2,120 matches
-
ostentație, îmi venea să-i crăp bostanul ăla hidos. Unde mai pui că n-am văzut-o niciodată, pe fata asta minunată, să scuipe după ce o săruta monstrul. Sau măcar să se șteargă discret la gură! Îmi vine să plesnesc de ciudă. Eu sînt cult, om cultivat nu glumă, sportiv, tînăr de perspectivă și cînd am dat s-o sărut pe...proasta asta blondă, Lena, sau cum naiba îi mai spune, m-a pocnit speriată. Ei bine, lasă că o aranjez eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
le? Spaniola, răspunde. De fapt n-o știe, vorbește catalana fîrnîit că nu-l înțelege nici mă-sa. Aud despre un restaurant de la intrarea aeroportului. Mai fîrnîie despre un zbor la ora 15. Eram așteptat la Bruxelles și-mi rumeg ciuda. Mă duc la restaurant și în drum găsesc o fată la serviciul "I" care vorbește franceză. Avem un zbor la ora 15:15 și pînă atunci ne invită să luăm masa. Restaurantul este OK și ne înecăm necazul într-un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
în copac, după fructele de mango. Deși era doar o lumină clar-obscură printre crengi, hoții reușesc să recolteze cîteva fructe. Îi vedeam clar cum culegeau fructul și mușcau lacom din el, acolo, pe loc. Pe cele verzi le aruncau cu ciudă, dar înghițeau și ce mușcau din acestea. Mi se face milă și nu-i deranjez. Fervoarea cu care se mișcau, rapiditatea acțiunii, mă fascina. Deci așa se fură, gîndesc cu tristețe. Dar dacă vor trece să fure la o altă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
nu am mai văzut în viața mea! Te zdruncină, te fascinează, te bulversează, te, ce mai, aproape că ți-i frică pentru acești nefericiți... El, da, Adam, dar uitați-vă la ea... Mă uit atent. Mă revolt aproape. Mi-i ciudă. Mă trezesc vorbind: Ascultă cucoană, în mare belea ne-ai băgat... Eram convins că Eva o să mă scuipe între ochi și mă feresc pripit. Ceva mă răscolește al naibii de tare. Uite-o cum mă privește, Satana, mă trezesc spu nînd prostii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
3-4 degete - nici ea nu știa precis, oricum nu acelea 5 regulamentare - s’a decis să se pocăiască; o chema Hyracotherium și era vulpe doar ca dimensiuni. Treaba a durat ceva vreme când, frângându-și degetele de remușcare sau de ciudă În lungi penitențe a rămas, rând pe rând, doar cu unul; pe acela n’a mai putut să-l piardă, căci era protejat de o copită. Dar a crescut, devenind Equus caballus, calul adică, iar asta acum trei milioane de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
era atunci, să aibă cele mai frumoase «drigane» din sat și să-i fie pruncii năzdrăvani, după cum a boresei era să scoată pe luncă la albit cele mai frumoase straie de mâinile ei lucrate, numai așa, să se betejească de ciudă toate celelalte lelițe. Si-a mai avut satul formația sa muzicală ce cânta în sărbători și la nunți sau la alte petreceri, fanfara, bandele, cum i se spunea pe la noi, ce dura de veacuri. În 1926 existența acestor bande a
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
șede Ion în drum. Carul său cu lemne, vai s-o răsturnat. Să-l așeze stivă, nu se dă-ndemnat. De unde să-nceapă nu știe nici-cum. Trei ore-ncheiate a tot cujetat, Tabacherea toată și-o făcut-o scrum Tot trăgând cu ciudă fum după alt fum. Boii de trei ore rumegă pe hat. De din sus, ia vine Gheorghieș, vecinu’ Care n deal la crâșmă își făcuse plinu’. Privind cu ochi tulburi, cu obrazul supt: - «Tulai tu Ioane, răsturnat-ai caru’ Știe
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
serviciile religioase ce se făceau la sfântul mormânt al Mântuitorului nostru Iisus Christos, el avea să constate cu regret că aci se făceau slujbe în toate limbile pământului, numai în românește nu. Pentru asta a trăit un mare moment de ciudă. Și mai consideră el ca o mare rușine, faptul că orașul sfânt se află în mâinile păgânilor care au transformat faimosul palat al lui David în cazarmă militară. Se duse de aci la râul Iordanului să vadă apa în care
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
imaginea ei este una dătătoare de lumină, înviorătoare ca atmosfera dimprejuru-i, făcându-l pe creator să-și uite melancolia: Este Ea. Deșarta casă/ Dintr-odată-mi pare plină,/ În privazul negru-al vieți-mi/ E-o icoană de lumină.// Și mi-i ciudă cum de vremea/ Să mai treacă se îndură,/ Când eu stau șoptind cu draga/ Mână-n mână, gură-n gură111. Strofa are o lumină aparte; sărutarea nu este decât pură amintire, neavând obișnuitele trăsături ce țin de plumbul gravitațional al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
