3,105 matches
-
trimisese akingii să iscodească împrejurimile, pentru a găsi niște sate pe care să le prade... Sau măcar să dea de urma oștirii ghiaurului pe care să o zvânte în bătaie. Dar soarta lor a fost nemiloasă. Erau pândiți din apropiere de cete de viteji care îi răpuneau. Nimeni nu risca să rămână în urmă. Erau hărțuiți din toate părțile. Voinici călare apăreau și dispăreau, ca niște năluci, din pâlcurile de pădure. Îndoiala se adâncea cu fiecare zi petrecută în aceste pământuri blestemate
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Astăzi, pe lângă numeroși suporteri, echipa are sponsori, cei mai importanți fiind trei oameni de afaceri din Brașov, Făgăraș și Victoria, care își au familiile de origine în sat. 4) Cu ocazia sărbătorilor de iarnă, funcționează încă tradiționalele asociații ale tinerilor: ceate de feciori și irozii. Ceata de feciori se constituie la Sfântul Nicolae și se destramă la Bobotează. Ea se organizează aproape în fiecare an, dar cu tot mai puțini membri. După colindul din ajun de Crăciun, ceata organizează „joc” la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
are sponsori, cei mai importanți fiind trei oameni de afaceri din Brașov, Făgăraș și Victoria, care își au familiile de origine în sat. 4) Cu ocazia sărbătorilor de iarnă, funcționează încă tradiționalele asociații ale tinerilor: ceate de feciori și irozii. Ceata de feciori se constituie la Sfântul Nicolae și se destramă la Bobotează. Ea se organizează aproape în fiecare an, dar cu tot mai puțini membri. După colindul din ajun de Crăciun, ceata organizează „joc” la căminul cultural în fiecare zi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
asociații ale tinerilor: ceate de feciori și irozii. Ceata de feciori se constituie la Sfântul Nicolae și se destramă la Bobotează. Ea se organizează aproape în fiecare an, dar cu tot mai puțini membri. După colindul din ajun de Crăciun, ceata organizează „joc” la căminul cultural în fiecare zi de sărbătoare din perioada sărbătorilor de iarnă. Irozii sunt băieții din clasa a opta a școlii generale și singura lor funcție este să colinde tot satul în Ajunul Crăciunului. Și efectivul lor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
perioada sărbătorilor de iarnă. Irozii sunt băieții din clasa a opta a școlii generale și singura lor funcție este să colinde tot satul în Ajunul Crăciunului. Și efectivul lor a scăzut mult în ultimii ani. Astfel, dacă în anii ’80, ceata și irozii aveau anual 15-16 membri, acum cu greu se pot asocia 5-6 băieți. 5) Rețelele de sprijin reciproc la nivelul rudeniei și al vecinătății sunt activate în cazul evenimentelor deosebite: nunți, botezuri, înmormântări sau parastase. La nunți, toate femeile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
și asta e de-ajuns! Pot fi citite aceste pagini și ca un simplu exercițiu de stil, un suport retoric, un exercițiu de sofistică? N-are nicio importanță - să lăsăm deoparte asemenea detalii și să-l înrolăm pe filosof în ceata profesorilor de virtute, a negustorilor de morală. De această reputația nu va mai scăpa... Nimic din rândurile rămase nu ne autorizează să conchidem că Prodicos este în favoarea unui termen sau altuia: viața frivolă de plăceri sau viața virtuoasă și austeră
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Despre Înfrângerea aia? Îl privea curios. Poate cu o curiozitate prea formală, de parcă Întrebarea ar fi fost mai motivată de interes decât de politețe. Pictorul de război a dat din cap. - Îmi aduc aminte de casele care ardeau și de ceata dumitale care se retrăgea din luptă. Și prea puțin În plus. Nu era așa. Își amintea și altele, dar n-a spus. Și-o amintea pe Olvido mergând În tăcere de cealaltă parte a șoselei, cu o cameră foto pe
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
picioare, neclintit, cu mâinile În buzunare, privind panorama neagră din jurul lui. Lampa nu putea lumina Întreaga frescă uriașă de pe zid, dar, În penumbră, Îi reliefa părțile albe și negre, unele fețe, arme și armuri, umbrind fundalul de ruine și incendii, cetele cu lănci ridicate ce se Înfruntau pe câmpie sub conul roșiatic de lavă - ca un sânge gros - al vulcanului În erupție. Vulcanul. Straturi geologice, geometria pământului. Balistica și pirotehnia unui gen diferit, poate, dar nimic străin de fotografia luptei de
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
rămas singur, a lucrat Întreaga după-amiază, până noaptea târziu, la o zonă din partea inferioară a frescei: războinicii care, lângă montantul din stânga al ușii turnului, așteptau călare ocazia de a intra În luptă, deși unul dintre ei o luase Înaintea Întregii cete, cu lancea În cumpănă, atacând de unul singur un grup de lănci pictate ceva mai la stânga, unde pe tencuiala peretelui nu se vedea decât schița În cărbune, negru pe alb, a siluetelor confuze care, În pictura terminată, aveau să fie
