2,726 matches
-
Score 250 Ec -0,02%(0,2 l/ha) Numărul de tratamente în pepiniere ajunge la 12-16, în plantațiile tinere la 8-10, iar în cele pe rod până la 6. O măsură preventivă de perspectivă constă în selecționarea de soiuri de cireș rezistente la atacul acestei ciuperci. Ciuruirea frunzelor de cireș și vișin Stigmina carpophilla Boala este mai răspândită pe cireș decât pe vișin. Atacul poate lua un caracter grav în primăverile și verile ploioase prin distrugerea frunzelor, a fructelor și ramurilor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Numărul de tratamente în pepiniere ajunge la 12-16, în plantațiile tinere la 8-10, iar în cele pe rod până la 6. O măsură preventivă de perspectivă constă în selecționarea de soiuri de cireș rezistente la atacul acestei ciuperci. Ciuruirea frunzelor de cireș și vișin Stigmina carpophilla Boala este mai răspândită pe cireș decât pe vișin. Atacul poate lua un caracter grav în primăverile și verile ploioase prin distrugerea frunzelor, a fructelor și ramurilor. Simptomele și combaterea agentului patogen au fost prezentate la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
tinere la 8-10, iar în cele pe rod până la 6. O măsură preventivă de perspectivă constă în selecționarea de soiuri de cireș rezistente la atacul acestei ciuperci. Ciuruirea frunzelor de cireș și vișin Stigmina carpophilla Boala este mai răspândită pe cireș decât pe vișin. Atacul poate lua un caracter grav în primăverile și verile ploioase prin distrugerea frunzelor, a fructelor și ramurilor. Simptomele și combaterea agentului patogen au fost prezentate la bolile piersicului sub numele de ciuruirea frunzelor la pomii sâmburoși
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Boli produse de ciuperci 11.5.3. Fusarioza la freesia Fusarium oxysporum f.sp. gladioli (vezi 4.1.10.) 11.6. Bolile trandafirului Viroze 11.6.1. Mozaicul galben al trandafirului Cherry necrotic ringspot virus virusul pătării inelare necrotice a cireșului (vezi 9.6.1.). Simptome. Trandafirii virotici prezintă frunze cu pete și inele de decolorare verzui, galbene sau albe. În cazul infecțiilor grave, la soiurile sensibile, apar benzi clorotice în lungul nervurilor, iar foliolele se deformează. Bobocii sunt mai slab
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cu piesa Coroană pentru Doja (montată la Teatrul Național din Timișoara, stagiunea 1972-1973, și la Televiziunea Română, 1972), urmat de reprezentarea și a altor piese: Appassionata (Teatrul Național din Timișoara, stagiunea 1974-1975; Teatrul de Stat din Oradea, stagiunea 1975-1976), Turnul de cireș (Teatrul de Nord din Satu-Mare, stagiunea 1976-1977), Tentația (Teatrul Național din Timișoara, stagiunea 1983-1984; Teatrul Național din Cluj-Napoca, stagiunea 1984-1985). În 1989, volumul Tentația. Coroană pentru Doja adună o bună parte din dramaturgia lui A., a cărei temă predilectă este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285432_a_286761]
-
să i se spună o poveste. Procurorul se apucă de improvizat: „A fost odată un rege bătrân... și trăia regele nostru într-un castel de cleștar... iar castelul, frățioare, se înălța în mijlocul unei grădini uriașe, unde creșteau portocali, peri și cireși”... și urma înșiruirea de nenumărate minunății. „Bătrânul împărat avea un singur fecior, moștenitor al împărăției lui, un băiat mic... cum ești tu. Și era un copil bun... dar avea un singur păcat: fuma!” Apoi, după ce lungește o vreme povestirea Evgheni
