2,933 matches
-
elongata, fâsă mare 225 Adulți + juvenili vii vii 7. Cobitis elongatoides, zvârlugă 750 Adulți + juvenili vii vii 8. Cottus gobio, zglăvoacă 1.000 Adulți + juvenili vii vii 9. Cottus transsilvaniae, zglăvoaca transilvăneană 75 Adulți + juvenili vii vii 10. Eudontomyzon danfordi, chișcar carpatic 450 Adulți + larve vii vii 11. Eudontomyzon mariae, chișcar de râu 225 Adulți + larve vii vii 12. Eudontomyzon vladykovi, chișcar mic 40 Adulți + larve vii vii 13. Gymnocephalus baloni, ghiborț de râu 225 Adulți + juvenili vii vii 14. Gymnocephalus schraetzer
ORDIN nr. 1.982 din 19 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273305]
-
ca unul din marile popoare ale lumii, printre puținele dotat cu o creativitate excepțională, care se întinde pe câteva milenii. Să ne gândim numai că scrisul a apărut pentru prima dată în istorie acum 7 mii de ani în spațiul carpatic. Dovada grăitoare sunt Tăblițele de la Tărtăria care preced cu două milenii Tăblițele de la Summer. Sau alte mii de statuete la fel de valoroase din punct de vedere plastic ca „Gânditorul de la Hamangia”, dar care nu au fost dezgropate. Și totuși dacă suntem
PSIHOLOGIA ŞI PEDAGOGIA POPORULUI ROMÂN de MARIA CANTUNIARI în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377390_a_378719]
-
pe care orice turist le poate folosi. Cum în țara noastră drumurile duc către capitală, ele și pornesc din capitală. Reporterul ne ia cu dânsul și ne conduce pe frumoasa Vale a Prahovei. „Cea mai renumită stațiune montană din lanțul carpatic al meridionalilor de pe Valea Prahovei este Sinaia, supranumită și Perla Bucegilor. Valea Prahovei este străjuită de o parte de Masivul Bucegi, iar de cealaltă de Munții Zamora. În zona munților, din aval spre amonte, se desfășoară stațiunile Sinaia, Poiana Țapului
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
Ne-am oprit în fața bisericii "Sf. Martiri Brâncoveni". Pe treptele acestei biserici, pr. prof.dr. Mihail Milea, pr. paroh Sorin Huluță, prof. Ion Cojocaru, autorul volumului "Un samaritean deosebit" și scriitorul Gheorghe Petcu, prefațatorul volumului, întâmpina grupul buzoian de la "Fundația Origini carpatice". Au urmat îmbrățișări, emoții, lacrimi de bucurii, închinăciuni, cuvinte de : Bun venit în Biserica de la Soroca. Apoi deplasarea la restaurantul "Nistru" din Soroca, unde o parte din grup a ... Citește mai mult Nu am făcut încă un clasament al celor
DUMITRU K NEGOIŢĂ [Corola-blog/BlogPost/381716_a_383045]
-
Ne-am oprit în fața bisericii "Sf. Martiri Brâncoveni". Pe treptele acestei biserici, pr. prof.dr. Mihail Milea, pr. paroh Sorin Huluță, prof. Ion Cojocaru, autorul volumului "Un samaritean deosebit" și scriitorul Gheorghe Petcu, prefațatorul volumului, întâmpina grupul buzoian de la "Fundația Origini carpatice". Au urmat îmbrățișări, emoții, lacrimi de bucurii, închinăciuni, cuvinte de : Bun venit în Biserica de la Soroca. Apoi deplasarea la restaurantul "Nistru" din Soroca, unde o parte din grup a ... Abonare la articolele scrise de dumitru k negoiță
DUMITRU K NEGOIŢĂ [Corola-blog/BlogPost/381716_a_383045]
-
și culturale, viața presei, a publicațiilor devenite azi istorie, dar palpitând de prospețime în paginile cărții. Experiența Primului Război Mondial pe care eroul o trăiește, direct ca și combatant, atmosfera pregătitoare a intrării României în război, cu situația românilor din interiorul arcului carpatic, cu starea spirituală a susținătorilor Unirii cu țara mamă, spiritul de sacrificiu al combatanților, salvarea umanului, chiar și în condițiile conflictului impus dinafară; toate acestea vor constitui aspecte oglindite mai târziu în nuvelele și romanele sale. Toate vor deveni prilej
AL FLORIN ŢENE – LA BRAŢ CU ANDROMEDA de ANTONIA BODEA în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381242_a_382571]
-
