3,274 matches
-
făcea prin luna iunie când vremea se mai Încălzea și În zona alpină. Până prin octombrie lâna trebuia să crească la loc, pentru că fără această blană oile nu puteau ierna. Spălatul și uscatul lânii se făcea Încă din timpul verii. Acum ciobanii rânduiau familiile să și ia brânza și urda care li se cuvenea (șase kilograme de brânză și un kilogram de urdă de fiecare oaie). Pusă În bărbânțe (putini) câte șaptezeci-optzeci kilograme, ea asigura o parte din hrana familiei până la Începutul
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
acum măsuri din timp și se Întorceau acasă cu bine, astfel că nevestele lor, la Întoarcerea bărbaților, Își luau o povară de pe suflet și acum aveau făina necesară pentru pâine până În primăvară. Între timp era sama oilor. Cu alte cuvinte, ciobanii trebuiau să dea samă de numărul lor de-o vară: câte oi au mâncat lupii și câte au mâncat ei, dacă brânza a fost bună și de multe altele. Sama oilor se termina de obicei cu o petrecere cu lăutari
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
o vară: câte oi au mâncat lupii și câte au mâncat ei, dacă brânza a fost bună și de multe altele. Sama oilor se termina de obicei cu o petrecere cu lăutari, cu mâncăruri și băutură. În anul următor aceiași ciobani urcau cu oile la munte. De obicei cu această petrecere se terminau muncile de toamnă. De acum putea să vină iarna. Și nici nu mai Întârzia mult, cu câteva zile Înainte de sfârșitul lunii noiembrie venea deja vifornița. Sătenii nu mai
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
lupte cu dihăniile. Ceilalți din cartier de seama lui Îi purtau respect și teamă. Acolo, În munte, la stână atacase odată un miel pe care Îl sfâșiase. Probabil că se jucase pe lângă troaca lui cu lături. Constatând fapta lui mișelească, ciobanii l-au bătut rău de tot cu bâtele cele mari În care stau ei rezemați pe câmp când păzesc oile, să i fărâme oasele și nu alta. Apoi nu l-au mai lăsat să se apropie de troaca din care
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
bucurie lăudă pe Dumnezeu cu glas tare, zicând: O, Preabunule Părinte, dacă un om ar putea să-Ți răsplătească pentru ceva, cu câtă plăcere și bucurie aș voi să-Ți dau toate avuțiile mele! Aceste cuvinte le auzi Ion, numit Ciobanul, și-i zise tânărului bogat: De la Dumnezeu de sus vine darul cel bun; dar într-acolo nu poți trimite nimic; Dumnezeu primește mulțumirea noastră prin locțiitorii Săi. Vino după mine! Tânărul urmă pe moșneagul cel credincios Ion Ciobanul și ajunseră
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
Ion, numit Ciobanul, și-i zise tânărului bogat: De la Dumnezeu de sus vine darul cel bun; dar într-acolo nu poți trimite nimic; Dumnezeu primește mulțumirea noastră prin locțiitorii Săi. Vino după mine! Tânărul urmă pe moșneagul cel credincios Ion Ciobanul și ajunseră la o casă sărăcăcioasă. Acolo era numai sărăcie și suferință. Tatăl zăcea bolnav, mama era fără o mână și se văitau că nu aveau o bucată de pâine nici măcar pentru copiii lor care plângeau de foame. Tânărul se
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
fericite), Andrei Oișteanu (din Gornistul cu vertebră de delfin), Daniel Vighi (din Însemnare despre anii din urmă), Viorel Marineasa, Gheorghe Schwartz, Maria-Luiza Cristescu, I. D. Sârbu, Petru Popescu, D. R. Popescu, Romulus Guga. În ce privește teatrul, în numărul 4/1970 apare Cameleonul ciobanului de Eugen Ionescu, în traducerea Marianei Șora. Cu texte dramatice mai sunt prezenți Pavel Bellu și Iosif Costinaș. Articolele, studiile, eseurile, traducerile vădesc tendința de recuperare a valorilor autentice, prin promovarea esteticului în defavoarea ideologicului, și dorința de a face joncțiune
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288580_a_289909]
-
a țării” și, deși a avut o existență efemeră, a reușit să găzduiască texte de calitate, aparținând unor autori consacrați sau unor tineri în curs de afirmare. Sunt de menționat, astfel, două sonete de Ion Pillat, povestirile Vreau să fiu cioban de Mihail Sorbul și Ovid de Vintilă Horia (probabil una dintre primele ipostaze ale unui personaj ce va fi reluat în romanul Dumnezeu s-a născut în exil), un fragment din romanul Babel Palace de Vintilă Corbul și traducerea dialogului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287453_a_288782]
-
