de izvoare e un continuu foșnet de idei. Să nu cumva să credeți că stau ca-ntr-un mormânt. În jurul meu e însuși universul ce îmi inspiră gândul și-mi cizelează versul când fac din al meu suflet nai și cânt. Psihe Și a venit o boare pe muntele pleșug pe care era Psihe părăsită, ducând-o în cetatea care-i era menită pentru-a trăi-n iubire și belșug. În fiecare noapte sosea — parcă din hău — cel care o luase
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374880_a_376209]
-
rătăcirilor mele m-am golit de infernul lui dante de blestemele de amante care m-au dus a orbire în nunțile mele de mire cântând pe ciudatele note în ritmuri de dans de gavote tresare viața prin organe se-aude cântul în timpane mai roade viermele complice mai tace viața și mai zice mai cântă iarși câte-o avă mai bea o ceașcă de otravă și neavând zău nicio vină devine pulberea divină. Referință Bibliografică: m-am golit / Ion Ionescu Bucovu
M-AM GOLIT de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374962_a_376291]
-
să-Ți dau Doar ființa mea precară, Fă din ea, spre slava Ta Râu de har din cer să cadă. Să curg lin și preasmerit Și prin versuri și cântare Ție să-Ți dau închinare. Viața mea e har și cânt, Are a soarelui candoare Este voia cea divină Și a cerului chemare Sunt un simplu muritor Ce înveșmântat în Duhul, Mă ascund în Dumnezeu. Sunt nimic! Doar El e totul! Cluj Napoca, 15 iulie 2015 Lanț de viață Viața mea cu
NETĂCEREA VIEŢII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374950_a_376279]
-
spate. Iarba de lână crudă clipește prin ochiul de rouă cu mâna la ochi, să vadă cum soarele se cațără-n dudul lățos. Pe dâra de zare, pe tăișul ei, zdreanța de nor își rade barba și lăcrimează enigmatic la cântul de mierlă albă, iar cumpăna fântânii din Jghiburoasa s-a modernizat, ”și-a tras” lanț de inox, sătenii acoperind-o cu o rochiță de tablă galvanizată... Potecile dealurilor se scurg cu târnele goale agățate în cobilițele cocoșate de timpuri de
I-AUZI PAIȘPE ! DE PUIU RĂDUCAN de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374959_a_376288]
-
08 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului POEM PE NISIP Și astăzi pașii tăi mai scriu Poeme triste pe nisipul fin, Dar valurile ce se duc și vin Le șterg încet și țărmul e pustiu. Și astăzi glasul tău îngână Un cânt de jale și durere, Dar vântul, doar c-o adiere, L-acoperă și liniștea-i stăpână. Și astăzi ochii tăi de foc Aprind în noapte vii făclii, Dar printer stele, mii și mii, Ei nu se mai zăresc deloc. Referință
POEM PE NISIP de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374969_a_376298]
-
simfonie, Capricioasă pe vecie! Uneori ,când e furtună, Te înalți, te - agăți de lună, Spumegi, ragi, te-arunci pe mal, Dar te-oprești și te-ntorci iar. Și te duci.... Fată Morgană, Țâfnoasă ca o codană... Apoi iar te stăpânești, Cânt de leagăn atunci ești... Parc -aud întâia oară, Voci de liră, de vioară... Orgi și-o muzică divină... Acum iar te știu senină! Dacă-ai fi Marea Egee Te - aș sorbi în curcubee! Mare Neagră,dar albastră, Te admir de la fereastră
CÂNTECUL MĂRII de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373799_a_375128]
-
tutun, gândindu-se fără să vrea la poluare și recomandările de pe pachetele de țigări. Privea cerul și cu ochii închiși, asculta murmurul din adâncurile Oltului. Încerca să-i deslușească cântecul care-l cheamă, stârnindu-i fiori în trup și suflet. Cânt de bucurie, vestind trezirea la viață. La așteptarea peste câteva clipe a Adrianei lângă el, să-i simtă căldura trupului și mai ales, mireasma sărutului ca pe o altfel de Sfântă Împărtășanie, una laică a doi mireni care se iubesc
ROMAN / CAPITOLUL 21 PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373717_a_375046]
-
