3,759 matches
-
În rândul propriei generații (apud Preel, 2000, 67). O prezentare critică a studiilor lui Le Play și a elevilor săi (Thourville, Demolins, de Rousiers, Pinot, ș.a.) referitoare la structurile de rudenie și la tipurile de comunități familiale pe care le circumscriu a fost realizată În 1994 de către Ilie Bădescu În Istoria sociologiei perioada marilor sisteme (1994, 101-159). În cadrul unei reflexii asupra istoriei, a memoriei colective și a timpului social, generație este un termen polisemantic (polisemia este dată de rădăcina sa greacă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
, revistă apărută la Sighetu Marmației, lunar, din mai 1926 până în iulie 1929, sub redacția lui Vasile Terente. Articolul-program, semnat de redactor, anunță doar noua prezență în peisajul publicistic, în timp ce în Renașterea unei categorii etico-sociale: idealismul (2-3/1926), Marin Dragnea circumscrie mult mai precis idealurile revistei: „Din punct de vedere literar vom merge pe cărările luminoase ale înaintașilor. Căci noi luăm de model în avântul nostru cărturăresc pe Eminescu, Alecsandri, Coșbuc, Cerna, Duiliu Zamfirescu etc. Suntem tradiționaliști ca doctrină estetică, fiindcă
PAGINI CULTURALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288610_a_289939]
-
unele configurând minuțioase studii de caz) și de cartografiere a macrostructurilor epice. Dar, suspendând raportarea la contextul istorico-literar, O. ratează în mare măsură șansa de a da prima sinteză de anvergură asupra prozei optzeciste. Justă în esență, ideea de a circumscrie proza generației sale cu ajutorul conceptelor liminalitate și transgresiune este în același timp insuficientă pentru a identifica specificul paradigmei, de vreme ce contururile formulei se pierd în tabloul general al postmodernismului. Dar numele lui O. se asociază mai ales romanului Coaja lucrurilor sau
OŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288598_a_289927]
-
etapă proletcultistă se înscrie și miniantologia de „versuri populare” Plugarii cântă Republica Populară (1948), pe care „culegătorul” o prefațează ditirambic. După o tăcere de peste un deceniu, P. reapare ca „poet angajat” cu volumul Umanitas (1962), dedicat „memoriei lui Camil Petrescu”. Circumscrise comandamentelor ideologice ale vremii, versurile din această carte se declară manifest, în cicluri cu titluri explicite, un omagiu adus gândirii iscoditoare și îndrăznețe, rațiunii și conștiinței „omului de tip nou”. Iubirea iubirilor (1964) este închinat „amintirii lui Alexandru Sahia” și
PAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288643_a_289972]
-
structural realist și cu rol edifiant, subordonat unui mesaj moral. Eseistica lui P. privește trei domenii, ilustrate cu intensitate diferită. Primul, abordat în tinerețe, este cel al comentariului de artă plastică. Al doilea, frecventat consecvent o periodă de timp, este circumscris culturii sud-americane: Introducere în literatura Americii Latine (1965), Schițe pentru un portret al Americii Latine (1966), Scriitori latino-americani (1966), Nepoții șarpelui cu pene (1967), Profiluri hispano-americane contemporane (1968), Individualitatea literaturii latino-americane (1973), precum și Antologia literaturii precolumbiene (1973; Premiul Asociației Scriitorilor
PACURARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288604_a_289933]
-
să ocolească schematismele din romanele și povestirile de tinerețe, marcate de cerințe educaționale și uneori chiar pigmentate ideologic. Romanul Marea bătălie de la Iazul Mic (1953) condensează un întreg repertoriu de motive literare specifice genului, într-un timp și spațiu bine circumscrise în interiorul unui cotidian ușor idealizat, sub semnul confruntării dintre forțele binelui și răului la nivelul microcosmosului infantil, cu întregu-i cortegiu de virtuți educative. Încă și mai puternic ideologizat apare următorul roman, Cartea cu ochi albaștri (1959), narând experiențele dureroase ale
PANCU-IASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288653_a_289982]
-
XXI va fi dominat de țări asiatice, întrucât centrul de greutate al celei de-a doua modernități s-ar muta încet și sigur din Occidentul european sau din America de Nord; alții, dimpotrivă, consideră că procesele fundamentale ale modernității actuale ar fi circumscrise globalizării tot mai accentuate. Demonstrația mea nu se aventurează însă în speculații geopolitice și nici nu pariază pe forța implacabilă a unei globalizări evolutive ce ar înlătura statul național de pe scena istorică. Teza generală și cea derivată admise ca referințe
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
evolutive ce ar înlătura statul național de pe scena istorică. Teza generală și cea derivată admise ca referințe ale demonstrației ce urmează au un set de implicații importante: a) în prezent, ne confruntăm pretutindeni cu schimbări rapide și radicale care sunt circumscrise în continuare modernității; b) de la sfârșitul secolului XX, societățile europene au intrat într-un nou stadiu al modernității, în care accentul este pus pe reflexivitate, în vederea modernizării modernității însăși; c) matricii referențiale a principiilor modernității îi corespund structuri instituționale care
