2,531 matches
-
ai scăpat. Că iată ia a venit Și din lume te-a răpit. Îngerul morții acum Mă Însoțește la drum Și mă trece pe la iad Unde păcătoșii ard. Vai! În iad cînd mă uitai Ce văzui, mă spăimîntai. Văzui balauri căscînd Și din gură foc vărsînd. Curgea ca un rîu Întins Într-o flacără nestins Și un drac În frunte ședea Cu İuda-n brațe ardea. Și de-aicea la alt vad Tot la iad, la iad, la iad. Vai! În iad
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
întâlneai "turta dulce", "tricoloruri", "provinciali", dar și "cerșetori", "cimpoaie", "miniștri", "pungași de buzunare". Publicul este atras de anomalii ("copilul cu trei picioare", "capul vorbitor"), Minunile Sf. Sisoe; "brânza" și "slănina" stau alături de clarinete și maimuțe, târgoveți, țărani, poeți, cerșetori, guri căscate; pitoresc, banal, murdărie și infecție... Și totuși "E vreme frumoasă". Un șir de Telegrame sunt expediate dintr-un "oraș moldovenesc" spre Capitală și invers. O telegramă memorabilă este cea semnată de avocatul Costăchel Gudurău: "Onor. prim-ministru,/ București/ Directoru prefecturii
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
fel de sex, ci poate doar cu constelația hormonală de la vârsta adolescenței. Sexul poate să facă bine la cap A face dragoste bine înseamnă a te confirma încă o dată ca partener. Se spune că a doua zi dimineață te întinzi, caști, ți-e foame și observi ce zi minunată este. „Sunt satisfăcută“- spune ea, iar el zice: „Sunt bun“. În acea zi, omul respectiv - femeie sau bărbat - simte că e valabil, că are o stimă de sine crescută și, în consecință
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
se oprește pentru câteva momente. Această oprire a respirației este una dintre manifestările care apropie orgasmul de agonie (v. Cu plăcere). Căscatul și tusea Atunci când ești plictisit de discursul profesorului de română, simți că te cuprinde toropeala și începi să caști. Căscatul este o mișcare respiratorie menită să pregătească aparatul respirator pentru un ritm mai lent, caracteristic somnului. El sugerează plictiseala, pentru că adormirea presupune căderea liniștii sau măcar a monotoniei peste lucruri. La rândul ei, tusea este un reflex de apărare
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
Orice corp străin care pătrunde pe trahee, sub așa-zisul măr al lui Adam este capabil să declanșeze tusea. Căscatul, dar mai ales tusea pot fi reproduse voluntar. Atunci când cineva ține să disimuleze teama pe care o simte, poate să caște ca și cum ar fi plictisit. Iar atunci când vrea să elimine ceva închipuit din corpul său, o persoană ușor nevro tică tușește uneori scurt, deși nici un corp străin n-a pătruns pe căile sale respiratorii. Manevra lui Valsalva De altfel, tusea de
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
probabilitate se va baza ancheta. Legată fedeleș, îmbrăcată, de bine, de rău, este adusă în satul Suc și legată de un pat în prezbiteriu. Dimineața, camera este goală : sălbatica a reușit să evadeze ieșind pe o fereastră, sub care se căsca o prăpastie! S-a întors la munte, a plecat la urșii ei din pădure... Capturată cu ocazia unei alte vânători de acest fel (goana după femeie), va fi recuperată în august 1808. Diagnosticată cu demență, și asta doar din cauză că nu
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
vindecat de râie iar bunicul ―fără vorbă, a mulțămit pe Irinuca cu patru galbeni-. Nică a ajuns acasă în Sâmbăta Paștilor iar ―în ziua de Paști am tras un Îngerul a strigat, la biserică, de-au rămas toți cu gurile căscate la mine. Și mamei îi venea să mă înghită de bucurie. Și părintele Ioan m-a pus la masă cu dânsul, și Smărăndița a ciocnit o mulțime de ouă roșii cu mine. Și bucurie peste bucurie venea pe capul meu
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
nr. 125 Fig. nr. 126 Fig. nr. 127 Fig. nr. 128 Diferite modele de pantofi / sandale/ bureți pentru picioare (joggingul acvatic) Dan Iulian Alexe 134 Ca echipament opțional, în funcție de dorințele practicantului, dar și pentru protecție, se pot utiliza: ochelari și cască pentru natație (protecție împotriva substanțelor chimice din bazin), mp3player (pentru a face mai distractiv joggingul acvatic, eliminând monotonia în cazul ședințelor individuale sau crescând relaxarea) și dopuri pentru protecția urechilor (materiale speciale). În funcție de nivelul capacității de fort și experiența practicantului
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