simbolist belgian Émile Verhaeren), C. A. Rosetti (la centenarul nașterii sale) de Ion Th. Florescu. Textele rubricilor „Cronica rimată” (parodii și șarje amicale), „Oițe negre” și „Note politice” sunt scrise tot de Ion Th. Florescu, care semnează cu pseudonimul Bucur Ciobanul. Cugetări despre nerozie, un dicționar umoristic (Din dicționarul intelectualilor) dă Sofronie Ivanovici. Alți colaboratori: E. Sperantia, Caton Theodorian, George I. Stratulat, Radu Dragnea, G. Rotică, C. Râuleț, G. Gregorian, Nichifor Crainic, G. Talaz, Alexandrina Scurtu, Oreste, Mircea Rădulescu, D. Iov
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286081_a_287410]
-
Venind dinspre câmpia Mureșului, Apusenii sunt calcaroși, având aspectul unor turnuri și creneluri. Fenomenele carstice se întâlneau la tot pasul: peșteri, ponoare, ape subterane, râuri care apar și dispar. În Galda de Jos circula o poveste care spunea că un cioban ședea pe una din cele două culmi, numite Gemene, care se văd deasupra comunei Galda de Sus. Aceasta are o scobitură care pornește din vârf ca o fântână adâncă. Furat de dor, ciobanul și-a scăpat fluierul în fântâna muntelui
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
circula o poveste care spunea că un cioban ședea pe una din cele două culmi, numite Gemene, care se văd deasupra comunei Galda de Sus. Aceasta are o scobitură care pornește din vârf ca o fântână adâncă. Furat de dor, ciobanul și-a scăpat fluierul în fântâna muntelui. În primăvara următoare, fiind cu oile în lunca mlăștinoasă a Mureșului, a văzut într-un ochi de apă fluierul pierdut în inima muntelui. Cu bucurie a spus celor din sat că apele care
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
inconștient de actele pe care le săvârșește. Când i-a venit schimbul și i-a povestit, acesta voia să-l pedepsească pe student. Dar l am convins și pe el că pedeapsa ar putea să se întoarcă împotriva lui. Oltenașul, cioban din Mehedinți, de prin părțile Calafatului, avea un frate contabil la un CAP. El procura penicilină de la sârbi, pe care fratele lui o vindea în București medicilor. Depistat de securitate, a fost arestat, bătut și schingiuit ca să poată fi aflată
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
-o în anii de detenție. Decorul, lucrat în mare secret, fiind ajutat de unul din profesorii tineri din sat, Constantinescu, reprezenta un luminiș în care se întâlneau trei poteci ce coborau dintre munții cărunți, care constituiau fundalul scenei. Cei trei ciobani se întâlneau în poieniță; unul îngrijind de foc lângă troiță, ceilalți doi, în umbra unui tufiș, complotând împotriva lui. În surdină, în spatele copacilor, corul fredona balada în sunetul ușor ritmat al tălăngilor. Un flăcău, Gică Mareș, recita cadențat balada, realizând
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
se îndreptau spre ciobănașul care vorbea cu Miorița; când acesta se proiecta răstignit pe troiță, cei doi se prăbușeau spre el, prosternându-se la picioarele lui. Efectul a fost impresionant. La repetiția acestui din urmă moment fuseseră doar cei trei ciobani. De aceea, emoția era generală, a sălii și a realizatorilor. Singura apreciere, imediată, au fost lacrimile și suspinele întretăiate. Mi-am dat seama târziu că trebuie să trag cortina. După aceea au venit aplauzele. În comisia de notare împuternicitul cu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
sărutau mâna bătrânilor și a bărbaților care erau cunoscuți ca exemple de demnitate morală în comună. Pe la colțurile acoperișurilor erau așezate cruci lucrate din tablă sau turnate o dată cu țigla. Văzusem în copilărie și în Ciorani și în Sălciile, comune de ciobani transhumanți, și așa cred că era în toată țara, că oamenii nu ieșeau la câmp primăvara înainte de a face sfeștanie și a „boteza” și vitele, și carul, și plugul. Din grajd nu lipsea Icoana Sfântului Nicolae; nu pleca țăranul la
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Astarte, zeiță asiriană a iubirii și zămislirii, dar și a gloriei militare. Se susține chiar că faimoasa Semiramida ar fi fost fiica lui Astarte, care, la naștere, a fost abandonată pe un câmp, de unde a fost preluată și crescută de ciobani și porumbei. Crește mare și ajunge regină a Asiriei. Povestea spune că a pierdut o bătălie, fiind pe punctul de a fi ucisă de propriul fiu. Atunci se metamorfozează într-un porumbel și zboară cu stolul în Cipru. Această frumoasă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
