7,311 matches
-
este obligatorie din punct de vedere juridic. Declarațiile sunt emise de către președinția Consiliului, fie în numele UE, fie în numele președinției. Dezvoltare rurală = considerată al doilea pilon al Politicii Agricole Comune (PAC), dezvoltarea rurală este un instrument care asigură o mai mare coerență între ea și politica de prețuri și piețe, încurajând actorii locali să se implice în acest proces. Procesul, în sine, are în vedere: modernizarea fermelor, siguranța și calitatea alimentelor, provocările mediului, competitivitatea agriculturii, produselor alimentare și a silviculturii. Dialogul social
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
observa, tehnici de observare), este folosită în psihologie de introspecție. Prin autoscopie se evaluează: * Capacitatea de prezentare a unui subiect impus, într-o perioadă de timp fixată; * Prezentarea corectă a informației acumulate; * Abilitatea de exprimare liberă în prezența unui auditoriu, * Coerența expunerii; * Adecvarea conceptelor; * Construcția frazei; * Adecvarea limbajului; * Expresivitatea feței, gestica. Principiile fundamentale al metodei sunt autoevaluarea și interevaluarea. O ședință de autoscopie se poate derula pe parcursul a treizeci de minute. Profesorul propune subiectul (caracterizarea unui personaj dintr-o operă literară
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
subtitluri. Titlul poate fi urmat de șapou (fr. chapeau), un text plasat între titlu și articolul propriuzis. Șapoul are funcționalitate dublă, informativă și incitativă, oferă detalii despre articol și îndeamnă la lecturarea lui. Paragraful, ca unitate de bază care asigură coerența textului, trebuie să conțină enunțul factual esențial. Într-un text de factură jurnalistică cele mai importante paragrafe sunt cel ințial și cel final. Paragraful inițial numit lead poate fi construit pe: * citat; * metaforă sau comparație; * slogan, formulă fixă, proverb; * calambur
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
fără a trece prin medierea anchetei etnografice sau a anchetei antropologice, stabilea un sistem de logică cu... trei termeni, coincizînd aproximativ cu cele "trei logici" pe care Roger Bastide și cu mine le-am constatat în cercetarea noastră antropologică. Astfel, coerența (isotopismul) concretă a simbolurilor în sînul constelațiilor de imagini revela și acest sistem dinamic de "forțe de coeziune" antagoniste, pentru care logicile nu constituie decît formalizarea"27. NAȘTEREA ȘI DINAMICA SISTEMELOR: SISTEMOGENEZA LUI LUPASCO Dinamismele antagoniste, în echilibrele lor variate
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
că infinita multiplicitate a realului poate fi restructurată, derivată plecînd de la doar trei termeni logici, concretizînd astfel speranța formulată anterior de Peirce. Care este natura teoriei ce poate descrie trecerea de la un nivel de realitate la un altul? Există vreo coerență, chiar o unitate de ansamblu a nivelurilor de realitate? Care este rolul subiectului observator în existența unei eventuale unități a tuturor nivelurilor de realitate? Există vreun nivel de realitate privilegiat în raport cu toate celelalte niveluri? Unitatea cunoașterii, dacă există, este oare
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
situați A și non-A. Axioma non-contra-dicției este respectată în acest proces. Aceasta înseamnă, oare, că vom obține astfel o teorie completă, care va putea explica toate rezultatele cunoscute și pe cele viitoare ? Logica terțului inclus este capabilă să descrie coerența dintre nivelurile de realitate prin procesul iterativ ce comportă următoarele etape: 1. Un cuplu de contradictorii (A, non-A) situat la un anumit nivel de realitate este unificat printr-o stare T situată la un nivel de realitate imediat vecin
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
putea reuși vreodată. Am fost fericit să constat că Stephen Hawking, în 2002, în conferința sa "Gödel și sfîrșitul fizicii", prezentată cu ocazia centenarului nașterii lui Paul Dirac, a ajuns la aceeași concluzie 14. TERȚUL ASCUNS Există cu certitudine o coerență între diferitele niveluri de realitate, cel puțin în lumea naturală. De fapt, o vastă autoconsistență pare să guverneze evoluția universului, de la infinitul mic la infinitul mare, de la infinitul scurt la infinitul lung. Această coerență este orientată: o săgeată este asociată
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
TERȚUL ASCUNS Există cu certitudine o coerență între diferitele niveluri de realitate, cel puțin în lumea naturală. De fapt, o vastă autoconsistență pare să guverneze evoluția universului, de la infinitul mic la infinitul mare, de la infinitul scurt la infinitul lung. Această coerență este orientată: o săgeată este asociată oricărei transmisii de informație de la un nivel la altul. În consecință, coerența, dacă este limitată doar la nivelurile de realitate, se oprește la nivelul cel mai "înalt" și la nivelul cel mai "de jos
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
