25,038 matches
-
l-am vizitat la Paris, am convenit, mai în glumă, mai în serios, să ne întâlnim, trei zile după dispariția lui Ceaușescu, la bustul lui Gheorghe Barițiu din Parcul Astra de la Sibiu. Îl emoționase faptul că tatăl meu îi suplinise catedra de la Liceul „Gh.Lazăr” după plecarea lui în Franța cu o bursă. Nici el, nici eu nu ne-am ținut de cuvânt, probabil, din cauza evenimentelor din decembrie 1989, care ne-au surprins pe amândoi. L-am revăzut în ianuarie 1990
Cei trei din Piața Furstenberg by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3618_a_4943]
-
evident, sufletească. Lecturile sale, încă din adolescență, i-au marcat definitiv profilul de observator atent al fenomenului literar românesc si nu numai. Asa se si explică de ce G. Călinescu, exigent cu toți colaboratorii săi, l-a propus si reținut la catedra de Istoria literaturii române a Facultății de Litere si Filosofie a Universității din București. Lecturile sale, sistematice si substanțiale, i-au deschis larg posibilitățile de abordare a unor opere deloc accesibile publicului pasionat de literatura română. Revelatoare sunt în acest
Însemnări despre epistolograful Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6031_a_7356]
-
cele mai utile. Cu cele mai bune sentimente și salutări cordiale. Const. Ciopraga P.S.În caz că acceptați, vă rog dați un telefon responsabilei de carte, tov[arășa] Maria Simionescu, care vă va aduce volumul. [Tovarășului profesor Dumitru Micu, Facultatea de Filologie - Catedra „Literatură Română”, București; Expeditor - Constantin Ciopraga, Strada Golia, nr. 10, Iași]. * 25 apr[ilie] 1965 Dragă tovarășe Micu, Îmi reproșez de mult timp întârzierea acestui răspuns, care nu vreau să fie protocolar, ci să comunice, odată cu mulțumirile cele mai călduroase
Epistolograful Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3922_a_5247]
-
să-ți mai spun? Sunt și eu p-aci, cum zice românul, pe la periferia înțelepciunii slătinene, tot la o școală elementară, pe la gară. Chipurile, mai am și 6 ore la Liceul nr. 2, la clasa a XI-a, completare de catedră și suplimentare. Folclorul meu, de care îmi vorbești, nu știu când va apărea, poate că la anul sau la sfântul așteaptă. Dar ca să te edifici mai bine ce am realizat eu în materia respectivă, poți citi articolul - O baladă populară
Scrisori către poetul Nicolae Ungureanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3965_a_5290]
-
unde m-a invitat tot Facultatea noastră, pentru a ține o conferință publică și una în cadrul Soc[ietății] de Lingvistică de acolo. ac tot ceea ce-mi stă în putință, spre binele țării noastre. Dacă se va mai pune problema catedrei de Dialectologie, eu vă rog și acum să stăruiți să fiu încadrat la ea. Cred că merit și eu o catedră, după strădania depusă până acum. Vă urez spor la muncă de la Academie și vă rog să credeți în sentimentele
Însemnări despre cărturarul Sever Pop by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4230_a_5555]
-
acolo. ac tot ceea ce-mi stă în putință, spre binele țării noastre. Dacă se va mai pune problema catedrei de Dialectologie, eu vă rog și acum să stăruiți să fiu încadrat la ea. Cred că merit și eu o catedră, după strădania depusă până acum. Vă urez spor la muncă de la Academie și vă rog să credeți în sentimentele mele de sinceră afecțiune și admirațiune. Devotat, Sever Pop [Domniei sale domnului profesor universitar Nicolae Cartojan, Membru al Academiei Române, Strada Ienăchiță Văcărescu
Însemnări despre cărturarul Sever Pop by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4230_a_5555]
-
eu experiența mea: un marginal, abia tolerat, căruia, mai de mult, i s-a refuzat până și un post de... „documentarist” la Academie. De atunci m-am jurat să nu mai primesc nici unul și am refuzat să fiu șef de catedră, caz, cred, unic. Am toate elementele să vă înțeleg exact. Când vin la București, vă aduc o Kritik, iar cartea despre Portugalia a lui M[ircea] E[liade] este foarte actuală pentru mine (am citit-o și am pierdut-o