Cetatea venind aici, jos.” De altfel, numai de la Hristos Domnul poate veni cea din urmă Salvare pentru că El este Calea, Adevărul și Viața! Această bucurie împărtășită a Paștilor după apocalipsa spirituală, autorul nu o vede întâmplându-se decât în mijlocul arcului carpatic, în Dac-șa cea străbună, devenită ulterior Har-Geta și chiar „AȘA-ZA” : „IISus ne-a adus frumusețea de casă / IISus ne-a adus frumusețea de frați / starea de om în Cetatea frumoasă / înaltul de om coboară-n Carpați.”, un model
UN ÎNDEMN LA TREZVIA MINṬII ṢI LA PUNERE DE ÎNCEPUT BUN de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373445_a_374774]
-
LANSARE DE CARTE " Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1995 din 17 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Ioan Romeo Roșiianu, „Prietenii literare Baia Mare - Cluj Napoca”. Lansare de carte Vineri, 17 iunie a.c. a avut loc la sala Fundației Culturale Carpatica din Cluj-Napoca lansarea noii cărți a lui Ioan Romeo Roșiianu, „Prietenii literare Baia Mare - Cluj Napoca. Despre importanța acestei ”arhive literare” ardelene au vorbit Adrian Suciu, Al. Florin Țene, Ion Cristofor, Vasile Gogea sau Gabriel Cojocaru. Scriitori cuprinși în carte sunt: POEZIE
IOAN ROMEO ROȘIIANU, PRIETENII LITERARE BAIA MARE-CLUJ NAPOCA . LANSARE DE CARTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373558_a_374887]
-
departe. Am văzut cândva, la cineva, în Cozmești, sat ieșean, o carpetă de perete bizară, reprezentând niște lei cu guri năprasnice, căscate fioros sub niște brazi, într-un peisaj european, foarte relaxant ca priveliște. Incredibilă situare a felinelor în spațiul carpatic, pesemne, cu un răzor umbros sub coniferele munților noștri. Nici Dumnezeu dacă ar reface lumea nu ar avea de ce să alăture Africa spațiului temperat continental. Eu cred că întocmai astfel se nimeresc asocierele de texte ale mele cu texte ale
DEZAMĂGIRI RICOŞATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373567_a_374896]
-
cuibușor în care să trăiești Viața din orientul mijlociu care a influențat puternic regiunea Balcano-Carpatică este bazată pe hazard. Domnul dă! Domnul ia! Facă-se voia Ta Doamne!. Este de fapt una din dogmele religiei Ortodoxe. Gospodarul român din afara curburii carpatice muncește cu sârg dar nu știe să-și valorifice economiile. Un chef, un parastas o nuntă sau un botez dezechilibrează vădit gospodarul care nu-și face vara sania și nu strânge bani albi pentru zile negre. Parafrazând putem spune că
DE CE NU! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371556_a_372885]
-
-și face vara sania și nu strânge bani albi pentru zile negre. Parafrazând putem spune că strânge bani negri pentru chefuri albe. Cam așa apar germenii micilor afaceri oneroase care pot ajunge la mari potlogării. Gospodarul român din interiorul lanțului carpatic este alt fel de om. Deviza sa este trăiesc ca să muncesc. O sintagmă fără sens pentru orientali care trăiesc ca să chefuiască iar munca este corvoada cu care este plătit cheful. Din moși strămoși cel mai sărac ardelean avea un plug
DE CE NU! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371556_a_372885]
-
vorba de taxe și impozite aș vota cu drag pe cel care le reduce. Bineînțeles cu speranța că se ține de cuvânt ceea ce este puțin probabil. Și, în final, punctul de vedere al lui Nea Vasile românul din sud-estul lanțului carpatic, membru sau simpatizant PSD, foarte muncitor dar la Cooperativa Munca în Zadar. Lucrează pământul, este minier sau electrician, mecanic sau pur și simplu cară saci. Se pricepe la toate motiv pentru care nimeni nu-l crede și pierde repede toate
DE CE NU! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371556_a_372885]
-
de răstriște și la marile răscruci Limba noastră românescă a fost dulce avatar. Limba marilor poeți strânși sub bolta nemuririi, Au dat mii de diademe sfinte-n suflet de român Și-au lăsat culturii noastre stihuri ale mântuirii Unui neam carpatic, cu-un puternic dac plămân. Limba doinelor de jale și azi plănge îngrădită, De cuvinte noi străine ce purced să amărască Graiul dulce mioritic și cu slova grav știrbită În primejdie se află, dulcea limbă românească... Referință Bibliografică: Limba românilor
LIMBA ROMÂNILOR de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375514_a_376843]
-
