20,388 matches
-
Ediția nr. 433 din 08 martie 2012 Toate Articolele Autorului Deseori, noi, oamenii, nu avem puterea de a vedea lumina și mai ales nu avem convingerea că putem dărui altora din lumina noastră. Și dacă ar fi să traversăm frigul caracteristic glaciațiunii eului nostru, numai fiind izvor de lumină putem topi originile, pentru a le converti în daruri de lumină. Am adormit adesea cu visele noastre în brațe și le-am simțit, noaptea, învelindu-ne cu dragoste. Am simțit, de multe
LA MULŢI ANI, FEMEIE! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346586_a_347915]
-
prin derivarea lor din legi generale și caracteristici de stare particulare. Validitatea explicației cauzale depinde întotdeauna de adevărul anumitor corelații legice” (“Notă introductivă” la G. H. von Wright, Explicație și înțelegere, Editura Humanitas, București, 1995, p.6.) Cu alte cuvinte, caracteristic explicației științifice este explicația cauzală ce constă în subordonarea cazurilor individuale la legi generale ale naturii asumate ca ipoteze, inclusiv pentru natura umană. Orice explicație științifică încearcă să răspundă la întrebarea ,,de ce?” pusă în legătură cu ceea ce se cere explicat. În termeni
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
reflecții științelnice și de cifre aparent anoste cu toată povestea lor fundamentală cu tot... Godot nu trece niciodată cu tăvălugul invidiei și al urii peste sufletele celorlalți, fiindcă el este pur și simplu altfel construit. În schimb, peste noblețea lui caracteristică s-a revărsat, putem spune, cu năvalnicie, de foarte multe ori de-a lungul timpului, aerul sufocant al micimii interioare a unor personagii profund întunecate în spirit și gândire, ca și cum arta de a exista pe acest pământ s-ar rezuma
(PROF.UNIV.DR. ALEXE GHEORGHE) – JOCUL CU CIFRE ÎN AŞTEPTAREA UNUI GODOT DELOC ÎNCHIPUIT... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345545_a_346874]
-
frontiere coercitive, fascinantul nostru anti-Godot, mai corect spus, apare întotdeauna la finalul fiecărei piese a destinului spre a-și rosti în tăcere ori cu o economie vădită de cuvinte și de mijloace de expresie actoricești, dar răspicat, perfectul său monolog caracteristic, rezumând, spre exemplu, semnificația aparent complexă a matematicii ca știință exactă la următoarea maximă deosebit de interesantă: „Matematica e bună până la un punct, după care nu mai e bună de nimic.” Și are multă dreptate aici, fiindcă la personajul nostru, în
(PROF.UNIV.DR. ALEXE GHEORGHE) – JOCUL CU CIFRE ÎN AŞTEPTAREA UNUI GODOT DELOC ÎNCHIPUIT... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345545_a_346874]
-
Mărășteanu, cu o falcă-n palmă, îi privea uluit și aștepta verdictul final. Însă hărmălaia fuse întreruptă de cel nerăbdător,ultimul de la coadă, care răcni: --Terminați, domnilor, cu bazaconiile! Mușețel, tei, talpa gâștei, mierea ursului, nu contează. Trebuie un nume caracteristic tuturor plantelor medicinale, un principiu comun. Amarul, domnule, ăsta e principiul comun care ne vindecă de toate prostiile făcute-n viață. Zi-i, domnule, „Amarul” ,la s.r.l.-ul dumitale! Rumoare și discuții aprinse printre cei de la coadă: nu
S.R.L.AMARU-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352096_a_353425]
-
care-l răpesc în euforie și-l supun caznei”. (Două texte poetice) O caracteristică a textului critic steinhardt-ian este folosirea persoanei a I-a plural cu referire la sine, în loc de persoana a I-a singular, gest de reverență și curtoazie, caracteristic unei persoane bine crescute, al cărei cod etico-moral și de bune maniere, este desăvârșit. Continuând interviul epistolar, Nicolae Băciuț îi solicită părintelui de la Rohia să-i vorbească despre cea mai îndepărtată imagine a copilăriei sale, iar acesta îi evocă imagini
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356206_a_357535]
-
