33,891 matches
-
de picior, o pană de aripă, un șopot de spirit, un vis, o dragoste, un dor, un plâns, un surâs, un strigăt, o rugăciune... Cine a mai cântat atât de răscolitor despre părinți, ca Ștefan Hrușcă?! „Rugă pentru părinți” e cântecul care ar sparge un piept de munte morocănos, l-ar străpunge dintr-o parte în alta, ar destrăma o cortină a nepăsării, învechite peste memorie și ar coborî o grindină de plâns din dorul, dragostea și mila de părinți! „Rugă
ŞTEFAN HRUŞCĂ. VOCEA, STRUNA ŞI GRAIUL ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1205 din 19 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383748_a_385077]
-
un piept de munte morocănos, l-ar străpunge dintr-o parte în alta, ar destrăma o cortină a nepăsării, învechite peste memorie și ar coborî o grindină de plâns din dorul, dragostea și mila de părinți! „Rugă pentru părinți” e cântecul care neprimind răspuns de la cine-l ascultă înseamnă că a nimerit într-o inimă veștejită. Cu acest cântec Ștefan Hrușcă a urcat în vârful scenei folkului, la spectacolele Cenaclului „Flacăra”. Venea de la Sighetu Marmației unde ajunsese învățător, plecat de la Ieud
ŞTEFAN HRUŞCĂ. VOCEA, STRUNA ŞI GRAIUL ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1205 din 19 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383748_a_385077]
-
nepăsării, învechite peste memorie și ar coborî o grindină de plâns din dorul, dragostea și mila de părinți! „Rugă pentru părinți” e cântecul care neprimind răspuns de la cine-l ascultă înseamnă că a nimerit într-o inimă veștejită. Cu acest cântec Ștefan Hrușcă a urcat în vârful scenei folkului, la spectacolele Cenaclului „Flacăra”. Venea de la Sighetu Marmației unde ajunsese învățător, plecat de la Ieud, din Țara Maramureșului. Învățase să cânte la vioară, la contreabas (adică la „scroafă”, cum îl ironizau sătenii pe când
ŞTEFAN HRUŞCĂ. VOCEA, STRUNA ŞI GRAIUL ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1205 din 19 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383748_a_385077]
-
poet al melosului românesc și un melod al sufletului poetic de român. Este cântărețul cu vocea, struna și graiul românesc. Poate și de aceasta, o năvală intensivă de muzică neromânească, peste România, îl face pe Ștefan Hrușcă unul din simbolurile cântecului pur românesc. Nu cântă ca ieri, nu cântă ca azi, nu este în luptă cu timpul! Cântă cum a simțit, simte și va simți românul! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Ștefan Hrușcă. Vocea, struna și graiul
ŞTEFAN HRUŞCĂ. VOCEA, STRUNA ŞI GRAIUL ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1205 din 19 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383748_a_385077]
-
întâlnirii cu vibrația. Farul atenției îl sărută auriu cu dor dospit de vreme. ,,Bine te-am regăsit, lumina mea!’’ intonează radios muzica unui surâs. Și sunetele selenare se unesc în tantre sub cheia dezlegărilor de inhibiții, se unduiesc înflăcărate eliberând cântecul despuiat al inimii.(20-21 iulie 2016) Referință Bibliografică: Soarele înserării / Iulia Dragomir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2029, Anul VI, 21 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Iulia Dragomir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
SOARELE ÎNSERĂRII de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383762_a_385091]
-
director de cămin cultural, viceprimar și primar (Șagu, jud. Arad), referent cultural la Inspectoratul Județean Arad și bibliotecar-metodist la Biblioteca Județeană „A. D. Xenopol” Arad. Debutul literar, în ziarul „Unirea“ din Alba Iulia, în anul 1967. Debut editorial, în volumul colectiv, „Cântec pentru zorii de zi”, Editura Albatros, București. A frecventat cenaclurile literare arădene „Poesis“, „Luceafărul“ și „Lucian Blaga“ (Cenaclul Uniunii Scriitorilor, Filiala Arad) Premii obținute: 1974, „Nicolae Labiș“, Suceava; 1977, „Nicolae Bălcescu“, Râmnicul Vâlcea; 1997, „Panait Cerna“, Tulcea; 1981, „Gheorghe Șincai