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
un singur personaj, a cărui Înaintare era descompusă vizual: un anunț uimitor al distorsiunilor În timp ale lui Duchamp și ale futuriștilor ori al cronofotografiilor lui Marey. În tabloul lui Uccello, pe ceea ce la prima vedere părea un singur cal, ceata era alcătuită din cinci călăreți aproape suprapuși, din care se vedeau patru capete cu trei panașuri, unul dintre ele suspendat În aer. Un singur războinic părea să țină În mână două dintre cele cinci lănci dispuse În evantai, ca și cum ar
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
pe spirala recipientului cu apă, și-a frecat șalele și a făcut câțiva pași Înapoi. Era corect. Nu un Uccello conștient de sine, firește, ci un umil Faulques, care nici măcar n-avea să fie semnat la sfârșit. Dar arăta bine. Ceata de cavaleri era acum completă, doar fără câteva finisări pe care avea să le aplice mai târziu. Deasupra capetelor lor, În punctul de fugă stabilit Între ei și călărețul care Închidea, solitar, pădurea de lănci dușmane, se ridicau - aveau să
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
mișca acum agale În lungul zidului, a zâmbit gânditor. - Știi ceva, domnule Faulques? Datorită dumitale nu mai pot să cred În certitudinile celor care au casă, familie și prieteni. Zâmbetul Îi dezgolea golul din dantură, când s-a oprit lângă ceata de războinici ce așteptau să intre În luptă, la care Faulques lucrase toată ziua anterioară. Lumina soarelui, care Începea să scapete și strălucea În fereastră, dădea Întregii scene o lumină extraordinară, făcând armurile să sclipească de parcă ar fi fost din
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Blaga, 1936/1985, p. 275). Într-o remarcabilă pagină de literatură, Blaga descrie imaginea românilor ca o defilare de păpuși etnografice însuflețite: Parcă ar ieși dintr-o biserică acest mic popor, atât e de vioi și de sărbătoresc. A pornit ceata spre iarmaroc sau se împrăștie numai după un joc zgomotos și fierbinte, într-o duminică mare de sat? Iată o țărăncuță din Gorj, cu zigzaguri galbene, cu iia de coloarea zăpezii; aceea cu catrință neagră și cu broboadă bogată coboară
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
reprezintă un asemenea model grupal de organizare. Quakerii americani au și ei un cult religios grupal. În societatea tradițională românească s-a dezvoltat o instituție a cooperării, promovând spiritul de întrajutorare prin asociații ca obștea țărănească, claca, ortăcia, vecinătatea sau ceata (Neculau, 1989). Tradiția practicilor asociative sau a „gândirii grupale” s-a dezvoltat în Europa raționalistă și s-a emancipat în epoca luminilor. Apariția statelor naționale a stimulat acest tip de entitate socială și culturală, inducând popoarelor sentimentul de apartenență la
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
asistență mutuală, cu legi proprii (stăpânirea pământului în devălmășie, obiceiuri juridice specifice, participare nedeterminată la avutul obștesc), ale cărei rădăcini merg adânc în Antichitate. Satul devălmaș românesc a însemnat o formă de conviețuire socială specifică; grup biologic închis, rudenie de ceată, gospodării familiale asociate într-o obște condusă prin hotărâri luate de „adunarea părtașilor”. Respectul normelor comune era reglat prin „sfatul bătrânilor” sau al „oamenilor buni”. Ceata a funcționat ca o asociație de formare a tinerilor și de asistență psihosocială, ca
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
românesc a însemnat o formă de conviețuire socială specifică; grup biologic închis, rudenie de ceată, gospodării familiale asociate într-o obște condusă prin hotărâri luate de „adunarea părtașilor”. Respectul normelor comune era reglat prin „sfatul bătrânilor” sau al „oamenilor buni”. Ceata a funcționat ca o asociație de formare a tinerilor și de asistență psihosocială, ca un fel de „club” de inițiere cu o organizare internă riguroasă și norme unanim acceptate, promovând spiritul de corp, „conștiința de noi”. Un doctrinar al cooperației
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
este, de fapt, sacrificiul simbolic pentru a se putea împărtăși din binecuvântările Apelor primordiale. Scenariul mitic al "îngropării" constă într-un adevărat ceremonial al înmormântării: un flăcău, sau un buștean, învelit ca un mort, e prohodit de un "preot" din ceată, în timp ce este bocit de ceilalți colindători; după ce este însoțit pe ultimul drum, "mortul" este aruncat în apă, de pe un pod, în "produc" (copca făcută în gheață), "cetluit" cu un butuc, pentru ca, astfel, să ajungă dincolo de Apa Sâmbetei, considerat tărâmul morților
