54,187 matches
-
Petreu au provocat imediat diverse luări de poziție. Unii autori, care din punctul nostru de vedere nu merită onoarea de a fi numiți, au jubilat la nesperata ocazie de a-și justifica vechile adversități intelectuale și antipatiile ideologice printr-o chestiune de deontologie auctorială. Alții i-au reproșat autoarei neînțelegerea și reaua credință, reducționismul și tezismul - reproșuri care se verifică într-o bună măsură. Faptul că pretindea a fi identificat-o singură pe Evelyn Underhill, trecând sub tăcere transmiterea informației de la
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
și discipolilor săi, dar „era ceva în «rețeta» lui Nae, care punea în umbră ingredientele“, iar acest lucru era suficient de convingător pentru a face nesemnificative eventualele surse nemărturisite. În cei cincisprezece ani care au urmat, s-au pronunțat asupra chestiunii tot felul de voci: chemați și nechemați, avizați și urechiști, aplaudaci și vindicativi, simbriași de profesie sau de ocazie, aproape întreaga gamă a tipurilor care se pot întâlni pe piața cuvântului scris în România. Doar câteva dintre aceste intervenții au
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
prin înglobarea realității acesteia în noi înșine“ - care definesc egocentrismul. Underhill nu folosește acest termen și nici nu îl pune în ecuație antinomică cu teocentrismul caracteristic misticii. Individualismul de care vorbește ea nu înseamnă numaidecât și în mod obligatoriu egocentrism - chestiune elementară de terminologie filozofică. Tot aici Marta Petreu mai face câteva afirmații false. Ea scrie că remarcile naeionesciene asupra terapiei prin voință, sugestie și autosugestie „provin“ din cartea lui Underhill. În realitate, ele sunt cu totul diferite de cele ale
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
pesimismului, comparând modul în care el se manifestă în buddhism și creștinism. În cel de-al doilea caz: definirea imanentismului, relația directă om-Dumnezeu și optimismul inerent. Aici Nae Ionescu este foarte succint, spre deosebire de Underhill, care se dilată pe multe pagini. Chestiune de înclinație personală. E adevărat că Nae folosește ilustrația deus- theos pentru cuplul emanatism-imanentism, la fel ca autoarea engleză. Totuși, aceasta nu este o „speculație underhilliană“, cum crede Marta Petreu, ci un câștig al filologiei comparate, vechi de o jumătate
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
adevărat că Nae folosește ilustrația deus- theos pentru cuplul emanatism-imanentism, la fel ca autoarea engleză. Totuși, aceasta nu este o „speculație underhilliană“, cum crede Marta Petreu, ci un câștig al filologiei comparate, vechi de o jumătate de secol (de fapt, chestiunea monogenezei celor doi termeni este încă deschisă discuțiilor). La fel, afirmația că creștinismul - prin dogmele trinității și încarnării - reprezintă o poziție intermediară și sintetică între emanatism și imanentism, deci superioară celor două, este un bun comun al teologiei fundamentale, dincolo de
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
ne scutește de alte comentarii. Tot la un alt capitol se face trimitere pentru afirmația naeionesciană că limbajul simbolic este dependent de temperament, numai că acolo Underhill nu vorbește despre limbajul simbolic, ci despre concepția mistică, iar această din urmă chestiune fusese amplu discutată de William James, cunoscut ambilor autori, așa cum am văzut deja. Marta Petreu are dreptate când afirmă că tipologia tripartită pelerin-mire-sfânt a fost preluată din cartea lui Underhill. Dar și aici ea se străduiește să exagereze și agraveze
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
se spun neadevăruri, se comit exagerări și măsluiri. Corectitudinea politică o bate pe cea științifică. La tălpi. V Critica originalității pure. Actul trei Pentru echilibrarea perspectivei istoriografice și comparatiste, care a dominat discuția până acum, am fost tentați să abordăm chestiunea și dintr-un unghi filozofic: funcția epistemologică a plagiatului. Am fi început desigur cu întrebarea: în ce măsură plagiatul de care e suspectat filozoful poate fi un instrument de cunoaștere? Sau în ce măsură reprezintă el un act erotic (ilicit, pervers, ratat?) și un
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
influență etc. Asupra tuturor acestora există deja o abundentă literatură internațională, iar părerile autorilor sunt suficient de împărțite pentru a complica problema. Orice încercare de a găsi un pământ ferm în teoria plagiatului ne-ar fi dus cu mult dincolo de chestiunea în dezbatere. Ne-am mărginit prin urmare la o sarcină mai apropiată de ea: teoria creației și a originalității după Nae Ionescu. Felul în care Nae a reacționat la chestiunea originalității filozofilor și la acuzațiile de plagiat aduse unora dintre