fapt, o vastă autoconsistență pare să guverneze evoluția universului, de la infinitul mic la infinitul mare, de la infinitul scurt la infinitul lung. Această coerență este orientată: o săgeată este asociată oricărei transmisii de informație de la un nivel la altul. În consecință, coerența, dacă este limitată doar la nivelurile de realitate, se oprește la nivelul cel mai "înalt" și la nivelul cel mai "de jos". Pentru ca această coerență să continue dincolo de aceste două niveluri-limită, pentru ca să existe o unitate deschisă, trebuie să considerăm că
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
o săgeată este asociată oricărei transmisii de informație de la un nivel la altul. În consecință, coerența, dacă este limitată doar la nivelurile de realitate, se oprește la nivelul cel mai "înalt" și la nivelul cel mai "de jos". Pentru ca această coerență să continue dincolo de aceste două niveluri-limită, pentru ca să existe o unitate deschisă, trebuie să considerăm că ansamblul nivelurilor de realitate se prelungește printr-o zonă de non-rezistență, de transparență absolută față de experiențele, reprezentările, descrierile, imaginile sau formalizările noastre matematice. Această zonă
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
de realitate a subiectului, care se află în corespondență biunivocă cu nivelurile de realitate a obiectului. Aceste niveluri de realitate a subiectului permit o viziune tot mai generală, unificatoare, cuprinzătoare a Realității, fără a o epuiza vreodată pe deplin 17. Coerența nivelurilor de realitate a subiectului presupune, la fel ca în cazul nivelurilor de realitate a obiectului, o zonă de non-rezistență la percepție. Ansamblul nivelurilor de realitate a subiectului și a zonei sale complementare de non-rezistență constituie subiectul transdisciplinar. Cele două
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
inconștientul, perceput ca fiind iraționalul, răul, tenebrele 22. Altfel formulat, ce este rațiunea în prezența mai multor niveluri de realitate ? Fiecare nivel de realitate este legat de un anumit nivel de rațiune. Rațiunea este ansamblul nivelurilor de rațiune. Împletirea și coerența ansamblului nivelurilor de rațiune traduce împletirea și coerența ansamblului nivelurilor de realitate. Am putea chiar privi rațiunea ca fiind născută de imaginarul naturii. Dar asta ne-ar duce prea departe. Trebuie, totuși, să distingem "nivelul de rațiune" de "mica rațiune
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Altfel formulat, ce este rațiunea în prezența mai multor niveluri de realitate ? Fiecare nivel de realitate este legat de un anumit nivel de rațiune. Rațiunea este ansamblul nivelurilor de rațiune. Împletirea și coerența ansamblului nivelurilor de rațiune traduce împletirea și coerența ansamblului nivelurilor de realitate. Am putea chiar privi rațiunea ca fiind născută de imaginarul naturii. Dar asta ne-ar duce prea departe. Trebuie, totuși, să distingem "nivelul de rațiune" de "mica rațiune". "Mica rațiune" rezultă din contracția tuturor nivelurilor de
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
este legată de un cuplu de contradictorii (A, non-A) al nivelului imediat vecin. La fiecare etapă, implicînd două niveluri vecine de Realitate, axioma non-contra-dicției este respectată. Structura repetitivă a acțiunii logicii terțului inclus dă naștere imbricării nivelurilor și a coerenței ansamblului naturii. Un rol particular este jucat de cele trei învelișuri topologice ale tuturor stărilor A, non-A și T. Există o transmutare perpetuă, iterativă și ciclică a unei stări T într-un cuplu de contra-dictorii (A, non-A), adică
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Și Bachelard continuă: "O filosofie a lui nu care nu vizează decît sisteme juxtapuse, sisteme care intră în raport de complementaritate într-un punct precis, are grijă să nu nege niciodată două lucruri deodată. Ea nu se încrede nicicum în coerența a două negațiii. Filosofia negației nu s-ar ralia deci opiniei, de fapt naive, a lui Novalis: "Așa cum toate cunoștințele se înlănțuie, tot așa se înlănțuie toate ne-cunoștințele. Cine poate crea o știință, trebuie să poată crea și o
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
contrazică între ele. Evaluarea comportamentului uman poate fi făcută doar a parte subjecti, atunci când ne aflăm în sfera moralei, sau a parte objecti, din perspectiva dreptului, o cale de mijloc nefiind posibilă 5. Între cele două sisteme normative există o coerență necesară, morala și dreptul nefiind divergente, ci complementare, dar trebuie să acordăm atenția cuvenită atât deosebirilor esențiale dintre ele, cât și elementelor comune, care unesc cele două domenii. Capitolul I Morala și dreptul 1.1. Morala delimitări conceptuale și repere
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
dreptului face posibilă economia de expresie pentru că o lege poate face trimitere la alte legi pentru detalierea anumitor reglementări. Proprietățile logice ale oricărui sistem sunt completitudinea și consistența. Acestor două trăsături unii autori le mai adaugă încă două: claritatea și coerența 78. Pentru a vedea dacă dreptul este un sistem, trebuie să stabilim dacă aceste trăsături îi sunt proprii. Astfel, pentru a fi clar, sistemul trebuie să fie logic, adică axiomatic și formalizat. Dar, indiferent cât de atrăgătoare poate părea perspectiva
