3,275 matches
-
pluralitatea lumilor (Entretiens sur la pluralité des mondes) (1686) de Fontenelle anunță mișcarea "luminilor". 19. Franța lui Ludovic al XV-lea și a lui Ludovic al XVI-lea (1715-1789) După Regență și după experiența financiară a lui Law (1715-1723), guvernul cardinalului Fleury (1726-1743) înseamnă o perioadă de pace în exterior și de prosperitate economică în interior. Sfîrșitul domniei lui Ludovic al XV-lea (1743-1774) este marcat de două războaie grele, de creșterea deficitului financiar și de agitația parlamentelor. Ludovic al XVI
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
sau polisinodie, începînd cu 1718, reconcilierea cu Spania lui Filip al V-lea în 1720, reîntoarcerea curții la Versailles în 1722. În februarie 1723, Ludovic al XV-lea devine major; în decembrie al aceluiași an, ducele de Orléans moare. Franța cardinalului Fleury Pace și prosperitate. Hercule Fleury, episcop de Fréjus, fost preceptor al lui Ludovic al XV-lea, a păstrat o mare influență asupra elevului său. La sfatul său acesta alege ca Prim Ministru pe ducele de Bourbon, pentru a-l
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
sfatul său acesta alege ca Prim Ministru pe ducele de Bourbon, pentru a-l înlocui pe ducele de Orléans și tot la sfatul său îl dizgrațiază pe Bourbon în 1726. Regele se lasă atunci în grija lui Fleury, care, devenit cardinal, va exercita, pînă la moartea sa, la nouăzeci de ani, în 1743, funcția de Prim Ministru. Sprijinindu-se la Versailles pe miniștri experimentați, ca Orry sau Maurepas, și în provincie pe excelenți intendenți, Fleury conduce aproape douăzeci de ani afacerile
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și moderații. Radicalii, liniștiți de criza boulanjistă și pătați în viziunea unora de scandalul financiar din Panama din 1892, sînt atunci în retragere. În fața amenințării socialiste, republicanii moderați, denumiți "progresiști", guvernează. Ei beneficiază de ralierea conservatorilor moderați. Lansată prin toastul cardinalului Lavigerie în cinstea Republicii, în 1890 (toastul de la Alger) și de enciclica Au milieu des sollicitudes, în 1892, "ralierea" marchează recunoașterea de către Roma a voinței sufragiului universal. Biserica lui Leon al XIII-lea ține mai ales să arate că ea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Revocarea Edictului de la Nantes 1687 Newton: Principia mathematica 1688-1689 Revoluția engleză 1702-1714 Război de succesiune în Spania 1701 "Marea iarnă" 1715 Moartea lui Ludovic al XIV-lea. Ludovic al XV-lea 1715-1723 Regența ducelui de Orléans. Sistemul lui Law 1726-1743 Cardinalul Fleury prim-ministru 1729 Johann Sebastian Bach: Patimile după Matei 1738 Englezul John Kay inventează suveica mobilă 1740 Începutul războiului pentru tronul Austriei 1742 Dupleix în India 1745 Bătălia de la Fontenoy 1748 Montesquieu: Spiritul legilor 1751 Primul volum din Enciclopedie
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
perioadei Vechiul Regim, 232 2. Opera filosofilor rezumată de Condorcet, 233 19. Franța lui Ludovic al XV-lea și a lui Ludovic al XVI-lea (1715-1789), 235 Regența (1715-1723), 235 Reacția, 235 Sistemul lui Law, 236 Consecințele sistemului, 237 Franța cardinalului Fleury, 237 Pace și prosperitate, 237 Începuturile Războiului de succesiune a Austriei, 238 Ultima parte a domniei lui Ludovic al XV-lea (1743-1774), 239 Războiul de Succesiune a Austriei și consecințele sale, 239 Războiul de Șapte Ani, 240 Choiseul și
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
se pot vedea încununați cu pene și preschimbați în păsări, precum acei filozofi încrezători doar în certitudinile cerului sensibil din finalul lui Timaios. Același păcat intelectual al idolatriei e denunțat de Cusanus 1, care face din el o culpă transconfesională. Cardinalul departajează ignoranții limitați, în credința lor, la explicațiile sau desfășurările multiple ale divinului de monoteiști. Cei din urmă sînt înțelepții fie ei creștini, evrei sau romani care iau aceste explicații în transparența lor și țintesc spre unitatea infinit simplă a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
pildă, în Cusanus un inspirator al modernei geometrii de poziție. La Cusanus, entitățile și legile acestei geometrii sînt fundamentate de o instanță nesituabilă, fără poziție, care desfășoară din Privirea ei întreg spațiul de poziții sau de perspective al universului. Pentru cardinal, lumea este o imensă (și indefinită) sferă de centre perspectivale care converg spre Polul divin. Esențial rămîne faptul că, spre deosebire de modernitatea noastră, cardinalul tratează universul ca pe un simbol în același timp imprecis și dinamic al realității absolute. Tocmai imprecizia
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