POEME DIN MAI de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/383739_a_385068]
-
București; 1983, „Lucian Blaga“, Sebeș-Alba; 1995, „Aron Cotruș“, Arad; 1997, Premiul I la Festivalul Internațional de Poezie „Drumuri de spice“ (Uzdin-Iugoslavia), cu vol. „Cuvântul nu stă la vamă”; 2000, „Avram Iancu - permanența unei biografii istorice“, Alba Iulia, s.a. Volume publicate: „Cântec pentru zorii de zi“, Editura Albatros, București, 1983 (volum colectiv); „Desculț prin Transilvania“, Editura Euroland, Suceava, 1995; „Cuvântul nu stă la vamă“, Editura Tibiscus, Uzdin-Iugoslavia, 1998; „Acasă“, Editura Macarie, Târgoviște, 1999; „Singur în fața cerului“, („Sam pred nebom“, volum de versuri
POEME DIN MAI de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/383739_a_385068]
-
care strălucește credința ortodoxă a românilor; --volumul intitulat „Pravila lui Vasile Lupu”, cuprinzând legile și rânduielile juridice din „obiceiul pământului”, adică acele legi și rânduieli juridice alcătuite de pelasgi, strămoșii dacilor, numite „legile Belagine”, transmise de mii de ani prin cântec și viu grai, din generație în generație. Acest volum a circulat și s-a aplicat multă vreme, atât în Moldova cât și în Țara Românească. - După tipărirea Pravilei, activitatea tipografiei s-a stins. Poate a căzut pradă incendiului și distrugerilor
CELE TREI AURE ALE BISERICII TREI IERARHI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383707_a_385036]
-
aibă copiii o opțiune, ce le-ar place să sărbătorească? O sărbătoare a îngerilor sau Halloween? De ce să te îmbraci în drăcușor și să te schimonosești sub o mască roșie, înspăimântătoare, când poți purta aripioare pufoase și să cânți niște cântece divine cu glasul curat al copilăriei, sau să spui poezii și povești despre îngerași? De ce totul trebuie să poarte semnul morții în jurul tău, când, de fapt, ar trebui să sărbătorim culorile și bunătatea vieții? Cred că sunt suficienți cei care
SĂPTĂMÂNA ÎNGERILOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383793_a_385122]
-
Somna, Lud. Acțiunea se petrece într-o piață un de un vânzător avea expuse câteva instrumente muzicale. Fluieraș cumpără, ce altceva, decât un fluier? Cei prezenți, caută de obicei, semnificația fiecărui lucru. Fluierul, de pildă. Fiecare model reprezintă altceva, după cântecul popular. Elementele naturale: apa, lemnul, aerul, pământul, focul, mineralele, reprezintă fiecare, viața. Vânzătorul nu este doar un comerciant oarecare, el este un filozof. Cunoaște viața în toate profunzimile ei. Cunoaște mitologie și istoria fiecărui instrument. Dar este și un poet
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
două-trei poezii reușite, unele chiar excepționale: Damen tango, Elegia butoiului, Blestem și, mai ales, Sînt tînăr, Doamnă... Din toată poezia lui Mircea Dinescu, cu câteva excepții (unele amintite mai sus), eu unul am rămas doar cu „Scîrța, scîrța, scîrța, scîrța” (Cîntec de Doamne-iartă). La început l-am acuzat pe poetul din Slobozia pentru că s-a retras în bucătărie (la modul propriu), că s-a mânjit cu politică pe la TV și că s-a apucat de business pe undeva pe lângă Dunăre. Dar
MIRCEA DINESCU ÎN ROCHIE SIMPLĂ DE STAMBĂ de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383766_a_385095]
-
în următoarele filme Loteanu s-a consacrat ca un poet, ca un romantic, ca un îndrăgostit de frumusețea omului și a naturii. http://svpressa.ru/culture/article/100241/?rss=1 Pe Grigoge Vieru personal l-am cunoscut mai târziu. Dar, cântece pe versurile lui pentru copii scriam de mult. Auzeam numai că dumnealui scrie ceva important ba cu unul din compozitorii din Moldova, ba cu altul și nici nu mă prea preocupa problema cunoașterii acestui Vieru. Chiar un pic mă supăra