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de propoziții evidente care nu mai cer demonstrație sau chiar de propoziții prime, luate fără demonstrație, dar care nu sunt neapărat evidente și care în alt sistem pot fi luate ca teoreme, ci un sistem de "valorizări" sociale"79. Prin coerență a sistemului juridic înțelegem noncontradicția elementelor sale interne. Antinomiile în drept sunt însă frecvente și inevitabile, de aceea dreptul își creează reguli conflictuale menite să întervină în cazul apariției acestor incoerențe 80. Încălcarea principiului noncontradicției duce la imposibilitatea respectării simultane
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
două fenomene se întrepătrund, se reîntregesc sau se îndepărtează una de alta într-o mișcare neîncetată ale cărei cauze, amplitudine și nuanțele ne scapă foarte adesea 6. Fără să se confunde, dreptul și morala se condiționează și se potențează reciproc, coerența și complementaritatea dintre imperativele juridice și morale fiind o condiție esențială pentru departajarea dreptului de forță. Așa cum s-a dovedit de multe ori în fapt, în lipsa unei justificări la nivelul conștiinței individuale, normele juridice sunt lipsite de eficacitate, forța fiind
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
nestingherite pentru că nu provoacă “dureri”, deoarece, pentru a folosi o exprimare sugestivă, nervii care semnalează durerea au fost distruși. Coordonarea prin instrucțiuni și dispoziții scrise. O metodă eficientă de coordonare a calității este folosirea instrucțiunilor și dispozițiunilor scrise care asigură coerența și trasabilitatea procesului de coordonare, responsabilizând în același timp pe cei care emit asemenea documente. Dispozițiile sunt utile și eficiente pentru rezolvarea unor probleme de importanță vitală și în acest scop trebuie respectate anumite reguli: * Redactarea unei dispoziții scrise trebuie
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3150]
-
la natură. Putem accepta, luând în seamă cele spuse, că finalitatea este un concept necesar în sistemul "critic" kantian. Doar pe temeiul ei este posibilă "critica facultății de judecare teleologice". Și tot pe temeiul ei, discursul "critic" despre om dobândește coerență, căci finalitatea face legătura între conceptele naturii și cel al libertății, între lumea sensibilă și cea inteligibilă, între persoană și personalitate, strânse, amândouă, în unitatea de existență a omului. A fost vorba, în ultimele subcapitole, despre posibilitatea unui proiect antropologic
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de ansamblu a evoluției realității. Abia dinspre punctul "final" capătă îndreptățire fiecare moment al ei. Conștiința omenească, forma finală a evoluției energiei, nu este un epifenomen, nici un suprafenomen, ci un fenomen înscris într-o desfășurare, într-o ordine care capătă coerență tocmai prin așezarea ei în această ordine: "Conștiința omenească așa cum o înțelegem noi astăzi nu este o oglindă pasivă, nici o conștiință transcendentală (! n. C.); nu este apoi un epifenomen, care se adaugă, ca o lumină venită din altă lume, peste
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
De asemenea, conștiința se poate recunoaște pe sine ca purtătoare de ideal. Rolul acesta, "cel mai sublim", conferă omului statutul de om de vocație. Natura "își servește propria-i finalitate" prin om. Totuși, fără om, lanțul corelațiunilor persistente este nedirecționat. Coerența sa întru finalitate este un fapt dobândit prin personalizarea energiei și instalarea unui determinism prin finalitate propriu lumii omului. Neacceptarea acestei idei după care ordinea de finalitate este "dobândită" face imposibilă înțelegerea conceptului de cultură și, în ultimă instanță, a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
prin această descoperire o cale nouă de diferențiere. El adăuga la diferențierea de rasă diferențierea de personalitate, și prin aceasta adăuga o nouă ordine în desfășurarea energiei universale"126. Determinismul prin finalitate, concept folosit de C. Rădulescu-Motru pentru a desemna coerența, ordinea faptelor în orizontul personalizării, transformă sensurile conceptelor apte să desemneze energia în faza sa de natură. Așa se întâmplă cu conceptul evoluției, al cărui sens se determină, în planul personalizării, ca istorie. C. Rădulescu-Motru valorizează diferența ontologică natură-cultură, dar
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
un părinte copilului său și altceva celălalt părinte sau bunicii. Problema conflictului valoric este una dintre cele mai complicate chestiuni și dileme ale practicii educaționale. Principial, se promovează ideea că e bine să existe o rezonanță, un continuum și o coerență a tuturor acestor factori educogeni, că e de dorit ca aceste influențe să se sprijine și să se Întărească reciproc. Ce-i de făcut când nu se Întâmplă acest lucru? Cum trebuie să se acționeze În situațiile educative saturate de
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]