în nefericirea sa, cu toate că Hegel vedea "o oribilă consolare"în faptul că "marii oameni ai istoriei n-au fost ceea ce se poate numi fericiți", chiar dacă Albert Beguin le atribuie poeților în "Creation et destinee"(11, 1974) o patrie interioară, spațiu caracteristic și diferențial. Al. Florin Țene Bibliografie: Cesare Brandi, "Teoria generală a criticii", Ed. Univers, 1985. Epicur, "Scrisoare către Menoileus" Diogene Laestios, " Despre viețile și doctrinele filozofilor", cartea a II-a, Ed. Academiei, 1963. I. Kant, "Critica rațiunii practice", Ed. Științifică
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356270_a_357599]
-
de a atribui cinstea cuvenită filozofiei. O astfel de preocupare sau evaluare are consecințe raționale și practice concrete. Ea contribuie ca omul să nu se îndepărteze de faptele bune și să nu făptuiască într-un mod ce-ar fi fost caracteristic al nesăbuinței și al superficialității. După cugetătorul creștin, toată forma aceasta a comportamentului matur corespunde nu numai unei expuneri morale a îndatoririlor dar și dorințelor firești ale omului. Viața morală este întipărită în ființa omului încă din momentul creației, odată ce
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
la virtute. Comportamentul virtuos are ca treaptă următoare fericirea. Aceasta din urmă constituie cel mai înalt punct moral din cele dorite și o stare de raportare spre care se îndreaptă orice mișcare . Procesul, prin urmare, al urcușului moral este revelator, caracteristic că împlinirea existențială e un fapt al înțelegerii dialectice efective ale esențelor vieții. Nu există și nici nu este acceptată cazul automatului și nici al neprevăzutului al drumului existențial, dar se cere în plus o dobândire conștientă a stadiilor de
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
este proclamarea voinței divine, iar condițiile de accedere la ea sunt, de asemenea o proclamare a voinței Lui. Împărăția lui Dumnezeu nu putea fi impusă prin acțiunea zeloților, și nici nu putea fi limitată la un naționalism politic. Trăsătura sa caracteristică este dialectica temporală a prezentului și a viitorului. Aceasta înseamnă, de pildă, că poporul poate vorbi despre ea ca fiind iminentă și poate invoca rugăciuni pentru venirea ei desăvârșită (așa cum facem în partea a doua a Rugăciunii Domnești „Tatăl nostru”), dar
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356328_a_357657]
-
-l” de timp”scoțându-l din „măruntaiele pământului” pentru a-l ridica în „fântâna luminii”. Scrisă impecabil, armonizând stilistic drama omului în „măsura timpului” și rolul trădării în ajustarea destinului istoric, Dumitru Velea marchează în viziunea cinematografică simbolul, cel mai caracteristic al piesei: echilibrul omului pe „podul de lumină” mereu spre o „eternă întoarcere”. Prin drama istorică Xerxe, dar și prin cele patru piese de teatru publicate și jucate, Dumitru Velea, se înscrie, dacă s-ar face o ierarhizare, printre primii
XERXE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356462_a_357791]
-
este ceva nou. Apostolii înșiși au avut de duș o bătălie cu eul personal, cu disperarea și dezamăgirea izvorâte din neputința de a veghea măcar un ceas. Victorita Duțu punctează exemplar ideea că incapacitatea de a rămâne treaz, adormirea spirituală, caracteristică omului de la timpul sfârșitului, denotă un univers interior marcat de absență elementului spiritual. Somnul în sine înseamnă stagnare, imposibilitatea de a avansa, deconectarea de la Sursă puterii. Atunci cand țintă ta este să atingi “vârful muntelui”, să te întâlnești cu Creatorul tău
“VREAU O ALTĂ LUME” DE VICTORIŢA DUŢU – POEZIE CREŞTINĂ DESPRE VEŞNICIE, DRAGOSTE ŞI SMERENIE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355972_a_357301]
-
Articolele Autorului Oglinda unei activități de succes Nimic nu este mai mulțumitor decât atunci când uitându-te în urmă poți vedea lumina pe care ai lăsat-o ca o „construcție” spirituală, ca o investiție în oameni, ce iluminează pe dinăuntru sufletele. Caracteristică adevăraților dascăli, și marilor spirite, care pe deasupra sunt și scriitori, este „arderea” dedicată oamenilor. Unii dintre aceștia sunt: profesoara Doina Drăgan, președinta Ligii Scriitorilor Filiala Timișoara-Banat, și prep.univ. Andreia-Elena Anucuța, care pe lângă profesia de bază s-au dedicat trup și