fără poziție, care desfășoară din Privirea ei întreg spațiul de poziții sau de perspective al universului. Pentru cardinal, lumea este o imensă (și indefinită) sferă de centre perspectivale care converg spre Polul divin. Esențial rămîne faptul că, spre deosebire de modernitatea noastră, cardinalul tratează universul ca pe un simbol în același timp imprecis și dinamic al realității absolute. Tocmai imprecizia universului în raport cu perfecțiunea divină, tocmai caracterul de conjectură participativă la rădăcina lui metafizică dau universului dinamica pe care se poate sprijini cunoașterea umană
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
pentru cunoașterea vie a principiilor. Metoda cusană mobilizează într-un crescendo complicativ facultățile sensibile, cele raționale, cele intelectuale sau contemplative ale ființei umane, culminînd cu posibilitatea experienței mistice sau unitive. Dar, așa cum observă un exeget al doctrinei cusane, Bernard McGinn, cardinalul a rezolvat în maniera sa tipică problema modului cum îl putem vedea noi pe Dumnezeu, și anume răsturnînd ecuația : doar înțelegînd cum ne vede Dumnezeu putem sesiza cum îl putem noi vedea pe Dumnezeu. Ca punct de pornire al metodei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
e făcută prezentă în mijlocul comunității monastice de o imagine sau un tablou al lui Christos cu privirea atotdirecționată, care îi urmărește simultan pe toți privitorii, fie că stau ori se mișcă. S-a făcut observația că tabloul concret, propus de cardinal pentru experimentul său, era pictat tocmai în tehnica perspectivei inverse, specifică icoanei, bine cunoscută Occidentului încă din secolul al XV-lea. S-ar putea spune totuși că Nicolaus Cusanus nu răstoarnă doar termenii ecuației : mod uman de vedere a divinului
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
extraordinar de subtilă, iar lucrările sale foarte dificil de interpretat, s-a considerat ca acesta are capacitatea de ocoli interogatoriul și s-a apelat la una dintre cele mai speculative și ascuțite dintre mințile care făceau parte din Instituția Inchiziței cardinalul Roberto Bellarmino. Acesta sintetizează un număr de opt aserțiuni eretice pe care filosoful să le abjure. Bruno acceptă să fie considerat vinovat de erori condamnate de Biserică. Dar tribunalul sesizează încercarea de a se sustrage acuzațiilor de erezie și de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
este italian, și încă bine văzut de Papă, după câte înțeleg - a putut fi incriminat pentru altceva, decât că va fi dorit, cu siguranță, să demonstreze mișcarea Pământului, despre care știu cu siguranță că a fost altădată cenzurată de câțiva Cardinali. Dar mi se pare că am auzit spunându-se că, de atunci încoace, aceasta a fost totuși profesată în public chiar la Roma"16. Cenzura realizată de către Biserică prin intermediul Inchiziției a fost foarte eficientă în ceea ce privește literatura secolului al XVII-lea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
un motiv suficient pentru care Papa nu a luat în serios mesajul transmis de Luther, chiar dacă acesta a avut un impact major în epocă. Singurul lucru pe care l-a făcut Papa a fost să-l trimită în 1518 pe cardinalul Cajetan din Ausburg să-l aducă pe Luther pe drumul drept al credinței. Dar preotul german nu se supune ordinelor și răspunde că Papa trebuie să asculte de Sinod, iar acesta de Sfânta Scriptură. El aduce ca autoritate absolută Biblia
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
1645 de Mansart. Totu?i, aceasta din urm? se impune prin amploarea ritmicii ?i prin vigoarea plasticii sale � pe care unii o calific? drept baroc? � fă?? de stilul aplicat ?i fix al lui Lemercier. �n calitatea sa de arhitect al cardinalului Richelieu, Lemercier concepe Sorbona ?i biserică acesteia, palatul cardinal (devenit Palais-Royal, 1629-1635) cu teatrul s?u (1639) ?i mai ales vastul castel ?i oră?ul lui Richelieu (Indre-et-Loire, �ncepute �n 1631) dup? un plan rectangular cu re?ea de drumuri
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
toare, s?-?i reg?seasc ? securitatea ?i stabilitatea, cu ambi?ia unui fast imperial. De la Sextus Quintul (1590-1595) la Alexandru al VII-lea (1655-1667), majoritatea papilor practic? un mecenat generos ?i luminat, încît�ndu-i �n acela?i timp ?i pe cardinali s?-?i asume aceea?i misiune, �n raport cu prestigiul ?i cu mijloacele lor. Toate artele, mai ales arhitectură, sculptură ?i pictură, s�nt chemate s? participe la ridicarea unor l?că?uri de cult, amenaj?ri urbane, comenzi particulare
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
o rezolvare într-o societate în care (aproape) totul este hotărât cu ajutorul majorității. Religia liberală în era post-seculară A ține lumea laolaltă este o problemă comună a statului liberal și a Bisericii, așa cum rezultă și din dialogul dintre Habermas și cardinalul Ratzinger 13. Pentru filosoful german, problema este formulată astfel: statul liberal secularizat se poate alimenta din premise exclusiv politice, pe care să le poată garanta el însuși? Pentru aceasta ar trebui să-și derive suveranitatea dintr-o legitimare non religioasă
