3,002 matches
-
fața în delir adânc. Musica melodramisă, încet, aria lui: Deșteaptă-te Române. - El o declamă încet și expresiv). l3. SUS ÎN CURTEA CEA DOMNEASCĂ (cca 187O ) Sus în curtea cea domnească, La domnia din Bârlad, Șade tânăr Domnul Vlad - Sub căciula-i țărănească Pe-a lui umeri plete cad. Astfel șade trist și rece La ospățul luminat Din domnescul lui palat, Cu priviri crunte și rece Cu-ochiul negru înfundat. Fața palidă și tristă, Manta-i neagră pe-umeri tari, Fața
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
urci iute și bătăi pripite Îți îmflă piepții - stai adeseori -; Acum deschisă-i ușa - tata-n jețu-i Ochii și-ndreapt-sub verde cojoroc Și micu-ți frate călărește bățu-i, Iar mama ta cârpește la un roc. Tu i-ai adus lui Ciulei o căciulă, Tatei o gumă, mamei bumbăcel. De-a ta privire casa nu-i sătulă, Odor al casei vechi, copil frumos. Nu vezi cum ochii toți țintesc la tine? Tu scoți timidă cu mîna-ți parale Din sacul tău - pui bani mărunți, grămadă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Ori de câte ori pleacă cocorii, intră în casele noastre anotimpul tristeții...” Pentru că „asemenea trenurilor ce trec prin gări nepăsătoare, trec peste noi anotimpurile.” Constantin Clisu este obsedat de trecerea ireversibilă, ca orice om, este viscolit de întrebări și le recită: „Când o căciulă oarecare nu răspunde la binețe, înseamnă că nu e nimeni sub ea?” „E neînțeles de ce, dacă jocul de șah are un rege, de ce sunt necesari și doi nebuni?” „Când răsfoim istoria găsim numai vitejia voievozilor! Nici un cuvânt despre Ion...” „E
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93051]
-
am, dar așa reacționează imaginația mea bolnavă când mă sperii și am senzația că trebuie să mă justific pentru orice lucru care ar producă nedumerirea celorlalți. Cât pot fi de imbecil, de fricos, de să mă simt cu musca pe căciulă, chiar și când nu sânt vinovat? Gândesc, mă uit în oglindă în același timp și nu-mi vine să cred. Tipul al început să semene cu mine. Aceeași alură, același costum, aceeași freză, ce mai, am luat-o razna. Mă
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
care au ajuns la vârsta școlarizării, cu picioarele spălate bine, dar pline de zgârieturi și înțepături. Toamna târziu, la venirea înghețului, m-am încălțat cu opinci noi și obiele colorate. Îmbrăcat cu hăinuțe groase din pănură țesută în casă, cu căciulă de miel și cu picioarele încotoșmănite în obiele călduroase și opinci, luptam voinicește cu troienele în drumul până la școală. Îmi plăcea ca, împreună cu ceilalți copii, să mă zbengui prin zăpadă și să mă trag pe derdeluș. Prin anii 1938-1939 erau
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
fel de a spune cald... O sală de clasă mare, foarte înaltă, cu o sobă veche nu putea fi încălzită cu te miri ce. Trăgeam băncile cât mai aproape de sobă, rămâneam îmbrăcați cu hainele groase, cu mănușile pe mâini, cu căciulile pe cap și făceam lecțiile așa cum se putea... O altă amintire din acele vremuri. Cred că eram prin clasa a lll-a când, într-o zi, un coleg pe nume lluță al lui Toader Cotruță (Dumnezeu să-l odihnească pentru că s-
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
Sfintelor Sărbători de Crăciun. El se îndrepta spre casa prietenului său Andrei, de această dată îmbrăcat cu mai multă grijă, un cojoc nou, gri-petrol, care se asorta cu fularul, lipsindu-se de obișnuita lui tichie, purtând pe cap o frumoasă căciulă brumărie de sub care i se revărsa părul ondulat, de un castaniu străluctior, nuanțând culoarea rumenă a obrajilor. Tenul său, deși neted, dar nu suav sugera că este un om care trăia în mijlocul naturii, dealtmiteri profesia lui îl arunca în brațele
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
Doar acest simplu fapt demonstrează cât de în serios iau rușii aceste chestiuni. Swami a ajuns în Moscova în mijlocul iernii, purtând doar un halat subțire de bumbac, în timp ce gazdele lui dârdâiau pe pista de aterizare, îmbrăcate cu haine groase, cu căciuli de blană și fulare de lână. Preocupați de sănătatea lui Swami, i-au oferit imediat o haină, dar Swami a refuzat politicos și a spus: „Eu îmi produc propria căldură pe măsură ce am nevoie de ea”. Secretul său: controlul respirației și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
