1,987 matches
-
Dacă problema navigației pe râurile noastre era mai degrabă o chestiune de viitor, în schimb plutăritul se făcea cu regularitate pe Trotuș, Bistrița, Moldova, Prut și mai ales pe Siret. Îndeosebi pe Siret se transporta, către Galați, aproape în exclusivitate cherestea din regiunea de munte, care era fie destinată turcilor, fie vândută numeroșilor negustori veniți din bazinul Mării Mediterane. Siretul era legat și direct de regiunea muntoasă a Moldovei și indirect prin afluenții săi: Moldova, Bistrița, Trotuș. Pe aceste râuri erau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
care era fie destinată turcilor, fie vândută numeroșilor negustori veniți din bazinul Mării Mediterane. Siretul era legat și direct de regiunea muntoasă a Moldovei și indirect prin afluenții săi: Moldova, Bistrița, Trotuș. Pe aceste râuri erau așezate marile antrepozite de cherestea: Romanul pe Moldova, Piatra Neamț pe Bistrița, Adjudul pe Trotuș. Pe aceste râuri, plutăritul se făcea, mai mult sau mai puțin intens, aproape în tot cursul anului. Se întrerupea uneori iarna, când ele înghețau, și căpăta o mare intensitate atunci când debitul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a Siretului pentru transporturi se impunea cu o tărie crescândă, date fiind și avantajele pe care le oferă transportul pe apă. De altfel, lemnul moldovenesc nu era transportat la Galați decât pe Siret. Și ceea ce era valabil pentru transportul de cherestea, era cu atât mai de dorit să se extindă și asupra transportului mărfurilor care ocupau primele locuri în comerțul moldovenesc. Aceasta nu se putea însă înfăptui fără executarea unor serioase lucrări de navigabilizare a râurilor. Or, în Moldova, forțele sociale
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
german Wilhelm Hamm nota 15 ani mai târziu că pe Siret se transportau cantități enorme de lemne și că „dacă devastația pădurilor mai continuă ca pînă acum, Moldova se va găsi într-o zi lipsită de material lemnos”. Exportul de cherestea continua, ca și în perioada pre-regulamentară, să fie îndreptat către bazinul Mării Mediterane și în special la Constantinopol. Desele intervenții ale negustorilor turci și chiar ale Vizirului au avut ca urmare acordarea, în această epocă, de către domnitorul Moldovei, a numeroase
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
câte „patru și mai multe plute la un loc și care se cîrmuiesc numai de câte un om”. Plutașii se recrutau dintre locuitorii regiunii de munte: „iar acei mai săraci ce nu au vite se năimesc plutași și tăietori de cherestele cu toporul”, se spune într-un document din 1843. Ei se angajau prin liberă învoială, cu care prilej se întocmeau zapise. Din nefericire nu știm anume în ce condiții lucrau ei, cu ce preț se angajau. Un lucru este însă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
posibil ca moșierii să nu fi folosit munca clăcașilor, printr-o învoială specială, definită astfel de Regulamentul Organic la art. 20, aliniatul e din cap. III, secția a VII-a: „Lucrul la băi, la groapele de piatră și cărături de cherestele în munți nu se va putea face decât cu urmarea unei învoieli de bună primire”. Nu-i mai puțin adevărat însă că țăranii de la munte erau mai independenți decât cei de la câmpie. Plătind moșierilor o rentă în bani, ei se
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
alimentar, meșteșugul în lemn se bucura de o foarte mare răspândire în Moldova. Fiecare moșie, fiecare sat, își aveau lemnarii lor care lucrau în primul rând pentru nevoile proprietarilor funciari și pentru nevoile unui număr limitat de locuitori. Producția de cherestea destinată pieții interne și externe își avea baza în puternice centre meșteșugărești, situate în regiunea de munte sau în cea de contact, adică în apropiere de locul unde se afla materia primă. Deși Moldova continua să exporte în Imperiul Otoman
