2,375 matches
-
de convingere, este condiția fără de care caricaturiștii noștri nu vor izbuti să-și depășească actualele succese ce nu pot fi trecute cu vederea, dar care sunt totuși prea parțiale și insuficient corespunzătoare menirii mari a acestei arte, prin excelență militantă!“ („Caricatura militantă“, Contemporanul, 11 iulie 1958) „[...] Aș spune că textul expunerii tovarășului Nicolae Ceaușescu în fața Comitetului Executiv al CC al PCR, trasând sarcinile ce revin fiecărui organ din rețeaua acțiunii propagandistice și culturale, vine să consfințească prin formulări exprese de o
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
lucrării au fost destul de dure începând de la expresii cum ar fi: „E o copie din revista Urzica!”, „Este o lucrare care nu se pune problema de a fi expusă într-o expoziție,...multă muncă, fără nici un folos.” ” Este o caricatură de prost gust.” „Mie nu-mi spune nimic această lucrare, nu reprezintă nimic, păcat de muncă”. „Păcat de lemn puteai să faci câteva lucrări mai mici și mai bune decât porcăria asta, în final doar asta e, asta reprezintă.” Vorbele
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
diferite chioșcuri de ziare eu eram la vârsta adolescenței și nu aveam nici o legătură cu arta sau să știu că undeva peste ani am să ajung să sculptez și să mi se reproșeze că aș copia din renumita revistă de caricaturi. Nu neg faptul că ideea o fi fost reprezentată într-o oarecare caricatură. Dar, pentru că există un dar totuși, de la o simplă idee sau o mică schiță în respectiva caricatură și până la o sculptură rond-bose este un drum destul de lung
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
legătură cu arta sau să știu că undeva peste ani am să ajung să sculptez și să mi se reproșeze că aș copia din renumita revistă de caricaturi. Nu neg faptul că ideea o fi fost reprezentată într-o oarecare caricatură. Dar, pentru că există un dar totuși, de la o simplă idee sau o mică schiță în respectiva caricatură și până la o sculptură rond-bose este un drum destul de lung și greu de parcurs, pe care nu cred că orișicine ar fi putut
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
mi se reproșeze că aș copia din renumita revistă de caricaturi. Nu neg faptul că ideea o fi fost reprezentată într-o oarecare caricatură. Dar, pentru că există un dar totuși, de la o simplă idee sau o mică schiță în respectiva caricatură și până la o sculptură rond-bose este un drum destul de lung și greu de parcurs, pe care nu cred că orișicine ar fi putut să-l parcurgă, dacă i-aș fi pus dalta în mână. Dacă renumitul pictor Ștefan Luchian a
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Aplauze furtunoase și toată lumea e fericită. Ne simțim bine că animalele din arenă sunt ca noi. De fapt, ne face plăcere pentru că ne vedem pe noi înșine în oglindă, dar suntem conștienți că ceea ce vedem nu suntem noi, ci niște caricaturi ale noastre. Ființe care fac eforturi disperate să ne semene și nu reușesc decât să fie amuzante și neputincioase. Iar lucrul acesta ne gâdilă orgoliul și ne face să ne simțim superiori. Nimeni nu se mai gândește la tratamentul pe
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
cel din 1995, în filmul O vară de neuitat de Lucian Pintilie. Apoi, în opinia mea, Bleonț a încetat să fie actor. Am mai fost la câteva piese cu el și am regretat din tot sufletul: era mai degrabă o caricatură, nimic nu mai amintea de talentul și de inteligența scenică pe care le avea altădată. Acum, Bleonț a ajuns să interpreteze excesiv orice rol: indiferent dacă trebuie să joace o scenă tandră sau să vorbească în șoaptă, el răcnește ca
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
DONOSE, Bogdan C. (n. 1977), cercetător, publică studii în diverse reviste internaționale. Din Mai 2008 este cercetător științific la Australian Național Fabrication Facility, Australian Institute for Bioengineering and Nanotechnology, The University of Queensland, Australia. DRAGOȘ, Aurel, caricaturist de valoare. Importante caricaturi ale lui Aurel Dragoș sunt publicate de Lorin Popescu în ziarul „Curentul”din octombrie 1928. Aurel Dragoș a fost apreciat pentru caricaturile politice și sociale din: „Chemarea”, „Luptătorul”, „Adevărul”, „Dimineață”, „Facla”, „Clopotul”, „Lupta”etc. DRĂGĂNESCU-VERICEANU, Veturia, traducătoare a poeziei eminesciene
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Facility, Australian Institute for Bioengineering and Nanotechnology, The University of Queensland, Australia. DRAGOȘ, Aurel, caricaturist de valoare. Importante caricaturi ale lui Aurel Dragoș sunt publicate de Lorin Popescu în ziarul „Curentul”din octombrie 1928. Aurel Dragoș a fost apreciat pentru caricaturile politice și sociale din: „Chemarea”, „Luptătorul”, „Adevărul”, „Dimineață”, „Facla”, „Clopotul”, „Lupta”etc. DRĂGĂNESCU-VERICEANU, Veturia, traducătoare a poeziei eminesciene în limba franceză; FILIP, Constantin V. (n. 1934), doctor în științele agricole, profesor doctor la Institutul Agronomic din Iași; FLORESCU, MIHAI (1895-1925
