2,808 matches
-
obștea paisiană a crescut ca un fluviu care devine gigantic prin primirea continuă de afluenți din toate zările lumii. Numărul ucenicilor lui Paisie crește în scurt timp la opt, toți români din Vlahobogdania, pentru care întâi-stătătorul Paisie ține pravila de chilie în limba română. În șaptesprezece ani petrecuți la Athos, obștea paisiană ajunge la șaizeci și patru de ucenici, toți slavi și români. Paisie nu face nici o deosebire între unii și alții, îi consideră pe toți fii duhovnicești. Îi păstorește pe
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
fii duhovnicești. Îi păstorește pe toți, îi învață atât cu lucrul mâinilor (rucodelia-făceau linguri de lemn și le vindeau), cât și cu lucrul minții (citirea și copierea textelor patristice). Din lipsă de spațiu, se mută cu toți ucenicii săi la chilia Sfântului Constantin, apoi la schitul Proorocului Ilie. Dar mai cu seamă, îi cheamă pe toți la practicarea Rugăciunii lui Iisus, la apropierea de Dumnezeu și de toată creația sa, cu mintea coborâtă în inimă. Din nevoia de a le asculta
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
petreacă în ascultare desăvârșită față de duhovnic și de stareț, să fie primul slujitor al celorlalți și ultimul în a-și purta de grijă și să caute necontenit întâlnirea cu Dumnezeu prin participarea continuă la pravila de biserică, la pravila de chilie și prin citirea Sfintelor Scripturi. Noutatea pe care o aduce Starețul Paisie în tradiția monahală este introducerea trăirii isihaste și a practicii Rugăciunii lui Iisus în viața de obște. Până la el, această rugăciune era considerată un mărgăritar aparținând doar vieții
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
fie ani de luptă cu sărăcia și nevoile de tot felul. Prea mică pentru o comunitate de sute de monahi, mănăstirea nu poate oferi destul spațiu, iar ucenicii se văd nevoiți să locuiască câte șase, opt sau chiar zece în chilii de câte doi. Faima lui Paisie de erudit și stareț ales îi aduce necontenit noi ucenici la poarta mănăstirii. Aceștia vin din toate neamurile ortodoxe și chiar din neamuri necreștine sau sunt botezați de curând (ruși, bulgari, greci, sârbi, moldoveni
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
îi aduce necontenit noi ucenici la poarta mănăstirii. Aceștia vin din toate neamurile ortodoxe și chiar din neamuri necreștine sau sunt botezați de curând (ruși, bulgari, greci, sârbi, moldoveni, munteni, albanezi, evrei creștinați). Noii veniți sunt nevoiți să își construiască chilii în afara mănăstirii pe care le lipesc cu lut cu mâinile goale și le agață de stânci, precum cuiburile de păsări. Proviziile de alimente și de lemne ajung foarte greu până la mănăstire pe valea îngustă a râulețului Secu, iar iernile cu
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
îngustă a râulețului Secu, iar iernile cu multă zăpadă izolează cu totul obștea pe multe luni. Toate acestea îl fac pe stareț să apeleze la ajutorul domnitorului Constantin Moruzzi, pe care îl roagă să sprijine cu bani construirea de noi chilii. Domnitorul găsește însă, împreună cu Mitropolitul de atunci al țării, Gavriil, soluția de a strămuta întreaga obște paisiană la Mănăstirea Neamț lăcaș mai spațios, cu mult mai bogat și legat prin drumuri mai abordabile de restul țării. Împotriva voinței sale, așa cum
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
în biblioteca mănăstirii din toate colțurile lumii, cărți dintre cele mai diferite: de la Viețile Sfinților și fragmente din Filocalia, până la tratate de matematică, fizică și scrierile lui Voltaire. Gramaticile și lexicoanele slavonești și grecești sunt nelipsite din bibliotecă și din chilia starețului. În jurul său se formează o școală de traducători care dăruiește atât Bisericii Române cât și celei Ruse versiuni în limbile proprii, română și slavonă, ale tuturor textelor patristice importante din tradiția greaca bizantină. Școala are eliniști și slavoniști de
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
îndeplinindu-și cu smerenie ascultarea rânduită cu grijă de întâi-stătătorul: la treburile mănăstirii, la casa de oaspeți, la spital, la ateliere, pe ogoarele, în viile și livezile mănăstirii sau în fața unui manuscris, cu pana în mână, copiind sau traducând, în chilie sau în bibliotecă. Este momentul când, starețul, pășind de acum spre anii de bătrânețe și privind la tinerii săi ucenici, se lasă purtat de aduceri aminte, pe care se hotărăște să le pună pe hârtie, în chipul unei autobiografii. Povestirea
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