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Evgheni Petrovici încheie: „Din pricina fumatului, prințișorul se îmbolnăvi de piept și muri când împlini 20 de ani, iar bătrânul bolnav rămase fără nici un sprijin... și veniră dușmanii, uciseseră pe împărat și dărâmară castelul. Nu mai sunt în grădina lui nici cireși, nici păsări și nici clopoței”. Pe Serioja povestea îl tulbură grozav... și dintr-odată spuse cu glas tremurător: „N-o să mai fumez niciodată!”. Felul în care face acum această făgăduială e o dovadă sigură că, în sfârșit, acțiunea pedagogică și-
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Revista copiilor și tinerimii”, „Neamul românesc literar”, „Vieața nouă”, „Solia”, „Adevărul literar și artistic”, „Lumina literară”, „Arta”, „Rampa”, „Flacăra”, „Căminul nostru”, „Scena”, „Viitorul” ș.a. În 1909 publică primul volum de versuri, În umbra iubirii, urmat de Poezii (1911), Himera (1914), Cireșul înflorit (1916). A murit foarte tânăr, de tuberculoză. În poezia lui O. se identifică tatonările specifice unui moment de trecere de la tradiționalism la un așa-zis modernism ponderat, rezonanțe eminesciene, macedonskiene și, posibil, bacoviene întâlnindu-se într-o creație poetică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288570_a_289899]
-
unor clasici ai literaturii universale: Ovidiu, Ronsard, Goethe, Schiller, Byron, Lamartine, Heine, Baudelaire, Edmond Rostand ș.a. În volum a publicat doar versiunea la Hermann și Dorothea de Goethe. SCRIERI: În umbra iubirii, București, 1909; Poezii, București, 1911; Himera, București, 1914; Cireșul înflorit, București, 1916; Zile de purpură (în colaborare cu Ion I. Pavelescu), București, [1916]. Traduceri: Goethe, Hermann și Dorothea, București, 1912. Repere bibliografice: Ion Scurtu, Talent și modestie - un poet rar: d. Oreste, „Seara”, 1911, 512; George I. Stratulat, Un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288570_a_289899]
-
rar: d. Oreste, „Seara”, 1911, 512; George I. Stratulat, Un mare clasic, „Biblioteca modernă”, 1911, 9-11; G. Bogdan-Duică, „Poezii”, „Românul”, 1912, 88; A. Naum, „Poezii”, AAR, memoriile secțiunii literare, t. XXXIV, 1911-1912; Ion Foti, „Himera”, UVR, 1915, 2; Mihail Săulescu, „Cireșul înflorit”, RP, 1916, 209; Dragoș Protopopescu, „Cireșul înflorit”, „Naționalul”, 1916, 149; Al. T. Stamatiad, Poetul Oreste, „România”, 1918, 319; Chendi, Schițe, 101-105; Lovinescu, Scrieri, IV, 517-518; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 225-227; George I. Stratulat, Morminte părăsite și cărți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288570_a_289899]
-
I. Stratulat, Un mare clasic, „Biblioteca modernă”, 1911, 9-11; G. Bogdan-Duică, „Poezii”, „Românul”, 1912, 88; A. Naum, „Poezii”, AAR, memoriile secțiunii literare, t. XXXIV, 1911-1912; Ion Foti, „Himera”, UVR, 1915, 2; Mihail Săulescu, „Cireșul înflorit”, RP, 1916, 209; Dragoș Protopopescu, „Cireșul înflorit”, „Naționalul”, 1916, 149; Al. T. Stamatiad, Poetul Oreste, „România”, 1918, 319; Chendi, Schițe, 101-105; Lovinescu, Scrieri, IV, 517-518; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 225-227; George I. Stratulat, Morminte părăsite și cărți uitate, RP, 1928, 3103; Iorga, Ist. lit.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288570_a_289899]
-
Cercetări și Încercări în Construcții. A lăsat numeroase manuscrise, o parte dintre ele fiind donate de familie Institutului de Filologie Română „A. Philippide” din Iași. Versuri și ample fragmente de jurnal au fost publicate între 1997 și 2002 de Lucia Cireș în „Literatură și artă” (Chișinău), „Revista română”, „Dacia literară” și „Timpul”. O seamă de aptitudini, setea de cultură și un dinamism rar au făcut ca N. să se găsească între fruntașii tinerei generații basarabene ivite către mijlocul anilor ’30 ai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288428_a_289757]