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
inferior al liceelor din Bacău și Român, iar pe cel superior la Liceul de băieți „Cuza Vodă”din Huși, absolvit în 1924. Cu o înclinație spre desen și pictură s-a remarcat prin expozițiile de la sfârșitul anului școlar și prin „caricaturile schițate în cretă, pe tablă, la șezătorile școlare ale liceului. Au făcut senzație caricaturile expuse de elevul Angheluță, la una din librăriile orașului din acel timp, reprezentând pe unii profesori ai școlii.” Este premiat că elev în 1921 în cadrul concursului
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
băieți „Cuza Vodă”din Huși, absolvit în 1924. Cu o înclinație spre desen și pictură s-a remarcat prin expozițiile de la sfârșitul anului școlar și prin „caricaturile schițate în cretă, pe tablă, la șezătorile școlare ale liceului. Au făcut senzație caricaturile expuse de elevul Angheluță, la una din librăriile orașului din acel timp, reprezentând pe unii profesori ai școlii.” Este premiat că elev în 1921 în cadrul concursului „Tinerimea Română”din București. Urmează cursurile Academiei de arte frumoase din București (1924-1928), având
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
regulă din profil, În timp ce Isus era zugrăvit din față <endnote id="(63, p. 125)"/>. Trăsăturile Îngroșate ale „chipului semit” au supra- viețuit ulterior și În iconografia laică, fie În repre zentările vizuale ale „Jidovului rătăcitor” din secolele XVII-XIX, fie În caricaturile reprezentându-i pe „jidani” În presa antisemită din secolele XIX-XX. Istorici ai artei creștine (mai ales Elisabeth Revel-Neher) au observat că, spre deosebire de iconografia occidentală, cea bizan- tină nu apelează (cu rare excepții) la trăsături fizionomice negative ale evreului, În general
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
bizan tină - rezumă Marcel Dubois teza cărții lui Elisabeth Revel-Neher - reprezentarea evreului este mai obiectivă, mai corectă și mai res pectuoasă decât aceea utilizată În general În Europa Occidentală. Iconografia bizantină nu coboară până la nivelul imaginii defor mate sau al caricaturii caustice, prin care cel mai adesea sunt exprimate ostracizarea și ura unei societăți cu o viziune complet negativă asupra evreului. În iconografia bizantină imaginea evreului este mai mult biblică decât sociologică” <endnote id="(136, p. XIX)"/>. Credința că evreii au
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care compun așa-numita „mască de evreu” <endnote id="(560, p. 23)"/>. „Anomaliile faciale și malformațiunile craniului sunt cartea de vizită după care se poate distinge un jidan”, se scria În anii ’30 În reviste antisemite de tip Porunca Vremii. Caricaturile care apăreau În astfel de publicații participau și ele la crearea unui stereotip vizual al evreului. Ocupându-se de imaginarul vizual și lingvistic al revistelor românești de extrema dreaptă din perioada interbelică, Ruxandra Cesereanu a decelat câteva tipuri de reprezentare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și ele la crearea unui stereotip vizual al evreului. Ocupându-se de imaginarul vizual și lingvistic al revistelor românești de extrema dreaptă din perioada interbelică, Ruxandra Cesereanu a decelat câteva tipuri de reprezentare a evreului : „Pe lângă articolele propriu-zise, se remarcă caricaturi uriașe, Înfățișând fie evrei puhavi, rânjiți și libidinoși (circumscriși ima ginii căpcăunului), fie evrei rahitici, năsoși, buzoși și satanizați” <endnote id="(718)"/>. Datele furnizate de antropologi nu confirmă decât În mică măsură opinio communis conform căreia - după anumite trăsături specifice
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Moisi vede fără entuziasm clădirea unei [noi] biserici, care e menită a-i smomi [= ademeni] o parte din mușterii” <endnote id="(881, pp. 228-232)"/>. Și retorica antisemită interbelică speculează pe tema opoziției dintre cele două „instituții centrale” ale satului. O caricatură din epocă reprezintă cârciuma lui Ștrul, plină de țărani români beți, peste drum de biserica pustie „În Dumineca cea sfântă” : „Ștrul cel vesel, Ștrul tâlharul/ Vrea să năruie altarul,/ Și clipind șiret din pleoape,/ Și-a pus cârciuma aproape” <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
5 iunie 1907). El este „isteț”, dar „coțcar”, zice țăranul din Maramureș cu un soi de invidie prost camuflată <endnote id=" (206, p. 259)"/>. Câteodată, imaginea românului În ochii evreului este supusă aceluiași tip de anamorfoză : „Elogiu Întors, spontan, În caricatură”, constată Norman Manea. „Inteligența adversarului nu Înseamnă decât șiretenie” <endnote id="(828, p. 107)"/>. „Atunci când Își urmărește profitul - scria cronicarul spaniol Ibn Verga la sfârșitul secolului al XV-lea -, evreul este inteligent și viclean” <endnote id="(455, II, p. 161