Noi completări la bibliografia lui Adrian Marino by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4012_a_5337]
-
UNAp). Ziarul Gândul a descoperit că lucrarea de doctorat este, însă, una plagiată. Profesorul coordonator, ce și-a pus semnătura pe lucrarea lui Adrian Duicu, Mihail Vasile-Ozunu, a declarat: "Nu numai eu am considerat respectiva lucrare drept validă, ci și catedra de profil din UNAp care i-a dat aviz favorabil, comisia de doctorat și comisia de atestare a titlurilor știintifice de doctor, conferențiar și profesor de la Ministerul Educației". Cu toate acestea, potrivit sursei citate, Adrian Duicu a copiat integral, cuvânt
Baronul Adrian Duicu, acuzat de PLAGIAT. Ce riscă, față de dosarele de corupție by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/29338_a_30663]
-
și istoric literar Arturo Graf1)), isi adîncește pregătirea filologica și inițiază o serie de ambițioase proiecte, din care și realizează cea mai mare parte în anii petrecuți la Brăila. În 1863, odată cu înființarea Gimnaziului Real din localitate, ocupă prin concurs catedră de limbă italiană, pe care o va menține pînă în 1869, cînd se mută la Liceul ăMatei Basarabă din București, tot ca profesor de italiană. Necesitatea stringenta a unor instrumente de lucru în activitatea didactica îl determină pe G.L. Frollo
Un dascăl uitat: Gian Luigi Frollo by Dumitru Cârstocea () [Corola-journal/Memoirs/17919_a_19244]
-
revista este prezent, în 1876-1877, cu o recenzie la studiul fostului său elev, Arturo Graf, Della poesia popolare rumena și cu un ciclu de articole purtînd titlul generic Considerațiuni generale asupra literaturilor neolatine care prefațează chemarea să, în 1878, la Catedră de Istoria Literaturilor Neolatine de la Universitatea din București, prilej cu care va țipari și prelegerea inaugurală a cursului sau, Utilitatea studiilor neolatine în România. În același an semnează, alături de Marc^ Antonio Canini, F. Bruzzesi, dr. V. Morini și Enrico Croce
Un dascăl uitat: Gian Luigi Frollo by Dumitru Cârstocea () [Corola-journal/Memoirs/17919_a_19244]
-
România. În același an semnează, alături de Marc^ Antonio Canini, F. Bruzzesi, dr. V. Morini și Enrico Croce, un manifest prin care se pronunța în favoarea colonizării italienilor în Dobrogea realipita României. Profesorul este tot mai solicitat de obligațiile didactice (pe lînga catedră universitară preda italiană la Liceul ăSfîntul Savaă și la Scoala Comercială, face parte din comisii de bacalaureat, de examene anuale, întocmește programe analitice), lucru care se reflectă negativ în evoluția stării sănătății sale. Deja în 1883 este nevoit să se
Un dascăl uitat: Gian Luigi Frollo by Dumitru Cârstocea () [Corola-journal/Memoirs/17919_a_19244]
-
geografie lingvistică și de istorie a limbii (cu o bibliografie de specialitate adusă la zi), iar în al doilea pe date mult mai concrete, care demonstrează o foarte bună cunoaștere a structurilor învățămîntului românesc de stat și particular (număr de catedre, programe analitice, număr de ore etc.). Celelalte lucrări ale sale au un mult mai pronunțat caracter științific și demonstrează, pe lîngă acel înnăscut simt al limbii amintit mai sus, o solidă cultură lingvistică, constituită printr-o frecventare atentă a celor
Un dascăl uitat: Gian Luigi Frollo by Dumitru Cârstocea () [Corola-journal/Memoirs/17919_a_19244]
-
problematică; nu pentru el, ci pentru publicul nostru dornic să îl întîlnească. Salvatoare a fost tenacitatea cu care atașații culturali străini construiau ocaziile fericite, la concretizarea cărora se grăbeau să contribuie, în ciuda absurdelor, nu doar ridicole, presiuni, Uniunea Scriitorilor și Catedrele de Limbi și Literaturi Străine ale Universității din București. Directorilor Institutului Italian de Cultură și totodată atașați culturali le datorăm toate împrejurările îndelung jinduite. Din păcate, cînd restricțiile depășiseră limitele credibilului, beneficiarii erau tot mai puțini. Catedra de Italiană primea
