2,739 matches
-
cu beizadea Ștefan să-l învăț ce trebuie să știe un tânăr logodnic! Se înseninase. Discul știrbit al lunii - pentru că în urmă cu patru zile fusese lună plină -, ridicat binișor deasupra orizontului, lumina târgul Bucureștiului potopit de mireasma corcodușilor și cireșilor îmbobociți. Vodă, Ștefan și Turculeț, călări, străbăteau la pas mahalaua Bălăceanului. — Și ce legătură spuneai că este între domnia ta și starostele Turculeț de la Suceava? întrebă voievodul. — Măria ta, cred că nici una; eu sunt fecior din flori crescut pe la hergheliile măriei
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
doamna Ilinca postelniceasa. — Prânzim în iatacul doamnei, hotărî vodă și se retrase cu cei doi fii ai săi în spătăria cea mică. Știa că aceasta este încăperea preferată a lui Ștefan; frumoasă și intimă, lambrisată cu panouri din lemn de cireș abia, abia lustruit, tavanul albastru cu stele argintii de diferite mărimi desenate cu meșteșug era cel care-i dăduse numele, căci atât grămăticii cât și marii dregători îi spuneau toți într-un singur fel, spătăria cu stele. Duminică la ora
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
îmi împacă mintea și-l simt pe Iisus coborând în inima mea. La Mogoșoaia Primăvara târzie a fost scurtă, mai degrabă o părere. De Paști încă mai fulguise la București. Dându-și drumul toate pometurile, în inflorescențele alb strălucitor ale cireșilor, alb palid verzui ale prunilor, roz și alb rozaceu ale merilor și gutuilor, se lăsară scuturate deodată de prima boare caldă ce bătea dinspre raialele de la Dunăre. Livezile prinseră verdele lor strălucitor iar lanurile mătăsoase se lăsară năpădite pe margini
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Neică Mihai, ți se pare, sunt doar trandafirii, glicinele, rodiii și perii turcești. Acu’ o lună erau într-adevăr toți deodată, cum nu s-a mai văzut: cornii și scorușii din pădure, corcodușii, caișii și piersicii pitici, și merii, și cireșii, chiar și gutuii, toți erau înfloriți, cam pe la Sfântul Gheorghe, că primăvara a venit târziu... La biserică nu a mai avut aproape nimic de văzut, de altfel intrând din soarele de afară, în sfântul locaș i se păru întuneric. Stanca
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
toate la Mogoșoaia, să facem pregătirile pentru Paște. Pe domnia ta, Constantine, rogu-te să fii ispravnic pentru ridicarea și terminarea caselor domnești de peste munte de la Sâmbata de Sus. Casele din Brașov trebuie reparate, aș dori să căptușești cu lemn de cireș sala mare a casei și să schimbi grinzile de stejar. Caută acum meșterii și tocmește-i după Paști să înceapă lucrul. În timp ce doamna încerca să-l facă pe Constantin să organizeze locul de refugiu din Transilvania, Ștefan dus pe gânduri
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
încolo, peisajul se înfrumusețează, ținutul se împădurește, apar primele dealuri ale Moldovei, și în spate, la vest, vârful Carpaților. Șoseaua devine practicabilă, și o folosim cu atât mai multă plăcere cu cât e mărginită de pomi fructiferi printre care domină cireșul. Câteva sate se arată pe coama dealurilor, cu locuința învățătorului în centru. Cum să dai numele de oraș unei adunături de barăci din lemn ce cad de dărăpănate ce sunt înainte de a fi fost terminate? Totuși, așa este Tecuci, capitala
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
iar mâna omului n-a contribuit la ele decât tăind alei capricioase pe flancurile stâncilor sau peste pantele lor rapide. Există două până la trei etaje de promenade de fiecare parte a văii; scăldătorii se rătăcesc pe alei răcoroase mărginite de cireși, de carpeni mici, de stejari, de fagi, în mijlocul unei vegetații luxuriante. Mai sus, brazii și alte varietăți de conifere acoperă aceste bolți cu întunecoasele lor cupole, dominate la rândul lor de imensele blocuri îngrămădite pe vârful înzăpezit al munților. Din
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
incanae, Mulgedio - Aconietea, Fagetalia, Petasition ORD. ROSALES FAM. ROSACEAE *Agrimonia eupatoria L. ssp. eupatoria (Turiță mare) - H., Euras. Frecv., z.step.-se.fa.; L7T6C4U4R8N4; Origanetalia, Festuco - Brometea, Md. *Cerasus avium (L.) Moench (Prunus avium L.) var. avium (var. sylvestris Ser.) Cireș sălbatic) - Ph., Submedit. Frecv., z.silvost.-se.fa.; L4T5C4U5R7N5, Lathyro - Carpinion, In. *Crataegus monogyna Jacq. ssp. monogyna - Ph., Euras. Comună, z.step.-e.bo.; L7T5C3U4R8N3; Rhamno - Prunetea, Querco - Fagetea, Aceri - Quercion, Al., Me., Md. *Filipendula ulmaria (L.) Maxim. var. ulmaria