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din Moldova : „Oi săracii jidanii noștriii !/ Cum se bat negustoreștiii” (184, p. 50 ; 491, p. 384). În Europa Centrală a secolului al XIX-lea (Austro- Ungaria, Polonia etc.), odată cu obligativitatea evreilor de a satisface serviciul militar, au Început să apară caricaturi care Îl ridiculizau pe soldatul evreu <endnote id="(254, fig. 3)"/>. O litografie imprimată la Viena În 1848 prezintă câțiva evrei din Garda Națională, Înarmați până În dinți, fugind Îngroziți de un câine cu care se joacă doi copii <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În vol. Mircea Eliade, Editura Nemira, București, 1995. 660. N.V. Gogol, Taras Bulba, traducere de Al.O. Teodoreanu și Xenia Stroe, Editura Cartea Rusă, București, 1956. 661. M. Fishberg, The Jews. A Study o Race and Environment, Londra, 1911. 662. Iuda (caricaturi de Petre Lazăr, versuri de Radu Barda), Tipografia ziarului Universul, București, 1937. 663. Matei Călinescu, Viața și opiniile lui Zacharias Lichter, ediția a II-a [prima ediție, 1969], Editura Eminescu, București, 1971. 664. Vezi intervenția lui Liviu Malița la masa
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
în cap e ideea unui neofit despre pîinea cea de toate zilele a maeștrilor comediei mute. (în realitate, Buster Keaton, de exemplu, n-a aruncat și n-a încasat o singură tartă în toată perioada lui de glorie.) Cît despre caricaturile de gangsteri americani, singurul argument care poate fi adus în favoarea lor este că nici portretele hollywodiene de est-europeni nu se caracterizează, în marea lor majoritate, prin finețea tușei. La care răspunsul este : dar nici chiar așa. Nici chiar așa. Nea
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
treacă de Radu F., chiar își închipuia că Pița o să-l lase să scape ? Călin încearcă să facă un portret, iar Pița, adăugînd prostește la lookul de mahăr (briantină, trabuc, ochelari de soare purtați în casă), îl tot împinge spre caricatură. Despre interpretarea Alexandrei Dinu nu vreau să vorbesc : orice descriere ar părea o cruzime, deși cruzimea ar trebui trecută pe nota de plată a realizatorilor, care au luat o actriță neprofesionistă, deci lipsită de apărare, și au lăsat-o complet
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
străină nu există mizanscenă, ci doar vînzoleală inumană, după cum nu există dialog, ci poluare fonică. Vînzoleala e inumană nu pentru că Daneliuc ar fi neomenos cu personajele sale sau pentru că acestea ar fi caricaturale (ar fi fost bine să fie : o caricatură reușită e o esență de umanitate), ci pentru că ele nu sînt personaje sînt doar surse de zgomot și explozii de activitate derizorie. Daneliuc nu-i dă nici unuia destul contur ca să se poată distinge în vînzoleala generală și nu evidențiază nici o
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
experiență punitivă, ci și una cathartică, așa cum thriller-urile convenționale nu sînt în stare să ofere : în viziunea lui, tipul de descărcare cu care ne-a obișnuit thriller-ul modern nu e decît o versiune degenerată și mecanică aproape o caricatură pornografică a efectului de catharsis și numai refuzîndu-ni l ne putea face să redescoperim adevărata teroare și adevărata milă. Asta era intenția reală pe cît de nobilă, pe atît de frumos urmărită a acestui aparent exercițiu de cruzime și singura
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
pe măsură ce acestea se umplu tot mai tare de efecte speciale și de jucărele tehnologice. Comparați cu inteligența Bond-ului lui Roger Moore și veți vedea că aceasta se reduce la o sprînceană ridicată și la un zîmbet zeflemitor : e o caricatură de inteligență. Nemaiexistînd nimic care să-l tensioneze, faimosul calm al lui 007 e mereu pe punctul de a degenera mai întîi în rigiditatea unui manechin de ceară și mai tîrziu (pe măsură ce Moore îmbătrînește) într-o bonomie de tătăiță. Tot
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
de laborator. Stilul ăsta mergea de minune în Fargo, unde cobaii erau credibili și unde (acțiunea petrecîndu-se în Midwestul american) toată lumea era oricum mai înceată în vorbire și în mișcări, dar, aici, experimentul e vizibil trucat și actorii joacă niște caricaturi ; Coenii îi încurajează să exagereze (să stea cu gura întredeschisă pentru a semnala prostia, să-și rostogolească ochii dintr-o parte într-alta pentru a semnala paranoia) și, sub privirea afectat clinică a camerei de filmare, ticurile lor devin mai
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]