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ales prin sociologia comprehensivă a acțiunii inițiate de Max Weber. Holismului societal i s-a opus individualismul metodologic centrat pe acțiunea individuală saturată de semnificații. Numai că și abordările de tip weberian s-au restrâns la practicile și dezvoltările sociale circumscrise național și chiar comunitar. Singularitatea sau particularismul fiecărei societăți concrete au rămas dominante. Societatea identificată de sociologii clasici cu cadrul teritorial și identitar al statului național și cu un sistem clar delimitat în timp și spațiu, ce ar dispune de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
comunități culturale, etnice, corporatiste, politice diverse, care dau glas identităților diferențial multiplicate ale lor, neomogen agregate și mereu reconstruite, îngreunând astfel funcția de intermediere a guvernului. Comunitarismul și globalismul se prind într-un schimb reciproc de influențe și cristalizări care circumscriu multe dintre mesajele noii societăți în dezvoltare. Tranziția spre această societate (și economie), pe care unii o consideră de tip „post” (postmaterialistă, postindustrială, postmodernă), pe când alții o definesc pur și simplu ca fiind a cunoașterii, prin factorii care sunt implicați
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cunoaștere socială, în special a celei produse de Iluminism, printr-o „metanarațiune” care implică o „filozofie a istoriei”. Tot astfel, orice judecată de valoare asupra schimbărilor asociate unei tranziții se face luând ca referință acel set de criterii „metanarative” care circumscriu direcția tacit sau explicit dorită și ipostaziată a constituirii și/sau a devenirii sociale. Legitimitatea judecății de valoare nu ține de caracteristicile sau natura schimbărilor evaluate, ci de tipurile de criterii ipostaziate. De exemplu, schimbările corespunzătoare tranziției noastre postcomuniste sunt
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
consacrate diferă însă de la o societate la alta. În acest sens, putem vorbi despre tranziții de configurare în cadrul unei tranziții tendențiale. Trecerea de la societatea tradițională la cea modernă (industrială) sau trecerea de la cea industrială (modernă) la societatea postindustrială (postmodernă) sunt circumscrise, fiecare în mod distinct, unei tranziții tendențiale ce corespunde timpului istoric al modernității. Aceasta înseamnă că mișcarea socială către formele constitutive ale societății moderne este tendința dominantă, definitorie, a tranziției de la societatea tradițională la cea modernă. Configurarea formelor reprezentative ale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
referă cei doi autori la ideea iluministă a „cuceririi și stăpânirii naturii pentru a o pune în slujba umanității”. În virtutea aplicării acestei idei, științele naturii și cele tehnice s-au dezvoltat rapid și au adus o mulțime de beneficii, toate circumscrise societății industriale. Totuși, acestea au avut și alte consecințe. Pe lângă amenințările, pericolele sau hazardele generatoare de riscuri naturale, pe care într-o formă sau alta și într-o proporție mai mare sau mai mică au ajuns să le anticipeze și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
care ne confruntăm. Pe de altă parte, calitatea vieții acționează ea însăși ca o variabilă independentă de care depind modurile de abordare a factorilor ce o influențează. Rezultă o cauzare circulară în care individul, gradul de individualizare și traiectoriile individualizării circumscriu modurile specifice de configurare și consacrare ale calității vieții. De exemplu, în condițiile în care calitatea vieții nu a atins încă pragurile de satisfacere extinsă a nevoilor materiale ale vieții, iar inegalitățile economice induc polarizări sociale pregnante, este foarte probabil
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
societăți holiste. Întrucât analiza instituțională propusă este focalizată pe actorii individuali, referirile la familie și la relațiile de gen mi s-au părut indispensabile. Viața noastră cotidiană se desfășoară în cea mai mare parte în funcție de ocupație și familie. Ocupația este circumscrisă structurii sociale, familia, oricât ar fi de dependentă de structura socială, este spațiul privilegiat al vieții private. Nu cred că putem da seama de procesele și configurările modernității pe care o trăim fără a ne referi la modul în care
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
individuală și cea socială au fost structurate în perioada societății industriale în funcție de coordonate specifice. Ocupația, venitul și clasa socială, locul de muncă (în organizații sau corporații), familia și rezidența (în comunități rurale, periurbane sau urbane) erau coordonatele esențiale. Ele au circumscris spațiul social în care s-au construit strategiile și stilurile de viață în comunități. Aceste strategii de viață au fost orientate de către cei mai mulți indivizi către căutarea propriei identități prin practicarea unei ocupații în organizații sau corporații, prin întemeierea unei familii
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