Dar de Crăciun by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/2947_a_4272]
-
Uniunea Scriitorilor și Catedrele de Limbi și Literaturi Străine ale Universității din București. Directorilor Institutului Italian de Cultură și totodată atașați culturali le datorăm toate împrejurările îndelung jinduite. Din păcate, cînd restricțiile depășiseră limitele credibilului, beneficiarii erau tot mai puțini. Catedra de Italiană primea aprobarea de a aduce scriitorul la o întîlnire doar cu studenții secției, cu condiția să nu popularizeze prilejul. Ca atare, afișele lipseau; nu însă și nedoritul din oficiu. Dureros este că acesta se preta situației, deși știa
Dar de Crăciun by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/2947_a_4272]
-
care au finalizat studii neautorizate, dar care au obținut în baza unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile dreptul de a li se elibera diploma și suplimentul la diplomă/foaie matricolă, vor putea participa la concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate în învățământul preuniversitar, sesiunea 2014", a spus Remus Pricopie. "De asemenea, vor putea participa la concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate în învățământul preuniversitar, sesiunea 2014 și candidații care au finalizat studii neautorizate dar cărora
Spiru Haret. Valabilitatea diplomelor de la Universitatea Spiru Haret by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/28908_a_30233]
-
și suplimentul la diplomă/foaie matricolă, vor putea participa la concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate în învățământul preuniversitar, sesiunea 2014", a spus Remus Pricopie. "De asemenea, vor putea participa la concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate în învățământul preuniversitar, sesiunea 2014 și candidații care au finalizat studii neautorizate dar cărora, în baza hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile, li s-au recunoscut diploma și suplimentul la diplomă/foaie matricolă", a mai zis Remus Pricopie.
Spiru Haret. Valabilitatea diplomelor de la Universitatea Spiru Haret by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/28908_a_30233]
-
și norma didactică a personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar. Ordonanța reglementează, de asemenea, organizarea învățământului postliceal, constituirea și conducerea consiliilor de administrație ale unităților de învățământ, modalitatea de organizare și desfășurare a concursului de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante în învățământul preuniversitar de stat, norma didactica a personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar, posibilitatea personalului didactic de predare, de conducere, de îndrumare și control de a fi pensionat, la cerere, în anumite condiții, cu 3 ani înainte de
Profesorii se pot pensiona mai devreme. Vezi decizia Guvernului by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/28954_a_30279]
-
adresa sigură, fiindcă dacă n-am să pot călători la București, am de gând să-ți trimit cărțile prin poștă. Sunt extrem de ocupat, nu știu dacă ai auzit că după 12 ani de absență anul trecut am fost rechemat la catedră 8. Predau literatura comparată, ca Vianu la București. Cursurile, și alături de ele alte lucrări, îmi dau enorm de lucru. Te felicit în modul cel mai călduros, scumpe domnule Vlasiu, și îți doresc să ne produci încă multe, multe încântări. (À
Liviu Rusu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4750_a_6075]
-
Iorga Vălenii de Munte, 26 septembrie 1927 Stimate coleg 6, Cred că se poate prezenta cineva înaintea unui Colegiu universitar, când a întrebuințat o viață întreagă pentru înaintarea culturii românești și a muncit necurmat treizeci și doi de ani de pe catedra însăși a Universității. Nu cer voturi politice, ele nu pot fi cerute la Universitate, unde chiar conducătorul unui partid politic trebuie să invoce numai ceea ce, de fapt, a putut da Universității și culturii. Pentru asigurarea acelora dintre d[umnea]voastră