destulă lume, părinții copiilor, bunicii, etc. După ce am repetat noi de vreo trei ori cele două piese învățate, nevastă-mea care ascultase printre spectatori, vine și-mi spune cu un aer dezamagit: Mai, trebuie să-ți cumperi și tu o căciulă ca lumea că o babă întreba care-i dirijorul și alta i-a răspuns: Uite-l, e cel cu căciula juchită de colo! Am râs eu de chestia asta, dar m-am procopsit cu o căciulă nouă, neagră, cumpărată de
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
care ascultase printre spectatori, vine și-mi spune cu un aer dezamagit: Mai, trebuie să-ți cumperi și tu o căciulă ca lumea că o babă întreba care-i dirijorul și alta i-a răspuns: Uite-l, e cel cu căciula juchită de colo! Am râs eu de chestia asta, dar m-am procopsit cu o căciulă nouă, neagră, cumpărată de soție. Eu care toată viața purtasem doar căciula brumărie, acum eram nevoit să port căciulă neagră! 5. Spuneți-mi o
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
cumperi și tu o căciulă ca lumea că o babă întreba care-i dirijorul și alta i-a răspuns: Uite-l, e cel cu căciula juchită de colo! Am râs eu de chestia asta, dar m-am procopsit cu o căciulă nouă, neagră, cumpărată de soție. Eu care toată viața purtasem doar căciula brumărie, acum eram nevoit să port căciulă neagră! 5. Spuneți-mi o întâmplare pe care ați avut-o până acum și n-ati mai povestit la nimeni? în
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
-i dirijorul și alta i-a răspuns: Uite-l, e cel cu căciula juchită de colo! Am râs eu de chestia asta, dar m-am procopsit cu o căciulă nouă, neagră, cumpărată de soție. Eu care toată viața purtasem doar căciula brumărie, acum eram nevoit să port căciulă neagră! 5. Spuneți-mi o întâmplare pe care ați avut-o până acum și n-ati mai povestit la nimeni? în 1989 am plecat la catedră, după șase ani de muncă la fanfara
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
Uite-l, e cel cu căciula juchită de colo! Am râs eu de chestia asta, dar m-am procopsit cu o căciulă nouă, neagră, cumpărată de soție. Eu care toată viața purtasem doar căciula brumărie, acum eram nevoit să port căciulă neagră! 5. Spuneți-mi o întâmplare pe care ați avut-o până acum și n-ati mai povestit la nimeni? în 1989 am plecat la catedră, după șase ani de muncă la fanfara Casei Pionierilor. Am resimțit plecarea ca o
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
flori” la Chișinău. în fața statuii lui Ștefan cel Mare unde trebuia să cântăm noi erau adunați sute de moldoveni, patrioți înfocați, extrem de gălăgioși și foarte supărați. începuse conflictul în Transnistria. Am apărut și noi în zonă îmbrăcați în sumane, cu căciuli de miel pe cap și cu alămurile după noi în spinare. Ascultam și noi îngrijorările lor și nu îndrăzneam să cântăm, că de aia ne duseserăm acolo. Pe urmă ne-a luat în primire un bătrân moldovean: -Cu aistea ați
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
ori spre cer. Nu salutăm ținând mâinile în buzunare și nici cu gura plină. Nu salutăm făcând gesturi ample, nefirești, cu mâinile. Nu salutăm grăbit și cu aerul că suntem prea ocupați de ceva. Băieții trebuie să salute scoțându-și căciula din cap. Formulele de salut cele mai des folosite sunt: „Bună dimineața”, „Bună ziua”, „Bună seara”. Între prieteni și colegi se folosesc de regulă: „Bună!” și „Salut!”. Niciodată nu vom saluta o persoană mai în vârstă cu formulele „Salut!” ori „Bună
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
distanța sau zgomotul nu ne permit să salutăm verbal (folosind cuvinte de salut), atunci salutăm prin înclinarea ușoară a capului. Când se intonează imnul de stat în locurile publice, ne ridicăm în picioare, luăm o poziție decentă, bărbații își scot căciulile de pe cap și se salută în perfectă liniște. Oamenii mari obișnuiesc să-și dea mâna atunci când se întâlnesc și se salută. Copiii, însă, nu trebuie să întindă primii mâna unei persoane adulte. Dar, dacă un adult ne întinde mâna, trebuie
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
regiunile muntoase. Alți termeni considerați ca provenind din substrat denumesc părți ale corpului, care par să fi fost, la origine, în legătură exclusiv cu corpul animalelor (ceafă, ciuf, grumaz, gușă, rânză) sau sunt termeni referitori la obiecte de îmbrăcăminte (brâu, căciulă, sarică); alte cuvinte sunt proprii oierului sau locuinței primitive de munte, implicând, inițial, mai ales așezările sezoniere ale păstorilor transhumanți (argea, cătun, vatră și gard). Tot păstorești sunt cele patru cuvinte care denumesc alimente (arichiță, brânză, bulz, zară). În sfârșit