vegheau ca nimeni să nu privească cel puțin spre malul fost iugoslav, unde foarte mulți români își căutau fericirea spre occidentul care azi ne refuză. Dunărea a fost cel mai fidel grănicer de a lungul istoriei de veacuri a spațiului carpatic, ducându-și apele mai întotdeauna învolburate în aval, acolo unde le așteptau vechile cleanțuri ascunse în adâncuri. Acum nu mai există pericolul stâncilor deoarece fie au fost distruse, fie au fost acoperite de apele lacului de acumulare ale actualului baraj
PICHETUL DE GRANICERI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371228_a_372557]
-
Document > CIUPAGUL DE LA BROȘTENI (MEHEDINȚI)- UN ARTEFACT REPREZENTATIV PENTRU ILUSTRAREA VALORII ARTISTICE A COSTUMULUI POPULAR ROMÂNESC Autor: Varvara Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 851 din 30 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Cuvinte cheie: cămașă femeiască fără poale- ciupag, tipul carpatic, mâneca tripartită, ornament antropomorf- mâna, colecția de cămăși a Muzeului Regiunii Porților de Fier, satul Broșteni, Mehedinți. Mots cle: chemise de femme sans pan- ciupag, chemise type carpathique, docor triparti, ciupag polychrome, motif décoratif antropomophe la main, village Broșteni, collection
CIUPAGUL DE LA BROŞTENI (MEHEDINŢI)- UN ARTEFACT REPREZENTATIV PENTRU ILUSTRAREA VALORII ARTISTICE A COSTUMULUI POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346002_a_347331]
-
din față și spate. Este vorba de un element decorativ de origine antropomorfă-mâna, rar întâlnit pe textile de port și puțin identificat pe artefactele din colecțiile muzeale. Cămașa fără poale, de la Broșteni denumită local - ciupag este încrețită în jurul gîtului, tipul carpatic, având mâneca cu decor tripartit 1 cu altiță separată, cu broschiță, la care surprindem o particularitate locală a zonei dunărene, după cu arată Elena Secosan, într-un amplu studiu consacrat costumului mehedințean-anume: amplasarea ornamentului altiței foarte sus pe umăr, acesta
CIUPAGUL DE LA BROŞTENI (MEHEDINŢI)- UN ARTEFACT REPREZENTATIV PENTRU ILUSTRAREA VALORII ARTISTICE A COSTUMULUI POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346002_a_347331]
-
înregistrează în bibliografia de specialitate, studii și materiale noi, care fiecare în parte vin să contureze cât mai fidel poziția și importanța pe care a ocupată centrul tipografic de la Blaj în modelarea spirituală a românilor din spațiul intra și extra carpatic. Tipăriturile blăjene, după cum se știe, au circulat atât în Transilvania, unde au fost identificate cele mai multe exemplare, cât și în restul României, dovadă fiind fondurile de carte veche constituite de instituțiile publice și unitățiile de cult. Un exemplu în acest sens
CHIRILĂ ENESCU, CARTEA TIPĂRITĂLA BLAJ AFLATĂLAEPISCOPIA SEVERINULUIŞI STREHAIEI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346023_a_347352]
-
menită să distrugă lumea mai ceva ca potopul antichității. Ca și foaia de hârtie care acceptă toate aberațiile unei camere „bicamerale”, Natura acceptă asistând cu nepăsare. Cât tip oare? Dar ce vină poartă restul lumii? Zona Dâmbovițeană sau dacă doriți Carpatică, cu caprele și vecinii ei, deși se străduiește cu insistență nu găsește clienți plagiatori. Poate doar zona Balcanică! Fapt divers nesemnificativ? Cred că nu, dacă adâncim puțin observarea. Omul, bun sau rău, prinț sau cerșetor, cumpărător de voturi sau votant
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347745_a_349074]
-
Ai jignit un om fără să-ți dai seama, Este cazul să-i ceri scuze. - De acord. - Trimit omul la tine? Merită. Este cel mai bun meseriaș. - Da. Acest episod se putea produce oriunde în Europa la vest de lanțul carpatic. In India un om bine îmbrăcat cu specific local, purtându-și geamantanul în drum spre aeroport este imediat legitimat de poliție. Dacă este cetățean străin este lăsat în plata Dumnezeului său. Dac însă este localnic i se atrage atenția că
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 4 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347947_a_349276]
-