ŞI MAREA ONOARE AVUTĂ PENTRU INTERVIU ! (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383709_a_385038]
-
El de obicei scria repede și foarte rar când mai făcea variante. Noi petreceam ore întregi la pian în doi, ori cu Gopo până ce era să fi găsit varianta cuvenită. Îmi mai amintesc de cele zeci de probe pentru începutul cântecului principal al filmului ”Maria Mirabela” până într-o dimineață când vine bucuros Vieru cu frumoasa sa metaforă - ”sub cerul că umbrela...”. Melodia singură a mers ca pe sine de tren accelerat apoi, care ne-a bucurat pe noi și care
ŞI MAREA ONOARE AVUTĂ PENTRU INTERVIU ! (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383709_a_385038]
-
apoi, care ne-a bucurat pe noi și care i-a venit pe plac și lui Popescu Gopo. Era un mare poet Vieru. Și un mare român. '' Ce în mare se varsă/ Cale întoarsă nu are./ Apropiatu-m-am de cântec,/ Țara fiind departe” - Grigore Vieru Pe versurile lui am scris foarte multe cântece care au avut și mai au și azi succes la cântăreți și la public. Cu el am lucat și la o cantată pentru cor de copii și
ŞI MAREA ONOARE AVUTĂ PENTRU INTERVIU ! (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383709_a_385038]
-
plac și lui Popescu Gopo. Era un mare poet Vieru. Și un mare român. '' Ce în mare se varsă/ Cale întoarsă nu are./ Apropiatu-m-am de cântec,/ Țara fiind departe” - Grigore Vieru Pe versurile lui am scris foarte multe cântece care au avut și mai au și azi succes la cântăreți și la public. Cu el am lucat și la o cantată pentru cor de copii și orchestră simfonică, care a fost cântată și în România la Iași în vara
ŞI MAREA ONOARE AVUTĂ PENTRU INTERVIU ! (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383709_a_385038]
-
i-au stopat 'erupția' acei care se temeau de lava lui fierbinte, ca de torentul cel puternic care așa și a rămas numai abia pe jumătate a fost explorat... Dar ce jumătate!!! Să dea Domnul așa ”jumătăți” la mai mulți! „Cântec pentru tine În mine iarăși dorul se aciuă/Te chem să vii, tu, cea, în care cred,/Frumoasă ca un revărsat de ziuă/ Și blândă ca o inimă de ied./ În numele dumbrăvilor pletoase,/Ce-ți scutură flori de tei în
ŞI MAREA ONOARE AVUTĂ PENTRU INTERVIU ! (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383709_a_385038]
-
Acasa > Poeme > Devotament > CÂNTEC (2) Autor: Aura Popa Publicat în: Ediția nr. 1388 din 19 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Iar ploaia mă-ntreabă de tine, iar nu știu să-i spun unde ești... De-o vreme, pe drumuri străine cu pași de furtuni
CÂNTEC (2) de AURA POPA în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383802_a_385131]
-
să-i spun iar nu știu unde ești, de-ți mâni murgii șansei spre mine sau tot mai departe-i gonești. Aprinsă îmi ții așteptarea cu-același surâs auriu dar când mă ajunge-nserarea în brațe-s cu-același pustiu... Referință Bibliografică: Cântec (2) / Aura Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1388, Anul IV, 19 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Aura Popa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
CÂNTEC (2) de AURA POPA în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383802_a_385131]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > CÂNTEC DE TOAMNĂ Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 2087 din 17 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Toamna-ntoarse obrazul de prin cetini, arsă, palmele-i de humă cară-n brațe mirii umbrele-i de aur strâng pământu-n coasă ceruind