Traiul meu nemuritor. Cluj Napoca, 25 martie 2015 Suflet omenesc, re-nvie! Primăvara vine, tandru, Cu mai multă duioșie Are în privire soare și a cerului solie: Suflet românesc, re-nvie! Are pașii cu verdeață Și miresme vii în pleoape Are cântul veșniciei Suflet românesc ce scrie O baladă de iubire. Are pacea sacră-n buze Și cu ea aduce muze Și izvoare vechi de ape Cerul cu seninul dulce Ce câmpia o dezmeardă Zvon de bucurie aduce Și la viață ne
SUFLET OMENESC, RE-NVIE! de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373866_a_375195]
-
Cantec > CÂNT CÂND PLÂNG Autor: Gabriela Munteanu Publicat în: Ediția nr. 2083 din 13 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Unii spun că plânsu-alină Sufletul, gândul și trupul, Ca o ploaie ce alintă Cu suflarea sa pământul. Alții spun că numai cântul, El alină și mângâie, Că transformă-amărăciunea Într-o dulce bucurie. Eu aleg să cânt când plâng Și să plâng când cânt adesea, Căci să cânți plângând , nu pot Decât cei ce-și spun povestea. Cânt când crucea-mi mă apasă
CÂNT CÂND PLÂNG de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373909_a_375238]
-
azi dușmani, Îmi lovesc cu disperare Truda inimii de ani. Cânt când stând în rugăciune, Greu genunchii mi-i strivesc. Și gândesc că între îngeri, Domnul Sfânt am să-l privesc. Cânt când mă apucă dorul De-al copilăriei vis, Cânt cu al tataii fluier, Cântece din Paradis. Cânt când puiul meu zâmbește, Când dureri i-apasă trupul, Căci în cânt pun mângâierea, Și descântul, și sărutul. Cânt că sunt îndrăgostită, Cânt cu sufletul pereche, Dorul, viața, dăruirea Și a mea
CÂNT CÂND PLÂNG de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373909_a_375238]
-
Și gândesc că între îngeri, Domnul Sfânt am să-l privesc. Cânt când mă apucă dorul De-al copilăriei vis, Cânt cu al tataii fluier, Cântece din Paradis. Cânt când puiul meu zâmbește, Când dureri i-apasă trupul, Căci în cânt pun mângâierea, Și descântul, și sărutul. Cânt că sunt îndrăgostită, Cânt cu sufletul pereche, Dorul, viața, dăruirea Și a mea iubire veche. Unii spun că plânsu-alină, Alții spun că numai cântul. Eu am pus în cântec plânsul Și în plâns
CÂNT CÂND PLÂNG de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373909_a_375238]
-
Cânt când mă apucă dorul De-al copilăriei vis, Cânt cu al tataii fluier, Cântece din Paradis. Cânt când puiul meu zâmbește, Când dureri i-apasă trupul, Căci în cânt pun mângâierea, Și descântul, și sărutul. Cânt că sunt îndrăgostită, Cânt cu sufletul pereche, Dorul, viața, dăruirea Și a mea iubire veche. Unii spun că plânsu-alină, Alții spun că numai cântul. Eu am pus în cântec plânsul Și în plâns am pus cuvântul. Și de ani de zile-ntr-una, Tot aleg să
CÂNT CÂND PLÂNG de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373909_a_375238]
-
meu zâmbește, Când dureri i-apasă trupul, Căci în cânt pun mângâierea, Și descântul, și sărutul. Cânt că sunt îndrăgostită, Cânt cu sufletul pereche, Dorul, viața, dăruirea Și a mea iubire veche. Unii spun că plânsu-alină, Alții spun că numai cântul. Eu am pus în cântec plânsul Și în plâns am pus cuvântul. Și de ani de zile-ntr-una, Tot aleg să cânt când plâng. Cui îi pasă de-a mea jale? Cui e drag al meu cuvânt? Referință Bibliografică: CÂNT CÂND
CÂNT CÂND PLÂNG de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373909_a_375238]
-
dacă ești înzestrat să auzi freamătele naturii vei simți că ea cântă cu tine! Am ajuns, iute, exact unde voiam să fixăm linia startului în povestea ta de viață. Când și cum s-a întâmplat ciocnirea sufletului tău cu dulcele cânt popular? Cântecul l-am moștenit de la bunul meu tată Aristotel Tătaru și maica mea dragă Elena-Lina Platon (iată o pe cât de reală, pe atât de nostimă intersecție de drumuri ale lui Aristotel cu Platon, care au înjghebat la Bacău un
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
asin azi a intrat Iisus, în mare-mpărăție! Tu, Doamne, vii căci te iubim, Și te primim cu bucurie În suflet, ca-n Ierusalim, Pentru a noastră mântuire! Copiii „Osana” Îți cântă, Bătrânii laudă-al Tău nume, Întregul sat de cânt răsună... Iisuse, intră iar în lume! Azi sunt Floriile în sat Și e așa o fericire, Că-ntregul sat s-a adunat Să cânte Domnului „ Mărire!” Referință Bibliografică: DE FLORII / Gabriela Munteanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2291, Anul