pământul Ucrainei natale, aici va culege culorile ultimei amintiri despre această țară. Primul lucru pe care îl aflăm despre obștea de la Lavra Pecerska este faptul că monahii doritori să se alăture comunității deja existente sunt primiți și rânduiți în ce chilie să viețuiască și la ce ascultare să slujească, numai după o „lungă cercetare ” în fața întregului sobor. Este vorba așadar, despre un tărâm care nu se deschide oricui, având legile proprii și propriul ritm de viețuire, accesibile numai celor dornici de
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
de drumeaguri, râurile învolburate și pline de pericole, cu pârâurile de munte, cu apă limpede, strecurându-se pe sub copaci umbroși. Pe malul unui astfel de pârâu, Platon și locuiește de altfel, la schitul Trăisteni, după cum ne spune textul, într-o „chilie nu foarte departe de schit”. Pomii roditori sunt prezenți pretutindeni, chiar și în jurul bisericii. La umbra lor, în apropierea bisericii, în toate zilele de sărbătoare, starețul locului se așează pe iarba verde și, având în jurul său pe ceilalți călugări, începe
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
curând o formulă intenționată de structurare repetitivă a frazei, menită să creeze un peisaj specific mai degrabă basmului, unde desprinderea de ordinar este posibilă, iar comuniunea cu transcedentalul imediată. Un episod de imagistică circumscrisă basmului este și vizita personajului la chilia lui Onufrie pustnicul. „Chilia lui se afla pe vârful muntelui aceluia, de la ea văzându-se până departe munții, creste și văi preafrumoase și sălbatice, toate acoperite cu păduri mari.”<footnote Vezi Paisie Velicikovski, „Autobiografia și Viețile unui stareț”,tr. de
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
de structurare repetitivă a frazei, menită să creeze un peisaj specific mai degrabă basmului, unde desprinderea de ordinar este posibilă, iar comuniunea cu transcedentalul imediată. Un episod de imagistică circumscrisă basmului este și vizita personajului la chilia lui Onufrie pustnicul. „Chilia lui se afla pe vârful muntelui aceluia, de la ea văzându-se până departe munții, creste și văi preafrumoase și sălbatice, toate acoperite cu păduri mari.”<footnote Vezi Paisie Velicikovski, „Autobiografia și Viețile unui stareț”,tr. de Elena Lința, Ed. Deisis
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
text, și sugerând direct o conotație sărbătorească indusă de prezența sa în mediul care îl găzduiește. În afară de starețul Vasilie, autorul se orientează mai mult spre zugrăvirea unor portrete de călugări, care deși membri ai obștii acestor schituri, trăiau totuși în chilii izolate, departe de ceilalți frați, gospodărinduse complet singuri și coborând la schit, pentru participarea la slujbă, doar Duminicile sau la sărbătorile mari de peste an. Personajul pricipal, Platon, pare fascinat de putera psihică a acestor oameni, capabili să-și traiască întreaga
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
footnote> Și în primii ani de monahism, cei doi au un comportament aproape identic: amândoi își caută un părinte duhovnicesc, apoi renunță la viața de obște pentru a trăi în schimnicie, călugărul Paisie la Muntele Athos, iar părintele Serghi, în chilia lui Ilarion, lângă mănăstirea din Tambino. Nu vor avea însă prea multă vreme parte de isihia atât de dorită, căci spre ei se îndreaptă un râu de oameni: monahi dorind să le devină ucenici, laici cerând povață, binecuvântări și chiar
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
dorită, căci spre ei se îndreaptă un râu de oameni: monahi dorind să le devină ucenici, laici cerând povață, binecuvântări și chiar tămăduiri. Atât la Athos, cât și la Tambino, în jurul celor doi schimnici deveniți celebri se construiește o lume: chilii pentru ucenici, o biserică, bucătărie și încăperi pentru pelerini. Căutarea lui Dumnezeu nu mai are loc în izolarea deplină a rugăciunii solitare, ci între oameni, între problemele aparent mărunte ale unei lumi deifuge. Cei doi Părinți își iau ca ancoră
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
păstrează nici un exemplar, o a doua și o a treia, apărute la Kazan, în 1881 și 1884. În 1891 însă, la moartea Bătrânului Ambrozie de la Optina, devenit mai târziu, Sfântul Ambrozie de la Optina, ucenicii acestuia găsesc printre hârtiile rămase în chilia sa, alte trei texte, asemănătoare cu cele venite de la Athos, pe care le și fac publice în mediul mănăstiresc. Călugării de la Sfântul Serghie - Sfânta Treime hotărăsc publicarea lor și astfel, în 1911, văd lumina tiparului și aceste din urmă trei
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