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
a fi din limba traco-dacă ocupă aproximativ aceeași poziție în vocabularul reprezentativ al limbii române ca elementele din substrat din celelalte limbi romanice. În limba română, avem douăzeci și trei de cuvinte de acest tip (abur, brad, brâu, bucurie, buză, căciulă, cioc, copac, copil, fărâmă, fluier, fluture, ghimpe, groapă, gușă, mal, măgar, mânz, mugur, murg, rață, traistă, vatră), ceea ce reprezintă doar 0,96% din întregul inventar de cuvinte (cele mai multe dintre acestea apar și la Al. Graur, în Încercare asupra fondului principal
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
lear fi preluat și supus legilor fonetice specifice evoluției sale, rezultând în română forme precum ceafă, grumaz, buză, mugur, zară, mazăre, sâmbure, viezure, mal, baligă, abure, țarc, țeapă, a grăpțăna, jimb „știrb, cu gura strâmbă”, cursă, fărâmă, bască, strungă, brad, căciulă, mânz, baltă, țap etc. Afară de cuvintele moștenite din graiurile strămoșești (traco-geto-dacic și ilir), pe care albaneza se crede că le confirmă, Pușcariu susține că „avem un număr destul de mare de vorbe care se arată a fi împrumuturi mai nouă”, pentru
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
țări, pe lângă multe altele, au avut ca bază cinstea, binele colectivității, nu cel personal, corectitudinea și o foarte bună organizare. În primul rând, copii au fost educați în acest spirit de către părinții lor. Astfel ei nu și-au furat singuri căciula, cunoscând efectul de bumerang al acțiunilor umane. Unele țări nu l-au descoperit până acum. Pentru că psihologii au fost desființați. După o scurtă pauză: Ești mulțumit? A! să nu uit. Puternic este cel ce spune și caută întotdeauna ADEVĂRUL, marele
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
sate, încercând fără sfială gospodăriile, atacând oameni și animale, sfâșiau câinii care le stăteau în cale, vitele mugeau înspăimântate prin grajduri... * Într-una din zile i-a ieșit în cale un bătrân... „- Săru‟mâna, Coani Griguță, se ploconi omul cu căciula în mână, uitându-se într-o parte sfios. „- Aaa... tu ești, măi Fa... Fa-nachi, parcă, așa îți zâce, Fanachi!“ se concentra, fostul deputat de Fălciu, să și-l aducă în minte. „- Da, da... Coani Griguță, eu sânt!, sări țăranul fericit
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
până în vârful urechilor, și răspunde privind într-o parte, ca speriată: - Vai di mini, Doamni ferești!.. Șî mama zâci, arătând cu capul către bătrână, m-o îndemnat... Nuuu!... i-am zâs: Nu‟ni mai trebuie, mi-agiungi c-am zvârlit două căciuli în pod... Gheorghi, Dumnezău să-l hodineascî în paci... O murit șî m-o lasat cu copchil la țâțî, la niș noușpi ani. Ni-am încercat norocu‟ cu Ion, da‟ șî pi dânsu‟ l-o strâns Dumnezău, șî n-am
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
în fața Cerului ce-i zâmbește ...dar, plecat în fața atâtor lucruri care cer ascultare și tăcere. În ochii lui negri se pot citi amarul unei vieți îndurerate, nădejdile neîmplinite... credințele nelămurite, nădejdea care-l stăpânește. Fruntea-i acoperită pe jumătate de căciulă, când se luminează de un gând mântuitor, când se întunecă, ca un vis rău. - Bună zâua, moș‟ Costan! .. Anuca îi dădu binețe, când ajunse în dreptul lui. El se oprește o clipă, ca să răsufle, dar mai ales pentru vite, la care
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
ca un vis rău. - Bună zâua, moș‟ Costan! .. Anuca îi dădu binețe, când ajunse în dreptul lui. El se oprește o clipă, ca să răsufle, dar mai ales pentru vite, la care ține mai mult ca la viața lui. Își ridică puțin căciula și-i zâmbește fetei, luminându-i-se toată fața. - Sî trăiești, fata moșului... da‟ ci faci pe‟ici, Anuca?!.. Dintr-un lan de păpușoi, o păsărică cu pași mărunți se repezi în drum și se opri dând glas: „Pitpalac ..pitpalac
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
-o lăsat! Câte-e o dată, mă gândesc, așa... „Ci s-ar faci omu‟ făr‟un strop di vin, măi!.. - Ș‟aceala, să cie profiriu di Bohotin! ..se băgă în vorbă altul. - Strașnic vin, măi, zice altul! ..îmi vini să trântesc cu căciula di podele, măi. Îți dă atâta putere, că.., aș trânti un pumn în pământ, să iasă pe ceilantă parte, și se pregăti omul încordat, să lovească pământul cu pumnul. Unul speriat, sări apucându-l de mână: - Măi Gheorghe, șăz mai
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]