să facă superfluă orice comparație. Diferențele existente și induse de timpul dezvoltării sunt compensate de ritmurile și direcțiile dezvoltării, astfel că putem detecta decalaje, dar și anticipări, divergențe, dar și convergențe. Dincolo de variații, care oricum sunt inevitabile în spațiile sociale circumscrise cultural, geografic și istoric, mi se pare important să identificăm, atunci când este posibil, și elemente comune. Este ceea ce voi face în continuare prin explorarea formelor de individualizare din societatea noastră și a celor de construcție a identităților și strategiilor de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
administrație care devenea cu atât mai puternică, cu cât guvernarea politică se autonomiza și trebuia să știe și să ordoneze pe cei care se aflau în spațiul său de jurisdicție. În sfârșit, Biserica ținea evidența nașterilor și căsătoriilor pentru a circumscrie mai bine aria de influență; prin registrele parohiale, anticipau statul civil și cetățenia de mai târziu. Toate acestea consacră identitatea de hârtie sau actele de identitate, adică acele documente care atestau existența civilă a unei individualități. De la informații privind locul
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
poate fi mereu reinventată. Toate acestea relevă însă doar un nivel substanțialist al acelei identități de hârtie care este încă departe de identitatea de astăzi construită reflexiv de fiecare. De acum, va trebui să o prospectăm pe aceasta. Identitatea este circumscrisă din două dimensiuni contradictorii. Prima este a stabilității, permanenței, totalității și singularității. Cineva este cine este și rămâne astfel măcar pentru o perioadă determinată, pentru a nu se confunda cu alții și pentru a-și aserta diferența și distincția. Această
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în Franța sau Bismark în Germania, care au încercat să schimbe profilul universității pentru a o face mai puternic ancorată în realitățile constructive ale epocii, discursul despre universitate și funcțiile ei încă rămăsese, chiar și în secolul al XIX-lea, circumscris de aceiași termeni specifici abordărilor romantice și umaniste. Abia odată cu începutul secolului XX, schimbările din diviziunea muncii și a cunoașterii, odată cu expansiunea birocrației de stat și a capitalismului european și mai ales odată cu creșterea influențelor americane într-un spațiu al
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
rezultate ale învățării, ci și în profituri sau în competitivitate instituțională? Cum să multiplici fără încetare numărul de diplome universitare, inclusiv în domenii care până de curând nu aveau nici un loc în alma mater, fără a mai reuși apoi să circumscrii cu precizie elitele cunoașterii și maeștrii tehnologiilor? Poate că un anumit mod de a răspunde la astfel de întrebări ar coincide pentru unii cu accederea în lumea așa-zisei „industrii a educației”, dar pentru alții ar semnifica pur și simplu
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Sebastian, Petre Pandrea, N. Steinhardt). Alte studii, despre autori clasici (Duiliu Zamfirescu) sau contemporani (Cezar Ivănescu, Iosif Naghiu) îi rețin atenția în Dicționarul scriitorilor români (coordonat de Marian Papahagi, Aurel Sasu, Mircea Zaciu). În preambulul la Scriitorincul, căutând să-și circumscrie personalitatea, autorul se întreabă asupra preocupărilor ce ar defini-o: „Istoric literar sau critic de întâmpinare? Traducător, editor sau eseist cu veleități de one man show? Eminescolog, caragiolog, cioranolog, ionescolog ori simplu gazetar?” Răspunsul îl găsește în alcătuirea polimorfă a
MIHAILESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288128_a_289457]
-
în fapt ultima lui cucerire, îi dă peste cap tot planul. Femeia se sinucide, iar Manaru, în degringoladă și fără repere interioare, îl va omorî, inutil, pe Ramură, amantul soției sale, după care se predă poliției. Mecanismele psihologiei obsesionale sunt circumscrise cu finețe analitică și cu acuitate a observației. Tema păcatului ce trebuie ispășit, prezentă în mai multe din nuvele, este abordată interesant și persuasiv în Troița. Iarna, pe un ger atroce, dascălul Pălălaie împreună cu doi soldați încearcă să se încălzească
MIHAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288116_a_289445]
-
poticneală” în elanul sincer al credinței nu sunt culorile pestrițe ale hainelor norodului, haosul imprevizibil al atâtor slujbe de cartier și poate nici kitsch-ul debordant al „artei populare” din biserică 1. Acestea sunt slăbiciuni sau mostre de ignoranță care circumscriu nu doar ortodoxia, ci întregul fenomen religios postcomunist. Sunt inerții sau handicapuri culturale pe care un elementar studiu de psihologie a maselor le poate explica. Altele sunt necazurile. Smintelile, persistente cum sunt, vin chiar de la forurile conducătoare ale Bisericii. Nici
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
această rută, țiganii vor ajunge și în Rusia unde, către a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, țarina Ecaterina a II-a le deschide poarta către emanicipare. Acest scurt tur de orizont confirmă faptul că, departe de a fi circumscriși în perimetrul românesc, țiganii - cu toate cele bune și rele ale lor - sunt zestrea Europei comune. Pe acolo pe unde au trecut, ei au contribuit la dezvoltarea unei arte inconfundabile. De la stilul flamenco născut în Andaluzia (cunoscut nouă astăzi prin
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]