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Bucovina, capra este însoțită de cerb care este un simbol solar, coarnele sale, care se reînnoiesc periodic, fiind identificate cu razele soarelui. Animal totemic sau strămoș mitic, cerbul simbolizează renovarea ciclică și lumina.92 Un alt simbol solar, prezent în ceata de Anul Nou, este calul al cărui dans circular imită drumul soarelui, de la solstiții la echinocții. Grecii și romanii au consacrat calul în primul rând zeului Apollon, adică Soarelui, în mentalitatea originară, carul solar al zeului Hellios era tras de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de care legau o opincă și alergau, din nou, după cei pe care-i întâlneau în cale. Spre seară Cucii mergeau din casă în casă pentru a face câte o horă în curte.244 Întregul ceremonial se desfășoară "pe mutește" ceata însăși este condusă de "Mutul Cucilor" care-i acompaniază cu fluierul și cuprinde numeroase acte de purificare și divinație, de inițiere și de prosternare în fața Soarelui. Cucii sunt întâmpinați cu pâine, sare și vin roșu, iar, la ultima casă colindată
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
nu mai căutam să marcăm trecerea timpului; nu mai știam nici în ce zi a săptămânii suntem, nu ne preocupam nici de data calendaristică și nici măcar în luna în care eram. Acționam în mod mecanic, ca niște roboți, eram o ceată halucinantă, care împânzea lanul nesfârșit al stufului iar la întoarcere coboram în adâncuri ca niște șobolani, încercând să prindem un pic de odihnă... ” Emanuel Babii (Zugravu, 2004) , student la Drept, descrie munca la stuf din lagărul de muncă de la
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
policandru/ rănea alburiul zenitului fiert." Poetul cosmicizează o arșiță interioară, menită să purifice lumea; soarele parcă a topit văzduhul, zămislind o nouă geografie care poartă pecetea păcatului. Dar Alexandru nu-și potolește setea și călăreții aclamă: Atunci călăreții strigară în cete,/ și stânci licărind repetară: De-acum/ noi nu mai cunoaștem nici foame, nici sete/ și nici oboseala de luptă sau drum./ Și du-ne, Stăpâne, de-acum unde vrei:/ Cu tine noi nu suntem oameni, ci zei!" Voievodul sau cavalerul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
era pavată și canalizată, dar aproape fără nicio casă, întocmai ca și celelalte străzi din parcelare, presărate doar cu câteva vile, nu lipsite de gust. [...] Pe drum [...], venea întro dupăamiază de decembrie a anului 1950, dinspre strada Băneasa Ancuța, o ceată de vreo douăzeci de persoane, bărbați și femei, întro coloană de câte doi. Cu greu un spectator neinformat șiar fi putut da seama cine sunt acești oameni. Unii păreau lucrători sau mici impiegați, alții aproape cerșetori, câțiva erau îmbrăcați mai
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
se deschide spre timpul istorisirii. 8. O primă trăsătură a genului epic, ilustrată în fragmentul citat, este prezența instanțelor comunicării narative - narator și personaje. Astfel, în text, se evidențiază existența unui narator heterodiegetic și prezența unor personaje: personajul colectiv - o ceată de vreo douăzeci de persoane - și două personaje individuale (femeia în vârstă și hamalul pe care aceasta îl observă). O altă caracteristică vizează desfășurarea acțiunii în spațiu și timp. De exemplu, în textul călinescian apar repere spațiale multiple, detaliind cartierul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
exterior, ca mai sus, sau despre petrecăreți pe uliță, zgomotul, tărăboiul, petrecerea despart întotdeauna pe spectatorul insolitat de mulțimea înlănțuită în pornirea comună. Ceea ce se repetă este agresiunea sonoră, care a împărțit deja în două scena povestirii. Spectatorul needificat și ceata de scandalagii, cheflii, zgomotoși apar ca un tandem în imaginarul caragialian. Ca o formulă creatoare, chiar, de intrigă (precum în Conul Leonida față cu Reacțiunea), în jurul căreia se animă întreaga acțiune (pînă la descoperirea finală), sau ca un motiv secundar
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
personajelor existența urbei...Pînă și într-o proză gravă, cum este În vreme de război, larma de afară anunță o iminentă confruntare, reluînd modelul. Pe rînd temută (de popa Iancu) și acceptată (de Stavrache, om de han, obișnuit cu zarva), ceata gălăgioasă are momentul ei de mister:" Dar bubuiturile se-ndesesc sunt oameni mulți afară. D. Stavrache, fără să mai asculte de stăruințele popii, care tremură ca varga, îl împinge cît colo și trece în prăvălie. Trăgînd bine cu urechea, hangiul
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]