Câteva epistole necunoscute ale lui N. Iorga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6062_a_7387]
-
o viitoare biografie mai amplă ar putea fi intitulată chiar „romanul vieții” lui Emil Giurgiuca. Semnalăm stabilirea debutului lui Emil Giurgiuca, prezentarea cvasi completă a colaborărilor de la revista Liceului „Petru Maior” din Gherla, coordonată de profesorul Emil Precup, activitatea la catedra de limba și literatura română desfășurată într-o odisee didactică la câteva gimnazii și licee din Transilvania: Aiud, Uioara, Brad, Sighișoara, Cluj și încheiată la București, lăsând în amintirea elevilor imaginea unui profesor distins și erudit, cu lecții de neuitat
Un studiu monografic despre Emil Giurgiuca by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3373_a_4698]
-
socialiste, la care o bună parte din lumea universitară întârziase să se adapteze. *** [ aici urmează paragrafu biografiei lui E.A. Weiss cunoscut și intercalat în ediția Opere] *** În sfârșit, în 1939, Weiss este chemat să ocupe locul de profesor titular la catedra de geometrie creată pe lângă Universitatea din Posen. Dar, în curând, trebuie să plece pe front (Weiss, deși tânăr, era un veteran al Primului Război Mondial). Scrisorile ce-mi trimitea din diversele lui halte erau pentru mine prilej de bucurie, dar și de
O colaborare necunoscută a lui Ion Barbu by Dan Barbilian () [Corola-journal/Journalistic/3374_a_4699]
-
Uită-te și judecă. Apoi că R. Wellek și Cesare Pavese (acesta din urmă în jurnalul său - Meseria de a trăi) mă citează. Îți mai spun, în paranteză, un lucru nu fără semnificații: la trei săptămâni după ce fusesem scos de la catedră, îmi sosește o scrisoare de la Presses Universitaires de France, în care mi se comunică intenția unei edituri din Argentina de a mi se traduce cartea în spaniolă și mi se cere aprobarea cerută de legile internaționale. Târziu de tot, ajungând
Noi completări la biografia lui Liviu Rusu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4191_a_5516]
-
doctorat în estetică. În mărturiile, interviurile și confesiunile unora dintre contemporanii săi se evocă aspecte ale personalității cărturarului de la Cluj. Era de o perfectă onestitate intelectuală și morală, riguros în tot ceea ce întreprindea, știa multă, foarte multă carte; om de catedră, de o austeritate rar întâlnită în mediile universitare și academice, Liviu Rusu s-a impus în viața literară și culturală a Transilvaniei ca un autentic reformator. Nu întâmplător, când Liviu Rebreanu este numit director general al Teatrului Național, în 1941
O epistolă necunoscută a lui Liviu Rusu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4436_a_5761]
-
prieten Cezar Baltag 4. Întâmplarea face că acum două săptămâni l-am avut aici, pentru câteva zile, pe Alexandru 5, venit din Amsterdam în legătură cu două posibile oferte de angajare ca asistent universitar, una din ele la University of Chicago, la catedra de filosofie; rezultatul se va cunoaște peste două trei luni. Sunt impresionat de volumul 1 al corespondenței lui Mircea Eliade și-mi imaginez, cu admirație, imensa muncă editorială care stă în spatele fiecărei pagini. Deocamdată mai țin scrisorile „neimportante” de la Eliade
Întregiri la bibliografia lui Matei Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4369_a_5694]
-
de la Iași. * Iași, 5 iunie 1970 Stimate domnule Steriade, Vă răspund cu întârziere, deoarece am lipsit din Iași o săptămână. De conținutul telegramelor dumneavoastră am aflat deci cu întârziere. La Cronica 2 nu mai lucrez, dar sunt extrem de ocupat la catedră și în termen de trei săptămâni trebuie să depun la Editura „Junimea” un volum amplu. Iată motive pentru care, cu toată dorința de a răspunde editurii bucureștene într-un termen mai scurt, n-am putut-o face. Înainte de 1 iulie
Noi contribuții la bibliografia lui Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4897_a_6222]