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
în teoria plagiatului ne-ar fi dus cu mult dincolo de chestiunea în dezbatere. Ne-am mărginit prin urmare la o sarcină mai apropiată de ea: teoria creației și a originalității după Nae Ionescu. Felul în care Nae a reacționat la chestiunea originalității filozofilor și la acuzațiile de plagiat aduse unora dintre ei prezintă un interes major pentru a înțelege cum a raportat aceste probleme la el însuși. Din nefericire, nu avem încă la îndemână toate sursele și instrumentele cerute de cercetarea
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Nae Ionescu mărturisea că îl iubește pe filozoful german nu numai pentru „perfecta lui probitate intelectuală“, ci pentru „profunzimea cu care pune el problema morală, chiar dacă nu izbutește să o rezolve mulțumitor“. Ceea ce îl interesa îndeosebi în gândirea lui era chestiunea personalității. Proaspătul student la Göttingen făcuse deja loc în propriul său system unei „teorii a personalității care promovează pesimismul“. El îi recomanda logodnicei sale, ce trebuia să prezinte o lucrare la cursul lui P.P. Negulescu, să urmărească „fundamentul moralei lui
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
că actul acela de invenție nu este, propriu-zis, o invenție personală, ci este, pur și simplu, formularea unei tendințe care există efectiv și constitutiv în masa socială.“ Discutând raportul dintre echilibrarea spirituală (metafizică) și formele de cultură, Nae Ionescu abordează chestiunea influențelor la scară istorică. Astfel, consecvent ideii de autenticitate, el contestă că o formulă culturală se poate naște, în sens propriu, din altă formulă culturală: „aceasta însemnează cu totul altceva: însemnează că din materialul care vine dintr-o anumită epocă
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
originalitatea. Desigur aceasta poate fi contestată și contrazisă, mai ales de către teoriile legaliste și juridice ale plagiatului. În acest caz, calea acuzației rămâne deschisă și facilă. Dacă, însă, judecăm construcția metafizică naeionesciană prin prisma propriei lui viziuni asupra creației filozofice, chestiunea originalității și a plagiatului nu se mai pune. Sau se pune, dar în cu totul alt fel de cum au făcut-o până acum acuzatorii săi. Ca oricare alt gânditor, și Nae Ionescu și-a avut izvoarele sale. Influențe, idei ale
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Potrivit art. 22 alin. 2 din Legea nr. 108/1999 prevederile sale privind contravențiile ,, se completează’’ cu cele ale Ordonanței Guvernului nr. 2/2001. PARTEA A III-A JURISDICȚIA MUNCII CAPITOLUL VI CONFLICTELE DE MUNCĂ - OBIECT AL JURISDICȚIEI MUNCII. 1. Chestiuni prealabile. 1.1 Noțiunea de jurisdicție a muncii. Cuvântul jurisdicție provine din dreptul roman; jurisdictio, care, În limba latină, Înseamna a pronunța dreptul, („jus“ = drept, „dicere“ = a spune, a pronunța dreptul, a pronunța ceea ce consacră legea). Termenul de jurisdicție desemnează
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
care au permis ca, încă din a doua jumătate a anului 1991, pe piața românească să apară nume de marcă, precum: Siemens, Alcatel, Shell, Coca-Cola, Colgate-Palmolive, Asea Brown Boveni etc. Modificările numeroase din anii următori au vizat în cele mai multe cazuri chestiuni de detaliu, până în 1997 neproducându-se modificări esențiale. La 30 decembrie 1997, Guvernul a emis Ordonanța de Urgență nr. 92 privind stimularea investițiilor străine directe, iar în anul următor Ordonanța nr. 66 din 28 august 1998 privind regimul investițiilor străine realizate
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
Am ridicat din umeri și am mulțumit, în gând, sorții, că nu m-a dus în situația de a face alegeri în circumstanțe dificile, când mi-ar fi fost greu să optez. Dacă am făcut-o, au fost legate de chestiuni lipsite de importanță, banalități cum ar fi „Cu ce pantofi să merg în seara asta la recepție, cu cei albi sau cei roșii?” ...Mărunțișuri cotidiene. 15 noiembrie Distanța fizică dintre noi a început să doară, sutele de kilometri dintre mine
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
înnebunit la bătrânețe! Zâmbește. Un zâmbet amar. Îndoială? Regrete? - N-am fost niciodată un om foarte echilibrat, draga mea. Dar am avut perioade în care am cunoscut liniștea interioară care te face să crezi că totul este în ordine. O chestiune atât de delicată... Sunt momente însă în care amintirile te copleșesc, vin peste tine ca un torent care mătură totul în cale. Preț de o clipă, o zi sau luni întregi. Depinde. Ești tânără, Ana. Știi și tu, fiecare învață
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