CÂNTEC DE TOAMNĂ de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380094_a_381423]
-
-n cartea firii. Munți-și pun năframa coaptelor fecioare ascunzând năvodul gerului prin spini flori de colț nuntesc peste-a toamnei zare adunând în scorburi colbul din ruini. Blând, izvorul șterge umbra vechi-i coase rătăcind prin suflet ca un cântec lin umbrele tăcerii șterg priviri duioase adâncind natura într-un somn divin. Cerul strânge-n bucium doina-n fir de ie odihnind suflarea îngerilor mii epoleții toamnei țes pe cruci de glie cântecul acesta, mir de păpădii! Autor Doina Bezea
CÂNTEC DE TOAMNĂ de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380094_a_381423]
-
-i coase rătăcind prin suflet ca un cântec lin umbrele tăcerii șterg priviri duioase adâncind natura într-un somn divin. Cerul strânge-n bucium doina-n fir de ie odihnind suflarea îngerilor mii epoleții toamnei țes pe cruci de glie cântecul acesta, mir de păpădii! Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: CÂNTEC DE TOAMNĂ / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2087, Anul VI, 17 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Doina Bezea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
CÂNTEC DE TOAMNĂ de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380094_a_381423]
-
tăcerii șterg priviri duioase adâncind natura într-un somn divin. Cerul strânge-n bucium doina-n fir de ie odihnind suflarea îngerilor mii epoleții toamnei țes pe cruci de glie cântecul acesta, mir de păpădii! Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: CÂNTEC DE TOAMNĂ / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2087, Anul VI, 17 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Doina Bezea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
CÂNTEC DE TOAMNĂ de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380094_a_381423]
-
muntelui de cretă a Tympului, cu nodurile lui acum și atunci, pe cercul magic al bucuriei, să fie-n binecuvântare după credința ta. Spune-mi ce scrie pe bila Arhanghelului și-n plus... portativul Y-ului, ține-n el taina cântecului... izvor de bucurie-ți doresc prin proba "întru bucurie". Poate-ți pare ciudat, dar icoana aceasta mă interesează, pentru că este un fel de traducere divină a sintagmei mele "am dat drumul la bilă", care se rostogolește-n interiorul meu pe
DOMNUL PROFESOR IOAN-MIRCEA POPOVICI DESPRE ROMANUL CUIB DE PĂSĂRI SPIN, CUIB DE JOCURI NEJUCATE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380091_a_381420]
-
atât de profund neștiind că sărutul te doare treci zilnic pe la mânăstiri și bei apă sfințită locul acela se luminează în tămăduiri și ochii mei te acoperă cu pleoapa întredeschisă să nu răcească imaginea de unde vii încerc și eu un cântec plăpând seara înainte de adormire te am în priviri cu gândurile despletite poate la mine dormi înger blând norocul te veghează și undeva departe te țin închisă în ochii mei plăpând să nu îți pierd imaginea aleasă de anghel zamfir dan
OCHII MEI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380111_a_381440]
-
văzut ca elogiu adus jertfei de sine; al “Mioriței”ca act al acceptării tragicului,adică asumarea conștientă a limitei; al baladei ”Toma Alimoș”, unde crima este justificată prin obținerea dreptății în afara legii,inclusiv al celor creștinești;la fel și în”Cântecul lui Vălean”,unde pe un fecior chipeș dar și muieratic și fără scrupule, o nevastă, îl ademenește cu bucate otrăvite, în urma cărora moare în timp ce ascultă mustrările materne,este o eroare permanetizată de-a lungul istoriei literaturii romaâne. De la Alecsandri, Călinescu
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENȚEI TRAGICULUI DIN LITERATURA POPULARĂ-O EROARE MORALĂ ȘI ESTETICĂ.ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380098_a_381427]