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Baia (Suceava); panere la Filipăuți etc. Pe ocoale, diviziunea se prezintă astfel: rotăria în ocoalele Tazlăul de Sus (Bacău) și Zeletinul (Tecuci); dogăria în ocoalele Trotuș (Bacău) și Gârlele (Putna); butnăria în ocoalele Bistrița de Sus și de Jos (Bacău); „cherestea mare” (catarge, trincheturi etc.) în ocolul Muntelui (Suceava); „cherestea măruntă” (tălpi, grinzi, căpriori, leaturi, draniță etc.) în ocoalele Muntelui și Moldovei (Suceava); stoleria în ocolul Șomuzului (Suceava). Și în această ramură a industriei meșteșugărești, forma predominantă de producție era mica
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
se prezintă astfel: rotăria în ocoalele Tazlăul de Sus (Bacău) și Zeletinul (Tecuci); dogăria în ocoalele Trotuș (Bacău) și Gârlele (Putna); butnăria în ocoalele Bistrița de Sus și de Jos (Bacău); „cherestea mare” (catarge, trincheturi etc.) în ocolul Muntelui (Suceava); „cherestea măruntă” (tălpi, grinzi, căpriori, leaturi, draniță etc.) în ocoalele Muntelui și Moldovei (Suceava); stoleria în ocolul Șomuzului (Suceava). Și în această ramură a industriei meșteșugărești, forma predominantă de producție era mica producție. Cu excepția unor mici zone din regiunea de munte
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și VI ale secolului trecut, se subliniază că sătenii se ocupă de meșteșugării „când nu au de lucru” la câmp. Obiectele executate de ei sunt destinate pieții sau lucrează la comandă, angajându-se într-un loc sau altul. Meșteșugarii de cherestea „vând pe la târguri”, „lucrează binale de lemn pe la târguri și pe la moșiile boierești”, „lucrează pe la târguri” etc., sunt formule pe care le întâlnim adeseori în documentele vremii. În Arhivele Statului Iași se află numeroase contracte încheiate între negustori sau arendași
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sa de capitație și rămășițele la cutia sătească. Grădina și casele rămâneau proprietarului moșiei, fără ca acesta din urmă să fie impus la plata unei despăgubiri. Referindu-se la meșteșugarii țărani din regiunea de munte, autorii așezământului au prevăzut că „pentru cheresteaua care locuitorii vor voi să lucreze feresteile sau a tăia pentru catarguri, grinzi și alte lemnari de negoț, să aibă a se învoi cu proprietarul”. Subordonarea față de proprietar a țăranului clăcaș meșteșugar, întărită prin legiuiri, este una dintre cauzele principale
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pentru toate acestea. Aceste „capete” pot fi atașate la diferite tipuri de „cozi”. „Capetele” pot fi echivalate cu locomotiva, iar „cozile” cu vagoanele, care pot avea forme diferite (cisterne pentru petrol, cisterne pentru beton, vagoane-cușetă pentru animale, vagoane deschise pentru cherestea, vagon pentru cereale etc.) Mecanismul exocitotic este complex și cunoscut fragmentar (fig. 14). Faptele stabilite până în prezent prefigurează următoarea secvență de evenimente: creșterea concentrației de Ca+ (prin pătrunderea calciului prin canalele CaVOLT și eliberarea calciului sechestrat în reticulul endoplasmic) activează
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
ca o mare parte din populația tânără să se orienteze spre naveta în industrie, ca sursă alternativă de venit. Astfel, timp de mulți ani, tinerii lucrau în oraș în timpul săptămânii mai ales în Tălmaciu la Firul Roșu și fabrica de cherestea iar vârstnicii rămâneau în sat să lucreze pământul. După 1989, a existat o migrație definitivă spre oraș, dovadă fiind faptul că populația satului s-a redus cu 11,7 % din 1992 până în 2002. Tălmăcelul nu este însă unul din satele