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
sub acest scut, din care se vor naște americani-români și care vor fi botezați În religia ortodoxă cu nume românești. Oamenii au părăsit centrul comunei. Unii veseli, alții triști. În urma lor s-a iscat un vânt și toate florile de cireș au căzut din pomi, amestecându-se cu praful de pe drum, formând un nor. Din acest nor a Început să plouă la Deveselu. De atunci plouă Întruna iar ploaia s- a extins În toată România. Gigilică se născu Într-o zi
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
cireșele pietroase. Într-o după amiază, când soarele nu mai dogorea așa puternic, mama lui Gigilică se Îndreptă spre piață, să facă mici cumpărături. Mai avea vreo două săptămâni pînă la naștere. Drumul spre piață era pe lângă o livadă cu cireși care aparținea unei intreprinderi dintr-un cartier mărginaș. Îi lăsă gura apă de poftă când văzu crengile pline de cireșe coapte . PÎnă să ajungă În piață să cumpere fructe, să Își stăpânească pofta, se apropie de poarta livezii cu gândul
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
la 1848, deși de mai mică amploare, ilustrat prin însemnări, alcătuirea de testamente sau chiar ecouri literare. Astfel, pe un vechi ceaslov s-au consemnat următoarele: "Ca să să știe, am însămnat de când au fost holira la anul 1848, pe vremea cireșilor, și au ținut până toamna, eu mai jos iscălitul A[lecu] Odescu" din Iași; tot așa: "Am scris ca să să știi din vremu[rile] holerii, că mult nărod au murit, și eu, din mila lui Dumnezeu, am scăpat. Radu Nechifor
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
să-și anunțe mama. Nu apucă să îi spună ce o rugase badea Gheorghe, din casă lacrimile îl strigau pe bărbat și pe soția sa. Satu’ întreg venise la înmormântare. Se duse de tânăr. Îi făcură gorapa la poalele unui cireș măreț, a cărui frunze cădeau una câte una în bătaia vântului și a stropilor de ploaie. - Vino, fata tatii, dar, stai pe pat, să-ți spui o vorbă. Dragostea de tânără, Savetuță, e ca pleava din grâu: se scutură, se
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
în vagon și se uită pe fereastră până ce porni trenul. Groparul se întoarse îndată spre ieșire, Ilona însă rămase pe peron, nemișcată, cu privirea lipită pe pervazul ferestrei în care Apostol zâmbea uitat... Pe urmă o coroană înmugurită a unui cireș bătrân acoperi și fereastra și vagonul și trenul... 7 Aleea de fagi din Parva, dreaptă și îngrijită, de la gară până-n mijlocul orășelului, părea noaptea un tunel nesfârșit. Pașii lui Apostol Bologa scrâșneau harnic pe prundișul umed, încît Petre, împovărat cu
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
fără veste i s-ar fi mohorât sufletul. Dar împunsătura de ac se stinse ca o scânteie, lăsîndu-i în inimă un nou belșug de bucurie. Scoase capul pe fereastra compartimentului, grăbit, având siguranța că îl așteaptă cineva. Din depărtare descoperi cireșul bătrân care, în cinstea sosirii lui, se împodobise cu o minunată cunună de flori albe în locul coroanei de muguri plăpânzi de acum o lună... În gară pâlcuri de soldați se năpustiră asupra trenului ce pufăia și se smucea cu înverșunare
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
oile care pășteau liniștite primprejur. Înmuiam ușor condeiul în călimara cu cerneală și urmăream cu precizie matematică liniile oblice, subțiind sau îngroșậnd pậntecele slovelor, caligrafiind citeț și ordonat. Eram concomitent elev și profesor. Da, dintotdeauna mam simțit profesor și, sub cireșii aceia din cậmp, îmi predam cu voce tare pe “R” mare de tipar, “r” mic de mậnă, “R”mare de mậnă... Începeam apoi cu aritmetica, adunam și scădeam cu ușurință, pentru că întotdeauna avusesem multe animale în bătătură și toate erau
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
94} Copile sunt cu ochi rotunzi și negri, Cu flori de aur, de smarald - cu stînce De smirnă risipită și sfărmată În bulgări mari. Pe mândrele cărări, Ce trec prin verzile și mândre plaiuri E pulbere de-argint. Pe drumuri Cireși în floare scutură zăpada Trandafirie a-nfloririi lor, Vântul le mână, văluros le-nnalță, De flori troiene în loc de omăt Și sălcii sfinte mișcă a lor frunză De-argint de-asupra apei și se oglindează În fundul ei - astfel încît se pare Că
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