nou copilăria mea visează:/ Ienibahar, piper prăjit pe plită, / Pești groși ce-au adormit în sos cu lapte,/ Curcani păstrați în zeama lor o noapte/ Spre o delicatețe infinită,/ Ciuperci cât canapeaua, în dantele,/ Icre cu bob bălos ce ochiu-și cască/ Aluaturi tapisate crescând grele/ Într-o dobitocie îngerească,/ Moi miezuri de ficați în butoiașe/ De ou de melc, înlăcrămate dulce,/ Mujdeiuri ireale, șunci gingașe/ Când sufletu-n muștar vrea să se culce,/ Și-n ceainice vădindu-și eminența/ prin fast
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
își dă palme,/ Plânge, recunoaște, mai cere/ Încă o dată, scuze.// Poetul îngână ceva. O ia razna,/ Își dedică, post-mortem,/ Un manuscris. Precizează, deschide/ Paranteze, mai are ceva de adăugat./ Lui îi este dor de acasă, de niște/ Ai săi.// Poetul cască gura. Unii/ Se opresc puțin, îl dojenesc ce-l dojenesc,/ Apoi se îndreaptă grăbiți către slujbe./ Nimeni însă (dumnezeu știe de ce)/ Nu admite că seara, târziu,/ După ora stingerii/ El se strecoară în bucătărie/ Și se apucă de hoinărit". În
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
într-un fel, mult mai eroice. Spectacolul vieții elegante și al miilor de existente pasagere, ce circulă prin subteranele unui mare oraș criminali și femei întreținute iată cum Gazette des Tribunaux și Moniteur ne dovedesc că nu trebuie decât să căscam ochii pentru a ne cunoaște eroismul.(...) Există deci o frumusețe și un eroism modern (...) Viața Parisului este bogată în subiecte poetice și minunate" [ibidem, p.65, subl.n.]. Constatăm astfel că pentru Baudelaire modernitatea este un subiect legat de oraș
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
trupul îmbrăcat ca și cum ar fi dezbrăcat, iar când văd vreun călugăr trecând se fac unealta Satanei și-și strâmbă ochii, ca și când ar dori împreunare; și așa râd și se întind, ca și când ar fi întru împerechere. Iar unii călugări și frați cască gura pe la mese, uitând cu totul pre sineși și lăsând ochii să privească trupurile muierilor, iar mintea să se turbure de nerușinarea lor. Zice Isus, fiul lui Sirah: "de fața muierii, ca de fața șarpelui să fugi... Iar psalmistul grăiește
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
fierbințeala cea afară de fire, ca de o streche, se zădăresc spre înverșunări și spre împreunări se împing. Ci aicea (la mănăstire, n.n.) fiind vinul tare și iarba verde, fierbințeala e și mai vârtoasă, că vezi muierile chicotind în fața călugărilor care cască gura; apoi se duc și se împreunează în arhondărie sau prin chiliile părinților pofticioși de câștig nelegiuit" (1974, 178-179) . Nu e inutil să amintim că Damian Stănoiu, călugărul caterisit, notează în Amintiri din mănăstire că, într-adevăr, "numai pravilele și
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
de îngîndurat fui vînt tutun și alcool se anunța la meteo că i-am spus cîinelui care se uita stăruitor la mine îmi pare rău bătrîne n-am nici un ban o muscă se plimba decentă pe tavan mobila în bucătărie căsca plictisită a continuat să dea din coadă ca și cînd nu m-ar fi auzit dar mi s-a părut că m-au privit cu un anumit înțeles Îi lovesc Nu pot să-mi spună mie evreii nu au ei
Poezie by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/8463_a_9788]
-
aș mai pleca? 8 După prînz ațipesc la soare scaunul de bambus îmi știe obiceiurile scîrțîind din cînd în cînd poate visez că sunt altul vîntul se strecoară printre petuniile violete căci atunci cînd mă trezesc ele tremură și eu casc 9 Cerul se vede de peste tot umbra mea nu-l amenință anii pe care i-am lăsat în urmă sunt mulți ori puțini zorii sunt ușori pe mîinile mele și peștii prinși în rîu miros a zile viitoare 10 Cînd
Cinci sute de trepte și marea by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/8696_a_10021]
-
În același volum, este citat, la un moment dat, scriitorul britanic Hugh Walpole (o rudă îndepărtată a influentului autor de proză gotică Horace Walpole), care consideră că elementul care-i produce spaimă unui individ "îl face pe altul doar să cască" (1986: 415). În fine, Dorothy Sayers, în rândurile introductive la culegerea The Omnibus of Crime, citată, din nou, de enciclopedia sus-menționată, opune teribilul grotescului, scriind că "[î]n nimic altceva nu este fantezia individuală atât de variată și de capricioasă
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