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cuminți în bănci ca lotci dovleceii își vâră botul înaintează amurgesc sfeclele ca tapițerii pătrunjelul mărarul. Chiar bulionul produce "incantații": Iată, e curtea udă cu o aromă-n lemne, Octombrie, în clocot cazane de tomate Și umbra în depozit de cherestea te-ndemne Să recunoști în cântec aceste flăcări mate Să recunoști cum fierbe în bulion un suflet, Atât de dulce chipul Mamei între tenebre Cu vocile scăzute în anotimp, în suflet, Și în magiun fantoma trecutului răsfierbe. Sintaxa singulară și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
I. Ștefănescu, S. Ardare, Fr.Szemler, Paul Söni și M. Adam a hotărât să le adjudece următoarele premii și mențiuni. (Ă): Pentru nuvelă Premiul I: Ștefan Gheorghiu, pentru nuvela Rotița. Premiul II: Gheorghe Ionașcu, pentru nuvela Într-o fabrică de cherestea; Bela Karoly, pentru nuvela În fața porții (1.maghiară). Premiul III: Aurel Mihai, pentru nuvela Vin apele. Pentru poezie Premiul I: Petre Geantă, pentru poezia Privesc la Medalia Muncii. Premiul II: Dragoș Vicol, pentru poezia Un tapițer Închină un poem lui
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de partid Îl Învață, Îl Încurajează. Dar Vlad refuză Întrecerea propusă de Zamfir, tânăr UTM-ist și din neglijență sparge o piesă prețioasă de la strung. (Ă). Și Gheorghe Ionașcu ne vorbește despre viața muncitorilor În nuvela Într-o fabrică de cherestea. Și aici se dă lupta pentru Împlinirea planului, și aici partidul animă pe muncitori În Întreceri socialiste. (Ă). Și Întrucât vorbim despre nuvelele care au ca subiect problemele muncitorimii din fabrici, iată lucrarea lui Iosif Aldan Moise Ultramarin (...). Tânărul scriitor
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
150, 19 august: Al. Jar. - Pensia (fragment); nr. 151, 26 aug.: Ion Jipa. - Cât vezi cu ochii - pământ; În nr. 152, 2 sept.: Aurel Baranga. - Mătrăguna (fragment de proză); În nr. 154, 16 sept.: Gheorghe Ionașcu - Într-o fabrică de cherestea (nuvelă); În nr. 156, 30 sept.: Mihail Sadoveanu. - Mitrea Cocor (fragment); În nr. 157, 7 oct.: Vasile Bâgu. - Cum am Învățat carte; În nr. 162, 11 nov.: Eusebiu Camilar - Execuția; În nr. 167, 168, 20 dec: Ieronim Șerbu. - Cuptorul nr.
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de administrațiile comunale a fost aceea de delimitare riguroasă a spațiului citadin de terenul agricol/rural înconjurător. Până la începutul perioadei interbelice, aceste delimitări s-au efectuat prin intermediul șanțurilor despărțitoare - de pildă, șanțul trasat din dreptul pârâului Negel până la fabrica de cherestea Țenov, care separa moșia orașului Bacău de moșia Mărgineni - și al binecunoscutelor bariere terestre (fostele rohătci), ce aveau, fiecare, „(...) câte un catarg ce se scobora și se înălța și unde toate carele și trăsurile se opreau pentru revizuirea mărfurilor, care
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
parte din zona centrală a acestuia. Prefacerile ce au avut loc în acest spațiu, dominat, cândva, de „câmpiile pustii”, sunt inimaginabile. La începutul secolului al XXlea tot malul drept al Bistriței este înțesat de fabrici moderne, mori sistematice, depozite de cherestea, în marea lor majoritate evreiești. Mai mult decât atât, nucleul comercial al orașului - strada Mare - devine o veritabilă stradă a negustorilor și meseriașilor evrei. În mod paradoxal, calamitățile naturale (inundații, cutremure) și cele antropogene (incendii) au stimulat procesul de expansiune