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
orientate spre valori, iar în acest demers, Statul și Biserica sunt parteneri. În societățile postsecularizate, statul este conștient că multe dintre normele sale sunt obținute din creștinism și este în interesul său să păstreze aceste intuiții și conținuturi ca atare. Cardinalul Ratzinger considera și el că lumea actuală este o lume în care diferitele puteri ale societății (politice, economice, culturale) se întrepătrund și se revendică una de la alta și în care puterea omului scapă controlului etic. Normele care pot fi stabilite
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
fi de ajutor în aceste operații. Pe masura însușirii numerelor, se are în vedere fixarea succesiunii lor în șirul natural, în funcție de mărime,,,mai mare”,,,mai mic”. Exercițiile de completare a vecinilor unui număr sunt deosebit de utile, urmărind să se fixeze,,cardinalul” și,,ordinalul”. Pentru a vedea în ce masură și-au însușit copiii surzi cele două caracteristici ale numerelor naturale, am facut câteva observații asupra celor 8 copii preșcolari cu deficiență de auz, cu ajutorul unor probe. Unul din acești subiecți (copii
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
se pot vedea încununați cu pene și preschimbați în păsări, precum acei filozofi încrezători doar în certitudinile cerului sensibil din finalul lui Timaios. Același păcat intelectual al idolatriei e denunțat de Cusanus 1, care face din el o culpă transconfesională. Cardinalul departajează ignoranții limitați, în credința lor, la explicațiile sau desfășurările multiple ale divinului de monoteiști. Cei din urmă sînt înțelepții fie ei creștini, evrei sau romani care iau aceste explicații în transparența lor și țintesc spre unitatea infinit simplă a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
pildă, în Cusanus un inspirator al modernei geometrii de poziție. La Cusanus, entitățile și legile acestei geometrii sînt fundamentate de o instanță nesituabilă, fără poziție, care desfășoară din Privirea ei întreg spațiul de poziții sau de perspective al universului. Pentru cardinal, lumea este o imensă (și indefinită) sferă de centre perspectivale care converg spre Polul divin. Esențial rămîne faptul că, spre deosebire de modernitatea noastră, cardinalul tratează universul ca pe un simbol în același timp imprecis și dinamic al realității absolute. Tocmai imprecizia
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
fără poziție, care desfășoară din Privirea ei întreg spațiul de poziții sau de perspective al universului. Pentru cardinal, lumea este o imensă (și indefinită) sferă de centre perspectivale care converg spre Polul divin. Esențial rămîne faptul că, spre deosebire de modernitatea noastră, cardinalul tratează universul ca pe un simbol în același timp imprecis și dinamic al realității absolute. Tocmai imprecizia universului în raport cu perfecțiunea divină, tocmai caracterul de conjectură participativă la rădăcina lui metafizică dau universului dinamica pe care se poate sprijini cunoașterea umană
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
pentru cunoașterea vie a principiilor. Metoda cusană mobilizează într-un crescendo complicativ facultățile sensibile, cele raționale, cele intelectuale sau contemplative ale ființei umane, culminînd cu posibilitatea experienței mistice sau unitive. Dar, așa cum observă un exeget al doctrinei cusane, Bernard McGinn, cardinalul a rezolvat în maniera sa tipică problema modului cum îl putem vedea noi pe Dumnezeu, și anume răsturnînd ecuația : doar înțelegînd cum ne vede Dumnezeu putem sesiza cum îl putem noi vedea pe Dumnezeu. Ca punct de pornire al metodei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
e făcută prezentă în mijlocul comunității monastice de o imagine sau un tablou al lui Christos cu privirea atotdirecționată, care îi urmărește simultan pe toți privitorii, fie că stau ori se mișcă. S-a făcut observația că tabloul concret, propus de cardinal pentru experimentul său, era pictat tocmai în tehnica perspectivei inverse, specifică icoanei, bine cunoscută Occidentului încă din secolul al XV-lea. S-ar putea spune totuși că Nicolaus Cusanus nu răstoarnă doar termenii ecuației : mod uman de vedere a divinului
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
menținem o viziune conform căreia nu putem spune nimic important în legătura cu lumea exterioară, deoarece această structură a lumii cu privire la o relație R despre care spunem că este cunoscută poate fi exemplificată de orice colecție de obiecte atâta timp cât are cardinalul potrivit (Newman 1928: 144-145). Astfel, în afara cardinalității, toate proprietățile lumii pot fi cunoscute a priori ca o consecința logică a existenței unei mulțimi de obiecte cu o anumita cardinalitate. Acum ne vine foarte ușor să colapsăm realismul structural russellian într-
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]