FILIALA TIMIŞOARA BANAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354750_a_356079]
-
persoanei umane nu poate fi epuizată niciodată. Nici o informație obiectivă nu este posibil să epuizeze unicitatea persoanei, să ne facă cunoscută persoana. Oricât de multe și amănunțite descrieri am oferi, oricât de mult am insista asupra nuanțelor, trăsăturilor și însușirilor caracteristice (fizionomie, însușiri ale sufletului, caracter etc.) determinările noastre vor corespunde în mod necesar mai multor persoane, deoarece este imposibil ca prin formulările obiective ale limbajului nostru de fiecare zi să semnalăm caracterul unic și distinct al unei persoane,, - afirmă teologul
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354684_a_356013]
-
ardeleni pentru Marea Unire, totul fiind prezentat, ca și în celelalte cărți, pe fondul de violență și „bestialitate" al naturii umane. În aceste contexte, cele mai reușite pasaje literare se dovedesc, după D. Micu, descrierile de ceremonial, recompuse în spiritul caracteristic al fiecăreia dintre epocile „reactualizate". În maniera lui Radu Theodoru, Paul Anghel, Vasile Știrbu, Eugen Uricaru, autorul mânuiește dezinvolt instrumentarul narato - logic al realismului tradițional. Realizează astfel un „mozaic de romane, înlesnite și de tezele naționalismului ceaușist optzecist", înglobând, în
UN ARTIZAN AL CUVÂNTULUI, UN APOLOGET AL ORTODOXIEI ŞI UN PROMOTOR AL SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354784_a_356113]
-
a cântului operistic plin de o muzicalitate aleasă, unde sensul artistic se diseminează într-un câmp interpretativ personal delimitat cu conștiență de către artistă, ca și cum aceasta și-ar concepe arta proprie în spațiul unei matematici cu adevărat pure, bazată pe semne caracteristice și fixe, de care nu se mai poate desprinde spiritual cu niciun chip în momentul crucial al genezei actului scenic. De ce am ales să scriu aceste rânduri despre FLORICA CRISTOFOREANU? Simplu. Pentru că am avut parte de o serie de „întâlniri
IN MEMORIAM 125 DE ANI DE LA NAŞTERE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 583 din 05 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/354958_a_356287]
-
ale statului. Ba, mai mult, suspiciunea aceasta a început a fi confirmată atunci când, apărând ecouri cu adevărat democratice în asemenea organisme, macazul prezidențial s-a schimbat brusc, ajungând la imputări și la acuze pentru salariile prea mari, ca și cum, cu obiceiul caracteristic exprimării în mai multe ocazii, ar fi atras atenția: „Pentru ce v-am plătit? Pentru ce v-am numit în asemenea funcții grase?!”... Pentru ce i-a numit? Prezint în paranteză o probă suplimentară chiar prin istoria acestei suite de
CADAVRUL DIN FEREASTRĂ de CORNELIU LEU în ediţia nr. 604 din 26 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355275_a_356604]
-
joace,/ joaca a uitat că există! (NIMICUL DE PRETUTINDENI), determină irumperea irepresibilă a dorinței evadării din circumstanțele constrângătoare proprii mundaneității. Întrebările vor fi mereu prezente în acest areal clocotitor. Lirismul Viorelei Codreanu Tiron poate avea și patina fin de siècle caracteristică vechilor vise trăitoare între viață și moarte: Cununată cu timpul,/ destinul/ mi-a făcut rochie de mireasă/ din mătasea prăfuită a amintirilor/ ce mă trag spre un trecut/ - veșnic prezent - / din câmpiile-nflorite/ sub un cer încărunțit de stele. (CUNUNATĂ
CRONICĂ LA VOL. FĂRĂ TITLU/OHNE TITEL, VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355320_a_356649]
-
devenea vis-în-vis,/ vis-în-ne-vis,/ și tinerețea trecea/ într-o aparentă încremenire,/ ca apa râurilor/ sub stratul de zăpadă/ dar veșnică luptă și zbucium,/ iar șoapta continua:/ eu știu unde se află fericirea!/ Eu știu... eu știu! ...eu știu?!...(ȘOAPTA). Veșnicele esențe caracteristice romantismului conferă poeziei Viorelei Codreanu Tiron o specială limpezime. Apelul la inalterabilul stării duhovnicești eliberează și naște soluții la ieșirea din iluzie, deși, câteodată, disperarea înlănțuie inimile: Către Tine, Doamne,/ privirile au rămas pironite!/ așteaptă să le arăți/ unde-ai