văd pe Nicu Filipescu, care lupta cu un soldat, trăgând fiecare de pușcă! Lumea alerga în toate părțile, apoi un mare număr de vânători iese din Corpul de gardă și vânătoarea după civili începe prin curte. Mă refugiez pe culuarul chiliilor, fiindcă oricare trecea prin curte erea înhățat de soldați. D. advocat Haralambie Fundățeanu este bătut măr de soldați. Văd pe procurorul Petre Sfetescu ținut de guler de doi vânători și ghiontuit. Bietul procuror striga disperat, declinându-și calitatea, dar e
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
valea Jijiei și apoi consolidate și desăvârșite în școală. Am citit undeva un mesaj -metaforă, datorat vestitului regizor rus Andrei Tarkovski. Mesajul ar putea fi numit „al tenacității”. Cu multă vreme în urmă, pe un vârf de munte, într-o chilie, trăia un călugăr ortodox. Printre pietrele de pe munte creștea un pom, care, datorită lipsei de apă, s-a uscat. Călugărul avea un ucenic. Ca exercițiu de asceză, bătrânul călugăr i-a cerut ucenicului său să ude pomul uscat. Și ucenicul
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
socialistă bucureșteană, îmboldită de începuturile socialiste de la Iași, n-a început nici din pătura muncitoare, nici din cauza mizeriei lumii lucrătoare, ci din spitale. După discuțiuni asupra organizării noastre în grup socialist, suntem convocați în altă seară într una din întunecoasele chilii ale vechiului spital Colțea. Ni se anunță o mare noutate: un nihilist rus din cei mai de frunte va fi printre noi. Când s-a înserat, ne-am strecurat ca umbrele pe sub turnul Colței și ne-am întrunit vreo 15
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
I. Zamfirescu la filozofie, preotul Nicolae Popescu la educația religioasă etc. Clasa Marelui Voievod Mihai a funcționat în anii 1938-1940, mai întâi în vechea locuință de serviciu a unuia dintre medicii Casei Regale, aflată în str. Câmpineanu, și apoi în chiliile Mânăstirii Cotroceni. Lecțiile se desfășurau în localul școlii, dar se practicau și așa-numitele „ieșiri pe teren”, la Tipografia „Cultura Națională”, la Biblioteca Academiei Române, la Muzeul Satului, la Palatul de Justiție etc. La „ieșirile pe teren’, în ceea ce astăzi numim
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
trimite bucurie cerească prin Îngeri și sfinți. Iar oamenii duhovnicești care au legături cu Îngerii și cu sfinții sunt prieteni și cu animalele sălbatice și cu păsările cerului, precum era și Bătrânul Trifon. Odată, preacuviosul Ioasaf, un călugăr Îmbunătățit de la Chilia pictorilor Ioasafei, a găzduit cu avraamica lui iubire de străini niște mireni, care deși s-au simțit bine, după aceea din păcate, s-au smintit, crezând că monahii o duc bine. Atunci bătrânul Ioasaf a considerat că este bine să
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
era aproape În Întregime dărâmată și intra apă În ea prin toate părțile, numai un colț era puțin mai uscat, unde avea niște paturi zdrențuite. Locul unde stătea semăna mai mult cu un cuib de vulturi iar nu cu o chilie de pustnic. Atunci l-am Întrebat pe bătrân. Cum poți să stai aici? Toată chilia este spartă și intră Înăuntru ploile și vânturile. Bre, eu stau În celalalt colț, mi-a răspuns arătându-mi cuibul său. Din pricina multei umezeli a
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
colț era puțin mai uscat, unde avea niște paturi zdrențuite. Locul unde stătea semăna mai mult cu un cuib de vulturi iar nu cu o chilie de pustnic. Atunci l-am Întrebat pe bătrân. Cum poți să stai aici? Toată chilia este spartă și intră Înăuntru ploile și vânturile. Bre, eu stau În celalalt colț, mi-a răspuns arătându-mi cuibul său. Din pricina multei umezeli a chiliei, a vârstei sale Înaintate, precum și a obișnuinței lui de a mânca tot felul de
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
de pustnic. Atunci l-am Întrebat pe bătrân. Cum poți să stai aici? Toată chilia este spartă și intră Înăuntru ploile și vânturile. Bre, eu stau În celalalt colț, mi-a răspuns arătându-mi cuibul său. Din pricina multei umezeli a chiliei, a vârstei sale Înaintate, precum și a obișnuinței lui de a mânca tot felul de buruieni pe care le găsea primprejur, sărmanul bătrânel avea probleme de sănătate. Cu toate acestea, atletul lui Hristos, Trifon, Întru toate prăznuia și astfel simțea bucuria
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
plătiți Împărătește pentru această treabă ingrată Încărcau hoiturile Învinețite În căruțe și le Îngropau Într-un loc pustiu, al cărui nume stârnea fiori. Când fața frumoasă a lui Hermann se acoperi de buboaiele acelea hidoase, Simeon Îl ascunse Într-o chilie din fundul curții. Nimeni nu știu că zace acolo. Din când În când pietrarul se strecura la el, Îi umezea buzele arse cu apă și-i ștergea sudoarea de pe fruntea Încinsă, pe care moartea Își pusese deja pecetea. Gândul c-
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]