două, a dezlipit-o și a citit-o. Că el, săracul, știa oleacă de carte. Eu n-avusesem parte. A citit și s-a negrit la față. Apoi a oftat iarăși și-a dejugat boii, trântind jugul de pământ cu ciudă, încât am crezut că se desface și se preface într-un braț de lopățele și surcele. Ce-i, măi omule? Ce te-a apucat? De ce te înfurii, de ce te răzbuni pe un lucru care nu ți-a făcut nimic și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
kilometri pe jos. M-am întâlnit cu majurii care m-au învățat meserie și ne aduceam aminte cum aveam degetele julite de la leviere. Și i-am văzut acum oameni fără dinți în gură, cu pantofi scâlciați. De-aia mor de ciudă că nu mai sunt bani să-i asiguri omului ce-i trebuie în viață după ce, vorba aia, toată viața a mâncat motorină și a băut antigel. Noi am făcut școală, să știți! S. B.: Ce a urmat? M. M.: După ce
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
dușmanilor. * O situație foarte stingheră: să fii lăudat. Prefer critica deoarece e mai mobilizatoare: ea cheamă argumente pentru a te apăra, pentru a(-ți) pune în evidență locurile în care celălalt greșește, pentru a încerca să te liniștești gândind cu ciudă la răzbunare. Lauda te imobilizează într-o postură dulceag-căldicică, privind bucuros și stingher la cel ce ți-o aduce și la lungimea discursului său. O carte bună îți deschide calea clarificării de sine, scutindu-te de a mai bâjbâi, prin intermediul
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
al armatei române, care, se pare, a fost executată de NKVD. Din punct de vedere ideologic, statul sovietic și partidul comunist erau incapabili să-și pună întrebarea dacă anumite acțiuni ale mișcării de rezistență au fost duse la capăt în ciuda imensului preț pe care populația civilă a fost nevoită să-l plătească, sub ocupația nazistă. În ceea ce privea incidentul de la Dalnic, raportul afirma că “...nouă depozite de acest tip au fost ticsite cu cetățeni. Soldații români au folosit furtune și
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
român și, în special, într-o scrisoare adresată de mareșalul Antonescu, la 19 decembrie, feldmareșalului von Manstein. În această scrisoare, Conducătorul Statului român reclama fricțiunile dintre unitățile românești și cele germane. El reproșa, în special, conducerii supreme germane că, în ciuda tuturor avertismentelor în legatură cu o iminenta ofensivă sovietică, n-a tras nicio concluzie din situația alarmantă, creată prin curbarea liniei de front la Stalingrad 3. Mai mult, după încheierea bătăliei de la Stalingrad, Antonescu a adresat Armatei 3 române un
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
al armatei române, care, se pare, a fost executată de NKVD. Din punct de vedere ideologic, statul sovietic și partidul comunist erau incapabili să-și pună întrebarea dacă anumite acțiuni ale mișcării de rezistență au fost duse la capăt în ciuda imensului preț pe care populația civilă a fost nevoită să-l plătească, sub ocupația nazistă. În ceea ce privea incidentul de la Dalnic, raportul afirma că “...nouă depozite de acest tip au fost ticsite cu cetățeni. Soldații români au folosit furtune și
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
român și, în special, într-o scrisoare adresată de mareșalul Antonescu, la 19 decembrie, feldmareșalului von Manstein. În această scrisoare, Conducătorul Statului român reclama fricțiunile dintre unitățile românești și cele germane. El reproșa, în special, conducerii supreme germane că, în ciuda tuturor avertismentelor în legatură cu o iminenta ofensivă sovietică, n-a tras nicio concluzie din situația alarmantă, creată prin curbarea liniei de front la Stalingrad. Mai mult, după încheierea bătăliei de la Stalingrad, Antonescu a adresat Armatei 3 române un ordin
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
avut cu mine binoclul sau briceagul meu elvețian multifuncțional marca Victorinox, bănuiesc că ar fi jubilat și m-ar fi acuzat de port de armă albă. „Ni s-a părut că ați fotografiat niște băieți de-ai noștri”, mormăie în ciudă unul dintre ei, apoi sunt lăsat să plec. Mai sunt filat cam 20 de minute de către un alt polițai, nu este din grupul celor care m-au reținut pe mine, acum mi-a fost ușor să-mi dau seama, apoi