de om, păroasă, cu mâinile până la genunchi". Șocul acestei prime întâlniri cu oamenii casei este augmentat ulterior; călătorii descoperă o altă creatură, demnă de fanteziile cinematografice ale unor Tod Browning sau Wes Craven: "un gușat cu traista de carne lucioasă, căscând ochii cârpiți, rânjind dinții galbeni într-un râs grotesc și strâmbându-se tâmp". În sfârșit, cadrul se lărgește suficient cât să permită înregistrarea pe retină a castelului bântuit, descoperit, într-o simultaneitate teatral-gotică, de narator și de lector: "Răspundea exact
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
această prăbușire uluitoare de la extrema putere europeană de la începutul secolului la extrema neputință de acum, ne-am putut da seama concret că vechiul cuib de unde își luase zborul stolul de ereți conchistadori era ocupat acum de orătănii despuiate de pene căscînd ciocurile ca niște puișori. Europa nu mai era decît o mare Elveție dezbinată a erei planetare. Condorul se transformase în cuc. Frailty, your name is Europe Momentul de spaimă trece, începe elaborarea de programe. Se reia viața de pe o zi
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
de a da o aură mitică întâmplărilor prin exagerarea dimensiunilor lor. Sunt relevante în acest sens pasaje precum: „Atunci dracul se crăcește c-un picior la asfințit și cu unul la răsărit; s apucă zdravăn cu mânile de torțile ceriului, cască o gură cât o șură și când chiuie o dată, se cutremură pământul, văile răsună, mările clocotesc și peștii din ele se sparie; dracii ies afară din iaz câtă frunză și iarbă! Și oleacă numai de nu s-a răsipit bolta
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
ochilor lumină, Văzduhul gurii mele! Măicuțo, tu: vecie, Nemuritoare carte De dor și omenie Și cântec fără moarte! Vânt hulpav pom cuprinde Și frunza o destramă. Mi-e dor de-a tale brațe, Mi-e dor de tine, mamă. Tot cască leul iernii Cu vifore în coamă. Mi-e dor de vorba-ți caldă, Mi-e dor de tine, mamă. O stea mi-atinge fața Ori poate-a ta năframă. Sunt alb, bătrân aproape, Mi-e dor de tine, mamă.” 107Femeia
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
diateza pasivă sunt lipsite de vitalitate și sună ca și cum ar fi scrise de niște anonimi și obscuri "ei". De pildă, "Comisia urmează să fie numită...", "Este necesar să ...". "Ajutorul dumneavoastră este apreciat...". La auzul acestor propoziții, tendința este de a "căsca". Personalul din propoziție este fie obscur, absent sau pur și simplu, zace acolo. Cine numește? Cine execută? Cine apreciază? De ce oare să nu scriem: "Directorul adjunct Ionescu va numi comisia...", "Șeful serviciul tehnic va face...", "Apreciez ajutorul dumneavoastră..." În acest
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
se ține ca râia de om” greutatea și uneori imposibilitatea de a se descotorosi de rău; p. 170, r. 10 12 : „În ziua de Paști am tras un Îngerul a strigat la biserică, de au rămas toți oamenii cu gurile căscate la mine” progresul unei persoane, constatat în mijlocul unui grup social, are o autenticitate și o veridicitate de necontestat. II. p. 171, r. 15 16 : „Și eu eram vesel ca vremea cea bună și șturlubatic și copilăros ca vântul în turburarea
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
lați, burta înainte, pasul ferm și hotărît.] Vorbește răspicat; îi cere să repete celui care îi adresează cuvîntul și nu gustă mai niciodată ceea ce i se spune. Își scoate batista și își suflă nasul cu zgomot; scuipă foarte departe și cască foarte tare. Doarme ziua, doarme noaptea și încă adînc; sforăie cînd iese în lume. Se remarcă aici că, după o descriere a fizicului lui Giton, se trece treptat (printr-un procedeu metonimic) la descrierea mersului său și, mai apoi, la
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
la dreapta. 12. Deci ea este: figura sa palidă, hainele-i deformate, aceeași fustă de toate zilele, aceeași bluză de nepurtat, dar pe care ea o poartă iarnă și vară, încheiată pînă sus, cu gulerul mult prea larg ce stă căscat la gît. 13. Îmbrăcată din cap pînă în picioare cu broderii, șnururi și dantele, cu mîinile grăsuțe, îngrijite, pline de inele, cu niște ochi ce-i lucesc de viclenie și ipocrizie. 14. Un singur lucru este sigur: e frumoasă și
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
bucăți de gheață, și până acasă râdeam și imitam actorii. Ce plăcere sublimă, de neuitat și ce amintire scumpă! Țin minte că odată, mergând pe stradă și râzând de giumbușlucurile noastre, am rămas deodată cu ochii holbați și cu gurile căscate la un gratar fumegând cu mici. Pufi Diaconescu, unchiul lui Țuți, care acum era cu o fată la braț, ne-a văzut și ne-a tratat cu bulci, niște pânișoare bine crescute și calde și cu mici. Mușcam din bulcă
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]