-
Nichifor Crainic, [„Furtuni pe Nistru”], G, 1944, 3; Scrisoare de la Gheorghe Cunescu. 1979, ADLTR, C-5; Scriitori de la „Viața Basarabiei”, îngr. Alexandru Burlacu și Alina Ciobanu, Chișinău, 1990, 93-94, 177-182, 284-292; Alexandru Darie, Mireasa de peste Prut, București, 1994, 112-119; Lucia Cireș, Un destin tragic și exemplar, RR, 1997, 1; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 136-137; Alexandru Burlacu, Literatura română din Basarabia. Anii 20-30, Chișinău, 2002, 104. V.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288428_a_289757]
-
valurile de pământ conectate la cuestele și la abrupturile cu excarpări, care realizau ranforsările intercetăți, precum cele de pe Dealul Ș anțurilor (com. Dagâța), de la Vadul Vejei (com. Țibana), "de pe marginea pădurii Țibăneștilor", de la Poiana de Sus (com. Țibana), de pe Dealul Cireș (com. Mădârjac), de pe Dealul Voineș tilor, dar și cele 23 de valuri de pământ de la Ș cheia etc.; movilele, care ajung la 10-30 m înălțime și conectate cu valuri de 50-100 m lungime și cca. 6 m înălțime, cum sunt
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
oferă posibilități de hrană. Lăsând lumina să pătrundă până la sol, pădurea de deal și câmpie îngăduie o vegetație abundentă și variată. „E plină pădurea românească de meri și peri sălbatici, apoi de corni, de scoruși, de aluni și nuci, de cireși sălbatici cu cireșe negre, și În multe locuri și de viță sălbatică sau lăuruscă”. Fructul fagului jirulare un sâmbure comestibil iar din ei se scotea mai înainte un ulei apreciat. Bureții, de fag sau vineți, mânătărcile sau hribii , gălbiorii sau
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Ist. Arh. "A.D.Xenopol", lași. 24.Chintă, C. (1888)Dicționar geografic al județului lași, S.G.R.R., București. 25.Chiriță, C. (1889)Dicționar geografic al județului Vaslui, S.G.R.R., București. 26.Cihodaru, C, Platan, Gh. (1980)Istoria orașului Iași, Ed. Junimea, Iași. 27.Cireș , P. (1963) Sfat în cumpăna nopții, Ed. Tineretului, București. 28.Ciulache, S. (1985)Climatele Pământului, Ed. Științifică și Enciclopedică, București. 29.Codrescu, Th. (1886)Uricariul sau Colecțiune de diferite acte care pot servi în istoria românilor, vol.III (Condica liuzilor
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Poeți ai expresionismului, îngr. și pref. Petre Stoica, București, 1971 (în colaborare); Haiku. Lirică niponă (secolele XVI-XX), I-V, pref. trad., București, 1974; Tanka-haiku. Antologie de poezie clasică japoneză, pref. Ion Acsan, București, 1981 (în colaborare cu Ion Acsan); Țara cireșilor în floare. Poezia Japoniei, București, 1995 (în colaborare cu Ion Acsan și Ioanichie Olteanu). Repere bibliografice: Edgar Papu, Perfecțiune dinainte atinsă, SXX, 1968, 9; Al. Covaci, Dan Constantinescu, „Unde”, F, 1969, 2; Gherghinescu Vania, Dan Constantinescu, „Unde”, AST, 1970, 6
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286369_a_287698]
-
fizic și a sălii de sport și sunt îmbrăcați invariabil în blugi, tricou, geacă de piele și pantofi de sport, de tip adidas, comozi. Unul dintre cei de aici purta atârnată în jurul gâtului o cruce destul de mare din lemn de cireș, vizibil expusă privirilor. Convingere personală sau accesoriu de „camuflaj”, util în practica meseriei pe teren ? Pe bordura înaltă de granit s-a așezat un vânzător de cute (pietre) de ascuțit coasa. Bărbatul este mic, slab, ascuțit, poartă pe cap o