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ce a mistuit până atunci orașul Bacău. Evenimentul a avut loc în ziua de 16 mai 1926. Datele din ancheta realizată de Inspectoratul Pompierilor Militari, indică faptul că „focul a luat naștere ziua, în jurul orei 12, la un depozit de cherestea situat în Bulevardul Carol I (depozitul Chendlea-Goldenberg, n.n.), de la care s-a extins la un alt depozit de cherestea din imediata apropiere”. În câteva minute, „datorită vijeliei, ce împrăștia la distanțe mari scântei și chiar cărbuni aprinși”, flăcările au cuprins
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ancheta realizată de Inspectoratul Pompierilor Militari, indică faptul că „focul a luat naștere ziua, în jurul orei 12, la un depozit de cherestea situat în Bulevardul Carol I (depozitul Chendlea-Goldenberg, n.n.), de la care s-a extins la un alt depozit de cherestea din imediata apropiere”. În câteva minute, „datorită vijeliei, ce împrăștia la distanțe mari scântei și chiar cărbuni aprinși”, flăcările au cuprins, pe o rază ce varia între 5-10 metri, toate „barăcile de lemn, clădirile în paiantă, acoperite cu șindrilă”, precum și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
s-a dovedit a fi mai dramatic decât incendiul în sine. Au fost mistuite de flăcări peste 400 de case (marea lor majoritate situate în vechiul cartier evreiesc), zeci de bordeie aparținând rromilor ce trăiau aproape de râul Bistrița, depozitele de cherestea, depozitul de untură al măcelarului Costandache, toate depozitele de cereale, „între care cel mai mare, al firmei <<Istric>>” - deținută de H. Mayersohn, moara H. Calmanovici - „în care au ars 70 de vagoane de grâu”, fabricile de postav deținute de Manase
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
marca „Pompier”. În rest, datorită fondurilor bugetare insuficiente, s-a continuat practica „peticirii” vechilor sacale. Tot în septembrie 1926, printr-o ordonanță emisă de consiliul comunal, „toți hotelierii, antreprenorii cinematografelor Lux și Clasic, antreprenorul varieteului Bolta Rece, proprietarii depozitelor de cherestea, petrol, benzină - B. Blum, Marcu Istel, T. David, A. Sechter, M. Braebart, M. Brill, A. Abramovici - sau spirt - S. Mendelovici, M. Naftalis -, precum și proprietarii de farmacii - M. Golișteanu, Marin Malhasovici, dr. Vogel, M. Stâncă -, sau drogherii - Ecaterina Florescu”, au fost
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Berl Malai, frații Iacobsohn, Isac Avram, Avram Gutman, Iacob Bercovici, Moișe Klein și, ulterior, fiul său Buium Klein etc.ă, comerțul cu articole din fier (cel mai mare angrosist de fierărie din Moldova a fost băcăuanul Faiviș Kleină, comerțul cu cherestea etc. Lista, incompletă, cu magazinele deținute de aceștia este la fel de concludentă: 11 magazine de galanterie, 3 de încălțăminte, 2 de lenjerie, 5 librării, 57 cu mărunțișuri, 1 de stofe, 6 cu porțelanuri, 3 de mobilă, 4 de olărie, 7 de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Nr. 7, cu sediul la Focșani. Spre exemplu, pentru exercițiul 1901-1902, lista comercianților și industriașilor băcăuani cuprinde, dintr-un total de 44 de persoane fizice și juridice, numai cinci locuitori evrei (Venzel Singer - fabrică de cărămidă, V. Țenov - fabrică de cherestea, Arthur Ehrlich - împrumutător, H. Avram Focșaner - bancher, Herșcu Heimberg - mărunțișuri). Prezența evreilor pe această listă reprezintă un indiciu clar al accesării calității de cetățeni români. Pe listă mai sunt prezente trei instituții bancare (filiala Băncii Naționale, Banca Agricolă și Societatea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]