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
zilele trecute „nu le fac să fie azi”, lua jar că ea a mers numai la arat, n-a făcut și n-a dres cu gura, și-a amintit de niște studenți străini cărora, desigur, nu le făcea numai în ciudă. Ciripica Eva-Dana a mâncat din mărul oprit, ducând mai departe povara păcatului originar, dar tot face politică, rămâne lângă baricada ocupată de Tăriceanu. Văzând în deconspirarea colaboratorilor cu securitatea o vacă bună de muls, liberalii s-au gândit că, în loc de
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de soare, nu s-ar fi răzvrătit behăind asupra stăpânului, pretinzându-i mașină la scară, pentru a se deplasa la iernat, spre locuri joase. Dar așa, diriguitorii noștri, transfigurați ca într-un coșmar, nedormiți și cu cearcăne, înrăiți, acriți de ciudă, de neputință, de furii netemperate decât de bănișorii Țării, și-au unit eforturile numai când a fost vorba de făcut o eurobrânză de care nimeni nu are nevoie, pute de la o poștă a eurotont, devenit etalon pentru nepăsare și prostie
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
greșelile și din ce-au făcut bine alții. Vorbe, mofturi, dom`le! Îmi vine acum în minte o întâmplare cu mult miez din care poți să-ți dai pe seamă și, la nevoie, poți să-ți dai și palme de ciudă și de necaz. Cică Napoleon (era și el mic, dar numai de statură!) „mic la stat/ mare la sfat/și viteaz cum n-a mai stat”/ după ce-a făcut harcea-parcea Prusia, a suflat asupra ei și a dispărut, a
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
F-16. Îmi pare rău pentru Crin Antonescu, că nu pot să-i dau un punct de sprijin, ca să dărâme guvernul, și dacă, totuși, îl dărâmă, cine oare îl va desemna prim-ministru? Băsescu? Președintele, numai ca să le facă opozanților în ciudă, mai degrabă ne va da un guvern Boc 5, decât să desemneze un prim ministru din rândul opoziției. N-o va face, fiindcă știe ce va urma după aceea, iar gogorița cu băgatul P.D.L ă iștilor în opoziție era
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
B. Am crezut că explodez. „Cum Dumnezeu să am B?“ mi-am spus, uitându-mă la ceas. „N-aveau cum să ajungă atâția oameni Înaintea mea. Porcăria asta e măsluită. E un aparat de duzină!“ M-am Îndepărtat plin de ciudă, am trecut pe la cei care verificau bagajele, mi-am cumpărat un rulou cu scorțișoară și m-am așezat Încruntat la coada celor cu bilete B, așteptând să fiu mânat În avion ca să pot vâna spațiu pentru bagaje În compartimentul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
chemat să cinstim această zi într-o horă a dragostei de unitate sufletească și trupească. Din toate piepturile a izbucnit Hora Unirii. Ostași și legionari, ne-am prins în horă, piața devenind o platformă a dragostei românești. Nemții priveau cu ciudă euforia îmbrățișărilor dintre ostași și legionari. După ce entuziasmul s-a mai potolit, printr-o portavoce ne-au anunțat să părăsim piața. Ne-au trecut printr-un coridor format de ostașii nemți, făcându-ne percheziție, spunându-ne în prealabil să predăm
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
lui Rozin avea să fie pe măsură. Aveam niște ciorapi albi. A două zi s-a încălțat cu ei și, fără ca Ciacâru să prindă de veste, a intrat la tinetă. Când Ciacâru a sesizat că cel intrat era Rozin, de ciudă că a fost indus în eroare, l-au apucat nervii stomacului. Împins de nevoia imperioasă de a folosi tineta, s-a dus la Rozin. Așteaptă, a fost răspunsul. Hai, că nu mai pot! Păi asta vreau și eu, să nu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
era un apropiat al structurilor puterii fasciste din Italia. Enrico Corradini a fost în schimb bine primit de Iorga, care îl numea "vulturul roman al lui Mussolini", explicînd de ce era atît de entuziasmat de vizita acestuia: "Ca să le facă în ciudă lui Gömbös și lui Ludendorff"218. Dacă luăm în considerație cîteva din scrierile lui Corradini, înțelegem de ce Mussolini era încîntat de el. Corradini trebuie să fi fost de mare ajutor în mascarea goliciunii ideologiei fasciste. Oricine poate sesiza sloganurile fasciste
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]