avut parte de dimineață? Pentru că printre bârfitorii-gardă se găsesc întotdeauna câțiva care știu să toarne în urechile șefului doar dulcegării și „informații prețioase”. Noi trei suntem ceva mai retrași. Discutăm aproape exclusiv probleme profesionale, uneori însă mai intrăm și în chestiuni personale. Cu o limită. Schimbăm păreri, nu intrăm cu bocancii unul în sufletul celuilalt și ne abținem să emitem judecăți. Alții însă ...nu pot, ca noi. Șeful: 50 de ani, prezentabil, căsătorit, un copil, stare materială mulțumitoare. Inteligență peste medie
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
ca și cum ar fi atotștiutor și e mereu cu un zâmbet ironic, la purtător. Etichetează situații și persoane fără a ezita. Cică el nu greșește! Se pricepe la oameni! N-aș fi prea convinsă. A cunoaște un om nu e o chestiune atât de simplă. Dimpotrivă. Îți trebuie timp, răbdare și mai ales iubire. Iubire față de semeni. Trebuie să-i privești așa cum te-ai privi pe tine însuți, dinspre exterior spre interior. A cunoaște oamenii înseamnă, metaforic vorbind, să-i trăiești. Să
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
era însă o creație arbitrară a statului, ci doar folosirea unui sistem preexistent de judecată penală locală. Obștea sătească are capacitatea de a judeca pricini nu numai civile, ci și penale”. Prin urmare, modalitatea în care statul alege să trateze chestiunile de siguranță publică este influențată de modul de organizare deja existent al acestor obști. După cum reiese din cele prezentate anterior, statul nu interacționa de regulă cu indivizii, ci cu obștea, dând astfel o mare greutate adunărilor obștești în luarea deciziilor
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
la alta, Stahl identificând pragurile de 18, 22, 25 sau 30 de ani. În unele locuri, matur era considerat cel căsătorit. Femeile erau excluse din sfat, cu câteva excepții (de exemplu, văduvele), și puteau să participe doar atunci când se discutau chestiuni care priveau direct proprietatea lor. În satul arhaic, voturile erau egale, având la bază egalitatea de drepturi patrimoniale. Totuși, votul „celor buni și bătrâni” avea o importanță mai mare, dar nu în sensul că voturile lor erau cuantificate diferit, ci
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
erau și „jurători” (arbitri) și care serveau de martori în fața domniei atunci când hotărârea trebuia „aprobată sau casată”. Însă, după cum am mai spus, implicarea organelor de stat nu însemna o diminuare a rolului obștilor în stabilirea hotarelor. Deși în toate celelalte chestiuni obștea dădea o importanță decizională egală membrilor ei, în probleme de hotărnicie, oamenii buni și bătrâni aveau o importanță mai mare decât ceilalți membri datorită faptului că, în lipsa documentelor, memoria acestora era deosebit de utilă. Prin urmare, pe lângă regulile de cuprindere
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
expresia “Time is money!” este tot mai des folosită și mai ales tot mai actuală. Sfârșitul secolului XX și începutul secolului XXI arată că IT-ul este soluția acestor deziderate. E-mail, computere, Internet: aceste produse ale erei informaționale au devenit chestiuni banale pentru majoritatea celor ce muncesc. Ele simplifică viața prin posibilitatea unei comunicări mai rapide, accesul la instrumente de eficientizare a muncii și la un vast volum de informații prin simpla apăsare pe un buton. 3.1 Produsele Cooperativei de
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
femeie, care va fi avut vreo experiență nefericită în dragoste, căsătorie sau prietenie. Nu este exclus ca Teodora să fi încercat așa ceva, deși nu a făcut vreo confesiune (și nici atotștiutorul autor nu-și „dă drumul la gură” în această chestiune. Cel puțin până la această pagină.) „- Ce vei fi găsit tu la mine?” Așa îl va chestiona ea ceva mai târziu, într-un moment de absolută intimitate când, copleșită de plăcerea (epuizantă, totuși) a unor orgasme succesive, se teme, oarecum instinctiv
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
Ceea ce ar însemna că Profesorul nu înțelege bine ce loc a ajuns să ocupe în viața ei. „Să fie bărbații mai superficiali?” - se întreabă scriitorul, fără a risca un răspuns categoric. În subtext descifrez ideea amânării, un mormăit de genul: „Chestiunea mai trebuie studiată...” O simt și ca invitație ce mi se adresează în calitate de cititor. Drept care îmi dau cu părerea: Nu știu cine a sau unde s-a scris că sufletul masculin este mai fragil în fața unor încercări ale vieții (comparativ cu femeia
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
să cadă, aia era. Și ei înnebuniți, că le-a lăsat lor casa. Incredibili erau. În fine. Numai cu tata s-ar fi putut discuta normal... De fapt și acum, cu toată povestea asta cu Alex, tata ar fi tranșat chestiunea practic, s ar fi dus frumos la Poliție, i-ar fi spus ăia că l-au căutat și nu e, dom’le, e adult, e vaccinat și asta e, dacă, Doamne ferește, apare un cadavru pe undeva și cores pund semnalmentele
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]