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Dinu aproape alerga și a apucat pe cărarea care tăia pădurea de la sud la nord-est. Dorea, așa cum am spus, să nu întîlnească prea multă lume că și așa au cam ieșit vorbe că ei doi... Într-o poiană înconjurată de cireși falnici, Dinu vede o superbă căprioară. Aceasta parcă gemea abia auzit și se vedea că este cuprinsă de panică. Ar fi fugit, dar ceva parcă o reținea. Deși omul se apropia încet de superba creație a lui Dumnezeu, aceasta nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mira și ea că nu înțeleg care e procedura. Scriam într-o agendă. Tot timpul. Notam. Mâzgăleam. Din șase în șase ore, intra doamna Aduța să ne facă injecțiile. Era bună rău doamna Aduța, ce să ne mai dăm pe după cireș. Toți - și mai ales Marian - ne simțeam datori să comentăm, să nu lăsăm dubii asupra virilității noastre. Mi se scula de nu se putea când o vedeam cum înfige acul în curul lui Marian, apoi abia așteptam să-i simt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
cu care făceam naveta și-n fiecare dimineață întârzia de știi ce-i aia! Și-odată face, stai să mă rad. Păi, durează, mă! Nu durează! Numa-ndată! Că nu mă răzui! Și ia o lumânare, avea o oglindă lângă cireș, și-și pârlește câteva floace pe care le-avea el pe față. Știi cum? Așa, ca ne-lumea! Era un fel de competiție între ei. Cine toarnă cele mai mari minciuni. Pentru că, imediat după asta, Danny de Vito nu s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
băiat! cum vă spuneam. Veterinarul era un cap de familie respectabil. Nu-și lăsa odrasla pe mâna oricărui neavenit, care nu corespundea cu ideea lui despre ce înseamnă proză, Cultură înaltă. Câini plimbați, pipă, un birou impozant din lemn de cireș, somn după masă și costum de firmă care să miroasă a tutun fin. Dar atunci fi-sa a avut o reacție care a răzbunat orice replică a mea. Cât ai ei dezbăteau cu cine să mai încerce, scormoneau prin memorie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
cu Calea Mizilului. Pe Strada Magiei este o singură casă, atât de veche încât este îngropată pe jumătate în pământ. În fața căsuței, care are doar o ușă și două ochiuri de geam, sunt câțiva copaci sclerozați, doi pruni, jumătatea unui cireș bătrân și un gutui în care gutuile rămân galbene și frumoase, până le prinde zăpada. Nimeni nu le fură pentru că în această casă locuiește o bătrână ciudată, despre care lumea spune că ar fi vrăjitoare; de aceea, nimeni, nici un copil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
idioție; plângeam, solidar cu copăcelul torturat. Datorită eseului lui Fowles, Copacul, mi-am închipuit lunga viață de copac muiat de ploi, clătinat de vânturi, dormind în picioare sau visând cu fruntea argintată de lună. Mi-am amintit de spusele unui cireș din Blaga, copac veșnic prădat de cireșe. Spunea cireșul: "Stelele deasupra mea, n-are cine mi le lua". Mi-am adus aminte de mari personalități din istoria copacilor, de Gorunul lui Horea, de Teiul lui Eminescu, de Platanul lui Hipocrat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Fowles, Copacul, mi-am închipuit lunga viață de copac muiat de ploi, clătinat de vânturi, dormind în picioare sau visând cu fruntea argintată de lună. Mi-am amintit de spusele unui cireș din Blaga, copac veșnic prădat de cireșe. Spunea cireșul: "Stelele deasupra mea, n-are cine mi le lua". Mi-am adus aminte de mari personalități din istoria copacilor, de Gorunul lui Horea, de Teiul lui Eminescu, de Platanul lui Hipocrat... mi-am adus aminte de proletarii din lumea copacilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]