SS) (cu cel de-al cincilea soare - soarele mișcării, care are ghiare și se hrănește cu inimi omenești pentru că vrea mereu sângele și regatul de aur pierdut) -, și cu cel de-al șaselea soare - Soarele Alb al Atlanților din “fortăreața carpatică” - România - țara verde numită de toți comentatorii antichității Terra Mirabilis (SAR - TM)! Aici, la noi, în Terra Mirabilis, e particola SAR, “Particola Dumnezeu” și “Bosonul Higgs” pe care-l căutați cu atâta ardoare. Din nefericire, însă, prin proiectul greșit al
AGONIA UNIUNII EUROPENE (4) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X [Corola-blog/BlogPost/347331_a_348660]
-
nu se stingă, a redactat o amplă lucrare de referință în domeniu, în două volume, Anuarul automobilismului sportiv din România. Nicolae Cosmescu nu este nici el la prima carte despre sportul pe patru roți, în palmaresul redactorului-șef al revistei „Carpatica“ găsindu-se importante studii consacrate pasionaților de automobilism și neînfricaților de pe piste: Formula 1 în era Schumacher, Formula 1. Scena și culisele marilor premii, 250 de curse alături de Michael Schumacher și Cu accelerația la planșeu. Rod al colaborării îndelungate dintre
CAMPIONI PE ROŢI, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN-VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348862_a_350191]
-
Că nu sunt pământeni să iubească mai mult decât cei ce frământă această tină știind să îndrăgească tunetul, care pe alții spăimântă. Dăruirea lor, cometă arzând pulsatilă risipită-n câmpie, reîncarnată în mac înhamă raiul la a țării grădină leagănul carpatic al strămoșului dac. Din ce au, se mulțumesc cu un strop lor le aparține aici statornicia nu-i cumperi cu marfă din shop ei sunt cei ce - au clădit România iulie 1982 Referință Bibliografică: Țăranii / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN
ŢĂRANII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346459_a_347788]
-
al portului prin bogăția decorului cum este cazul unor ciupage cu decorul monocrom, ales în război. ( P223- Șișești, P224-Șișești, P2721-Căzănești, P2722-Căzănești, P1174-Crăguiești, P1209-Crăguiești). În afară de o singură piesă (P2472)care se încadrează la tipul poncio, toate ciupagele se încadrează la tipul carpatic încrețit în jurul gâtului, iar din punct de vedere al compoziției decorative predomina mânecă tripartită.7Câteva ciupage păstrează elemente de veche tradiție a croiului-altița separată( P1150, P1397, P2547, P1790)la altele se observă inovații recente remarcate și în alte subzone ale
M[NEANU VARVARA MAGDALENA, COLECŢIA DE TEXTILE – PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. CATALOG III. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/346512_a_347841]
-
Acasa > Cultural > Spiritual > AREALUL ROMÂNESC ÎN PRAG DE SĂRBĂTORI (LOTRENII) Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1450 din 20 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Locuitorii arealului între Dunăre, Marea Neagră, Nistru și Tisa, din interiorul și exteriorul arcului carpatic, au un spirit creștin aparte, cu folclor, etnografie, tradiții, datini și obiceiuri, ce diferă de la o zonă la alta, dar care în esență transmit același mesaj al gliei strămoșești. Tocmai această diversitate a obiceiurilor și tradițiilor marchează unicitatea poporului român
AREALUL ROMÂNESC ÎN PRAG DE SĂRBĂTORI (LOTRENII) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377859_a_379188]
-
lașității poporului nostru. Crimele acestui trib ugro- finic, astăzi cu nume de popor unguresc, împotriva poporului român ni le aducem aminte cu oroare. Nu mai departe de evul mediu, când populația de origine română, dominantă în spațiul intra și extra carpatic, nici măcar nu era recunoscută ca popor, ci sclav al imperiului austro-ungar. Mai târziu, fără ca a aceste crime să dispară (...) „Anul 1940 poate fi denumit ca fiind anul cel mai tragic din istoria românilor. De la sfârșitul lunii iunie și până la începutul
ROMÂNIA ÎN CUMPĂNA VREMII de ARON SANDRU în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376318_a_377647]