CRONICĂ LA VOL. FĂRĂ TITLU/OHNE TITEL, VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355320_a_356649]
-
și călcată în picioare cu violență propria lor semantică sui-generis. Nenumărate șarje de expresii vulgare cu neputință de a fi menționate textual aici - rod al unei vizibile incapacități personale de a naște un produs cultural anume în intervalul de timp caracteristic fiecărui individ în parte pe acest pământ - și nefolosibile nici măcar în forul interior personal de către oricare ins capabil să facă diferența deloc spectaculoasă, de altfel, dintre firul de lumină și cel de întuneric, dintre prostie și înțelepciune, dintre un înger
CE CAUT EU ÎN POSTMODERNITATE? de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355288_a_356617]
-
întâlnim cumulate noi elemente orientale de ordin visual și acustic:”Hazliu și larg, ca turul ce-l vântură șalvarii,/ Așa sporea un strigăt “ ... Imaginea care conturează portretul este formată din sugerarea acustică care prinde contururi plastice prin referire la trăsături caracteristice pe care artistul Ion barbu le reține muindu-și penelul în culorile cu vădit iz balcanic-arhaic: Selim are ochi gălbui-„printre uluci, în umbră, rotiră icusarii “- fiind o namilă cu “palmele-i de lut “ , spre care aleargă atrasă de o
TREI OGLINZI PARALELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356797_a_358126]
-
de poezia simbolistă bacoviană, o oboseală a firii după o descindere în lumea uitării. Ea nu încetează niciodată să se definească: Eu sunt Poetul, culegător al stelelor, / Când lovește-n Lună, șirul lung al cocorilor...(Glasul Deltei), cu o simplitate caracteristică și naivă eului poetei, și aceasta o spune nu pentru a impresiona, ci pentru a înțelege că trăiește pentru o lume a ideilor, a sporului angelic într-o lume vărsată de nevoi. Ea strigă în zi și în noapte, plânge
TIMP ŞI SENS ÎN DESCIFRAREA CODULUI POETIC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356916_a_358245]
-
gândului exprimat. “ Alerg precum o ciută prin roua dimineții,/ sărut cu talpa-mi fină pământu-n amorțire.../ e binecuvântare, minune când scaieții / mă-nvăluie în flăcări, în rug înalt - simțire; / ( Punți vindecătoare) Poemele sunt creionate în culori blânde, scoțând în relief trăsătura caracteristică a poetei: rafinamentul spiritului. Primăvara - simbol al bucuriei, al zborului uman, al expansiunii sufletești creatoare - își desface mugurii - poeta, debarasându-se de “masca tragică”, se lasă în voia magiei, îmbătându-și ”simțurile în parfumul adorat”. “O, primăvară, / tu mi-ai
NOTE DE LECTOR.VOLUMUL DE POEZIE BRODERIE DE GÂNDURI , AUTOR CURELCIUC BOMBONICA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 590 din 12 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355030_a_356359]
-
cu cea mesopotamiana, (babiloniana și asiriana), chiar dacă eshatologia încă nu ajunsese la un grad ridicat de dezvoltare, consideră că ... V. CONSTANTIN POPA - METAFIZICA (4) - „NATURA UMANA” 100X80 CM, de Constantin Popa, publicat în Ediția nr. 566 din 19 iulie 2012. Caracteristică principala a naturii umane este lipsa libertății (pentru că nu se pot violă legile fizicii, suntem dependenți de resurse și în final murim), omul fiind închis într-o realitate materială limitată. Dumnezeu a creat cadrul necesar apariției omului, în urma evoluției (evoluționism
CONSTANTIN POPA [Corola-blog/BlogPost/355053_a_356382]
-
de ce a creat viața? Nu face asta că natura umana să fie victima creației, iar responsabil de astă să fie Dumnezeu, ca și creator? Ca răspuns, gânditorii creștini precum Sfanțul Augustin, sau Vasile cel Mare, propun ideea ... Citește mai mult Caracteristică principala a naturii umane este lipsa libertății (pentru că nu se pot violă legile fizicii, suntem dependenți de resurse și în final murim), omul fiind închis într-o realitate materială limitată. Dumnezeu a creat cadrul necesar apariției omului, în urma evoluției (evoluționism
CONSTANTIN POPA [Corola-blog/BlogPost/355053_a_356382]