curva satului etc., merii gard fructifer ai livezii, față și revers, iarbă-arătură, restul pomilor participări punctuale, lăstăriș, porumb ogoare, locuri lăsate la mila profesională, energeticianul a întins firele, polițistul a închis centrul coercitiv, zidurile și cazarma, adunați la biserică țăranul, ciobanul, pădurarul, Tîrgu Ocna tei la gară, curți, case, recombinate în locuințe bloc, stația Saline intrîndul între versanți spre Slănic-Moldova, stînci din albia Trotușului, viaduct, tunel, pod, deschidere în Depresiunea Comănești, țară de sus, din șosea păduri, conducte groase spre rafinărie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ardelenești, mai mult decît Sofia Vicoveanca! și de moroșeni sînt bune, răsună în vagon, priviri furișate pe după geamuri, și Gheorghe Leșe! oile mi le-am cumpărat de cîrlani, de la Sibiu, baza oieritului! elemente tehnice, de ce sînt superioare albinelor moldovenești, am ciobani, îi fac oameni, i-am și însurat, văd dinainte cine rămîne și cine pleacă după două săptămîni! în armată 20 de ani, la început soldat grănicer la Valea lui Mihai, îi cîntam și comandantului, așa am scăpat de batalionul disciplinar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
acoperă răutatea negurilor, au năpădit vătuite primul rînd de versanți, ține de flancgardă șoseaua cu mobilele ei, răgaz de vale largă, camuflaj cenușiu deasupra, liberi de cuiburile de mitralieră ale clădirilor, cuiburi de vipere, pe miriște oile tunse, patriile jupuite, ciobanul între ele în categoria întîi de risc de trăsnet, INTERVENȚIE ÎN TEXT Eclipsă parțială de soare, miercuri, 29 martie 2006, ora 13,40, la bibliotecă. SFÎRȘITUL INTERVENȚIEI ÎN TEXT Teiuș călătorii în compartiment, în loc de carte lectura, banala reacție incompletă la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
doua piatră kilometrică, morminte pîlcuri în cimitir, "Chețani, județul Mureș" baza de recepție cereale, dezafectată, pîrîul Grindeni Grindeni 7 km, cioara în par linear algoritmul fragmentării, l-am simțit pe sat, igiena penelor, Gligorești s-a pierdut trecerea pe apă, ciobanul atîrnă din subțirimea ciomagului, mormanele de oi ceață mîncînd zăpada, halta Lunca Mureș pui de nuc pe șanț, în rînd răsădite sălcii, unitatea de specie luncă, varietatea Cîmpul Cîrtițelor, pe mărimi, relație cu CF 300 km 433, intră cu personalul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
afară! scoală, că e trecut Teiușul! Boju, du-te-n p... mea că m-ai trezit! studenta Delia, dă-ți picioarele de acolo, sugi p...! "Antena 1", hai mai încolo, găsim noi loc, doar avem bilete! eu am relații, răcoare, ciobanul înșurubat în mițele veacului, km 478+9 la stîlp, stația Tunel, fotografie de grup sub streașina ogor în ceața culorii, tunel descendent, țuguie sub culme, echilibrul fugii devale, km 484, am schimbat vreo șase trolee, la Alba Iulia ne-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
lîngă nevastă-mea, eu mă duc lîngă nevastă-mea, acolo! măi omule, eu am doi, să-ți trăiască, știu că ești un băiat foarte bun, lasă! cine-i mai bătrîn îți dă o povață bună, ce sînt eu de meserie, cioban! foarte bine, că n-ai să ajungi ca Gigi Becali! unde-i doamna? sărut mîna doamnă, sărut mîna matale! băi, eu am doi băieței, să-ți trăiască! nu, pîn' la Bîrlad, dacă bea doamna o gură, dacă bea doamna o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
eu, unu-altu', conținutul vorbirii este vorbirea și duce mesajul, treaba lui, facă ce vrea! mă rog, fii mata sănătos, să-ți trăiască credința, lasă-mă să călătoresc în legea mea! halta Rateș-Cuza, noi sîntem călători egali, ai zis că ești cioban, cioban îi tata! păi nu mă interesează pe mine, poți să fii și ministrul transporturilor, eu călătoresc de la pînă la, la a cîta cobori? cinstit și lăutărește! Costel Corduneanu, gata, s-o terminat cu ei, nu mă iei pe mine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
unu-altu', conținutul vorbirii este vorbirea și duce mesajul, treaba lui, facă ce vrea! mă rog, fii mata sănătos, să-ți trăiască credința, lasă-mă să călătoresc în legea mea! halta Rateș-Cuza, noi sîntem călători egali, ai zis că ești cioban, cioban îi tata! păi nu mă interesează pe mine, poți să fii și ministrul transporturilor, eu călătoresc de la pînă la, la a cîta cobori? cinstit și lăutărește! Costel Corduneanu, gata, s-o terminat cu ei, nu mă iei pe mine cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
reliefată de B. în definirea celor despre care scrie fiind dârzenia în apărarea limbii, a tradițiilor și credinței românilor. Cel mai amplu portret, o micromonografie, este conținut de volumul Dr. Alexandru Bogdan (1926), consacrat unui strălucit intelectual transilvănean. În Disprețuiții „ciobani valahi” (1944), este evocat curajosul țăran Nicolae Oprea, care, în timpul a trei călătorii întreprinse la Viena, a apărat, cum s-a priceput, ortodoxia în fața oficialilor habsburgici. În descendența demersului lui Titu Maiorescu din Limba română în jurnalele din Austria, B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285601_a_286930]