rădăcine Până la vîrfii din nori cu liane încolăciți-s, Cari cu snopi de flori i-nconjoară, mărirea le-ngroapă. Dacă prin codri pătrunzi dai de-o vale frumoasă și verde Pe-al căreia deal se întinde o mândră grădină. Mari cireși cu boabele negre, cu frunza lor verde, Crengile-îndoaie de greul dulcilor, negrelor boabe, Meri, cu merele roșii ca fața cea dulce-a Aurorei, Mișcă în vânt frumoasele, mari, odorantele roade; Iară pe marginea mândrei grădini înnălțată-i în hâciuri Vița de
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
EminescuOpIV 199} Cu tot aurul razelor lui. La pământ se mai uită... Florile toate ridică la el cochetele capuri Copilăroase și ochii lor plini de zădarnice lacrimi... Pe grădini se mai uită, pe-alei de vișini în floare Și de cireși încărcați, de salcâmi cu mirosul dulce. Pe-acolo se primblă o fată-în albastru-mbrăcată, Părul cel blond împletit într-o coadă îi cade pe spate... Ca Margareta din Faust ea ia o floare în mână Și șoptea: mă iubește... nu mă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
a mele brațe o umbră în deșert... Pîn-ce-n sfârșit ajuns-am să mângâi chipul sfânt "Al celei mai frumoase femei de pre pământ. "Ce zeu din cer te puse în calea mea să ieși, "O fragedă ființă ca floarea de cireș! "Cum s-a putut ca-n lume așa minuni să stee, Căci tu ești prea mult înger și prea puțin femee! "Și fericirea-mi, scumpo, nici îndrăsnesc s-o crez. "Tu ești? Tu ești aievea? Sau poate că visez... "Dacă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
sau nu, cântă pețitorilor. Muzica autentică este acompaniamentul major spre absolut. Fără puțină obrăznicie, talentul nu - și poate croi drum spre consacrare. În artă, excrementele nu au statut de îngrășăminte. Avangardiștii sunt artiștii suciți care vor să mănânce mere din cireș. Arta are în atenție, mai ales maladiile eului. Fără Shakespeare, Dostoievski și Eminescu, literatura universală ar fi avut dealuri, nu munți. Scriitorii prolifici nu se lasă până nu compromit un evantai de teme. Unele înjghebări artistice strălucesc precum uleiurile murdare
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Ilinca, „fetele Cozmii”, scriu: „Făcut-am adevărat zapisul nostru la mîna dumisale giupînului Tănasă Gosan logofăt de vistierie... să să știe că avînd noi de la tatăl nostru , Cozma, o vie, trii pogoane, și cu livada ei, cît cuprinde îngrăditura, cu cireși ce sînt pe hat,... care vie și livadă este la Dealul Coroiului,... însă viia să o dăm dumisale ridicată.” Adică culeasă. De! Aveau și fetele nevoie de un păhărel de vin, că doar n-or fi fost schimnice. Vinul îi
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
azimă (pînea dospită) a aiuri aiurea pască cozonac boabă *** acru a se acri acrișor a bolborosi bolboros clei a încleia beseclea chesea *** tablă gunoi glicor * (la ochi) 110 {EminescuOpXV 111} 2261 șoim, cal roib Circumscriere - parafrază 2262 flori albe de cireș - - perseci, meri bob mirosul pelinului liliac - gutăi frunzele de prun coada șoarecelui caise Umbra nucilor văduvă-i lumea de Dumnezeu zodii alți oameni, buni oameni 2265 Lene cu trebi 2269 Roman Priveliște politicească Astrologie 2270 după plac pe plac cotoarele
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
pădurice și de copacii ei verzi, de harbuzărie, de grădină, de frunzele de tutun întinse la uscat pe garduri. La marginea satului, spre nord-vest, aveau o grădină în care-i plăcea să stea vara. Acolo era și via, livada cu cireși, vișini și nuci bătrâni. În jurul viei, pe lângă gard, erau trei prasăzi (peri) și-un măr care făcea mere acre. De grădina cu straturi pentru harbuji, zemoși, fasole, mazăre și năut din care se făcea un fel de cafea, îl
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
ceva, dar, copleșită de emoție, a tăcut. Ajunși la marginea satului ne-am oprit lângă o fântână pe care o știam din copilărie, am băut apă îndreptându-ne spre casa părintească ce se afla sus pe deal, străjuită de doi cireși falnici și încărcați de roade. Două pâraie, unul dinspre răsărit și unul dinspre nord, traversau satul. De la început ele au fost martorii bucuriilor și necazurilor, au ascultat suspine de dor și au dus spre apa Bârladului plâns și jale. Am
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
și a lui tata. - Scoate și ceva de pomană și lumânări să mergem la biserică, să ne închinam la mormintele celor dragi care au plecat printre aștri. Am ieșit în curte. Soarele lunii iunie arunca lasere printre frunzele celor doi cireși. Înspre răsărit se vedeau turlele bisericii din sat. Am intrat în curtea ei și, sfioși, ne-am îndreptat pașii spre mormintele bunicilor, fraților și rudelor noastre. Pe cruci învechite se mai zăreau încă numele înscrise de meșterul din sat. Locurile
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]