DE FLORII de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374015_a_375344]
-
în lumea de poveste Născută din speranțele promise... Frumoasă doamnă, de-aș avea curajul Să pun ca o pecete un sărut Pe fruntea ce cândva, îngândurată M-a fermecat și totuși m-a durut Poate atunci ai înțelege doamnă Sublimul cânt al inimii din piept... Ai înțelege că un dor nebun Mă face să te-ador...să te aștept... Referință Bibliografică: Frumoasă doamnă... / Maria Luca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2291, Anul VII, 09 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright
FRUMOASĂ DOAMNĂ... de MARIA LUCA în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374024_a_375353]
-
artă), cu Meritul Cultural în Grad de Cavaler din România, ne vorbește în versuri într-un mod cât mai estetic și perfect: „Mi-e toamna-n livada de suflet, frumoasă,/ Trec valuri de brume sub cerul tăcut/ Și-n ’nalt cânt de umbre zburânde ascult,/ Castanul în poartă o frunză îmi lasă/ Vestindu-mi că-i vreme de-un nou început./ Piaf, ai dreptate ! Trecutul, nu-mi pasă!/ Prezentul mă-mbie, deși o grimasă/ E zâmbetul lumii în care-am crezut
EDITURA ANAMAROL 2017 de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373975_a_375304]
-
gol, în înserare, Când cupa dorurilor plină Ți se revarsă cu-ntristare. Privirea ta, demult, senină Se zbate palidă, cum ceara Topindu-și trupul, dă lumină. Ești singură în înserare, Afară plâng stele-n grădină, În carne simți o-nfiorare. Un cânt răzbate în surdină. În inimă se lasă seara Și în privirea fără vină... Referință Bibliografică: Singurătate / Cristina Crețu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2120, Anul VI, 20 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cristina Crețu : Toate Drepturile Rezervate
SINGURĂTATE de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374091_a_375420]
-
de înger de păcate răvășit... Vântul face-o reverență acordând ușor vioara, Printre crengi se-aude cântec, altă frunză dă să cadă, Zboară dup-a ei surată fără înapoi să vadă Cum pe creanga părăsită se așează-o biată cioară, Cântul vântului întoarce prima frunză lângă pom Lângă cealaltă surată face scurte piruete... Delicată-n jur valsează altă frunză cu paiete, Bruma fuse generoasă a-mbrăcat-o ca pe-un gnom, Ramurile se apleacă într-un dans amețitor... Valsul frunzelor cu brumă, un
ULTIMUL VALS -GRUPAJ DE POEZII CU ANA PODARU de ANA PODARU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374087_a_375416]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > JOC DE CUVINTE Autor: Maria Bălăcianu Publicat în: Ediția nr. 2267 din 16 martie 2017 Toate Articolele Autorului În gând, mă încânt, cu ropot de cânt Tăcând, te ascult, printre umbre trecând Adormind, cer visând, te ating tremurând Peste vânt, pe pământ, te cuprind sărutând. Ascultând, te cobor peste umbre ce mor, Tăinuid noaptea grea, zori de ziuă scobor. Din luceferi ce sting, calde raze ivind
JOC DE CUVINTE de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374113_a_375442]
-
Interpreta Ileana Ciuculete cânta de smulgea și oblonul schimnicului, era bună cu oamenii, încât o vină a sa era virtute pentru altcineva, era frumoasă încât rămâne în oglinda privirii și după ce nu mai este privită. Frumoasă, veselă, mirabilă glăsuitoare de cânt popular, folcloric și de voie bună, Ileana Ciuculete era o artistă ce-arunca ace pe unde călcau oltenii, iar aproape de inima ei, inimile lor se înfierbântau și plecau de la piepturile proprietare unde lasau numai umbra. Artista Ileana Ciuculete nu a
ILEANA CIUCULETE. CÂNTECE INDEXABILE LA PREFERINȚA DE IUBIRE, VESELIE ȘI FRUMOS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374129_a_375458]